martedì 6 novembre 2018
RÂNDUIALA cum se cuvine a primi pre schismatici sau papişti care vin la Credinţa Ortodoxă
RÂNDUIALA
cum se cuvine a primi pre schismatici sau papişti
care vin la Credinţa Ortodoxă
După ce vine la Preot cela ce voieşte a fi ortodox, Preotul
luându-şi voie şi binecuvântare de la Arhiereul său, îl duce la
Biserică şi-i porunceşte să stea înaintea uşilor Bisericii, iar dânsul
intrând în Altar se îmbracă cu Felonul, şi ieşind afară la uşa
Bisericii, porunceşte aceluia să îngenunche, şi-l întreabă aşa:
Întrebare: Voieşti a te lepăda de toată rătăcirea
schismaticilor şi de tovărăşia cu dânşii, la care ai fost până
acum?
Răspuns: Voiesc cu adevărat.
Întrebare: Voieşti într-adevăr a fi în toate ascultător sfintei
Soborniceştii Biserici a Răsăritului; şi în unire cu credinţa
Ortodoxă, şi neclătit să petreci într-însa până la sfârşitul
vieţii Tale?
Răspuns: Voiesc cu adevărat.
Şi îndată Preotul binecuvântându-l pre frunte de trei ori, zice: În
numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, Amin. Apoi
punând mâna pre capul lui, zice rugăciunea: Doamne Dumnezeule
Atotţiitorule…, Caută înapoi la pag. 542. Şi terminând rugăciunea
zice:
Scoală-te şi te întoarce spre apus şi te leapădă de toată
rătăcirea şi greşalele papistăşeşti, în care ai fost până acum.
Şi întorcându-se la apus îl întreabă:
Întrebare: Te lepezi de toată rătăcirea şi greşeala adunării
papistăşeşti, în care ai petrecut până acum?
Răspuns: Mă lepăd de toată rătăcirea şi greşeala adunării
papistăşeşti, în care am petrecut.
Întrebare: Blestemi toate eresurile şi schisma lor, precum:
primaţia papei, filioque şi altele, ca contrare Adevăratului
Dumnezeu şi sfintei Lui Biserici.
Răspuns: Blestem toate eresurile şi schisma lor, precum:
primaţia papei, filioque şi altele; ca contrare adevăratului
Dumnezeu şi sfintei lui Biserici.
Apoi zice către dânsul:
Întoarce-te către răsărit, şi te închină Domnului la care ai
venit.
Iar el întorcându-se şi închinându-se până la pământ zice aşa:
Mă închin Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, unuia
Dumnezeu în Treime, Sfânt, nedespărţit, mărit şi închinat.
Preotul zice:
Binecuvântat este Dumnezeu Cela ce voieşte ca toţi
oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vie;
Binecuvântat fie în veci, Amin.
Şi îndată îi dă capătul epitrahilului în dreapta zicând:
Intră în Biserica lui Dumnezeu, Acela Carele te-a atras de
la dezbinarea papistăşească, şi să ştii că ai scăpat din
laţurile morţii, şi de pierirea cea veşnică; să urăşti toată
schisma şi tot eresul, calcă toată nedreptatea şi rătăcirea
ereziei; cinsteşte cu dreaptă credinţă pre Dumnezeu Tatăl
Atotţiitorul, şi pre Iisus Hristos Fiul Lui, şi pre Sfântul Duh,
Unul Adevăratul, viul Dumnezeu; pre Sfânta şi nedespărţita
Treime.
Şi acestea zicând, îl duce în Biserică ţinându-se de capătul
Epitrahilului, până unde este pusă şi Sfânta Evanghelie; Apoi
catehumenul stând acolo lasă din mână capătul Epitrahilului. Iar
când merg în Biserică clericii citesc Psalmul 26: Domnul este
luminarea mea şi Mântuitorul meu de cine mă voi teme? Şi după
terminarea Psalmului Preotul îi porunceşte să îngenuncheze
înaintea Sfintei Evanghelii şi citeşte rugăciunea aceasta:
Domnului să ne rugăm
Doamne, Doamne, Făcătorule şi Stăpâne a toate Izvorul
tuturor bunătăţilor şi Mântuitorul tuturor oamenilor, iar mai
vârtos al celor credincioşi; Cela ce n-ai trecut cu vederea pre
om ca să fie aruncat în adâncul piericiunii şi al înşelăciunii,
ci cu mântuitoarea înomenire a Unuia-Născut Fiului Tău
Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus
Hristos, l-ai cercetat, l-ai mântuit şi la Tine l-ai adus. Însuţi,
Stăpâne Iubitorule de oameni, caută şi acum spre servul Tău
(N), ce este oaie din turma Ta cea cuvântătoare, şi pre Carele
l-ai învrednicit a se ridica, din adâncul piericiunii şi al
schismei, şi a scăpa către Sfânta Ta Sobornicească şi
Apostolică Biserică, cu umilinţă te rog: insuflă în inima lui
lumina harului Preasfântului Tău Duh, spre luminarea
cunoaşterii sfintei şi adevăratei, Tale Evanghelii. Aprinde în
el scânteia mântuitorului Botez, ce zace în sufletul lui, ca să
i se înflăcăreze văpaia harului celui duhovnicesc, spre
plinirea poruncilor Tale şi spre îndepărtarea de toată
înşelăciunea diavolească. Dă lui ca fără făţărie, neclintit şi
fără viclenie să se unească cu Sfânta Ta Sobornicească
Biserică, şi să se îngreţoşeze de toată înşelăciunea cea
pierzătoare de suflet, călcând eresurile şi schisma. Fă-i ca cu
adevărat totdeauna să mărturisească şi tare să Ţie Ortodoxa
Credinţă a răsăritului. Împreunează-l cu turma Ta cea
aleasă, şi uneşte-l cu Bisericile Tale cele Sfinte. Depărtează
de la dânsul toate cugetele şi faptele cele rele şi
deprinderile cele neplăcute lui Dumnezeu. Iartă-i lui toate
păcatele cele de voie şi fără de voie. Curăţeşte-l de toată
spurcăciunea sufletului şi a trupului; fă-l vas preţios, locaş
Preasfântului Tău Duh; ca de Acela totdeauna fiind condus şi
îndreptat să păzească mântuitoarele Tale porunci, şi făcând
cu bună plăcere şi deplin voia Ta, să se învrednicească a
câştiga şi binele Tău Cela ceresc, împreună cu toţi cei ce au
bine plăcut Ţie. Că Tu eşti Dumnezeul milei, al îndurărilor, al
iubirii de oameni şi Carele voieşti ca toţi oamenii să se
mântuiască şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi
Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor, Amin.
Şi după terminarea rugăciunii îi porunceşte Preotul să se
scoale zicându-i:
Scoală-te, şi stând bine şi cu frică, rosteşte cu adevărat
Ortodoxa Credinţă Sobornicească blesteamă toate eresurile
şi schisma, ca să fii iertat şi dezlegat de legătura
blestemului şi de toată dezbinarea, şi să te faci părtaş
Bisericii, care este Trupul lui Hristos.
Iar el sculându-se zice în auzul tuturor: Cred într-unul
Dumnezeu; şi terminându-l i se dă Sfânta Evanghelie, o sărută, şi
făcând aceasta, Preotul zice: Binecuvântat este Dumnezeu Cela ce
a voit aşa. Şi iarăşi zice lui:
Pleacă-ţi genunchii tăi, înaintea Domnului Dumnezeu, pre
Carele L-ai mărturisit, şi vei lua iertarea păcatelor.
Iar el plecându-şi capul şi genunchii în jos, Preotul având împuternicire
de la Arhiereu, zice cu umilinţă acestea:
Domnului să ne rugăm
Stăpâne mult-Milostive Doamne Iisuse Hristoase
Dumnezeul nostru, Carele, corifeului Tău Apostolul Petru, şi
celorlalţi Apostoli ai Tăi, cu harul Tău ai voit a se da toată
puterea, ca să fie legate şi în cer, câte de dânşii vor fi legate
pre pământ, asemenea să fie dezlegate şi în cer câte de
dânşii vor fi dezlegate pre pământ; Cela ce prin nespusa Ta
iubire de oameni ne-ai învrednicit pre noi neînsemnaţii şi
nevrednicii a avea puterea cea dată lor, ca şi noi asemenea
să legăm şi să dezlegăm cele ce se întâmplă în poporul Tău;
Însuţi Preabunule Împărate, primeşte cu milă şi acum pre
servul Tău aceasta, carele s-a depărtat de la înşelăciunea
schismei şi din somnul piericiunii, şi a venit la cunoştinţa
adevărului, dorind a se uni cu Sfintele Tale Biserici; că Tu, ca
un Iubitor de oameni şi Bun păstor ai zis: Şi alte oi am, care
nu sunt din staulul aceasta, şi pre acelea Mi se cuvine a le
aduce şi glasul Meu vor auzi, şi va fi o turmă şi un păstor.
Deci prin mine nevrednicul servul Tău, dezleagă-l pre dânsul
de toată legătura blestemului şi de toată dezbinarea, şi de
orice ca un om a greşit în aceasta viaţă, cu cuvântul sau cu
fapta sau cu gândul; iartă, şi lasă-i lui spălându-l cu harul
Tău, de toată întinăciunea sufletului, ca curat aducându-l în
curţile Tale, şi împreunându-l cu turma oilor Tale celor
alese, să-l uneşti cu Sfânta Ta Biserică, şi să-l faci vas preţios
şi locaş Preasfântului Tău Duh, ca prin acela fiind pururea
condus şi îndreptat, să păzească mântuitoarele Tale
porunci, şi făcând voia Ta cu deplină bună plăcere, să se
învrednicească a lua şi binele Tău Cela ceresc, împreună cu
toţi cei ce bine au plăcut Ţie. Că Tu eşti Cela ce miluieşti şi
ne mântuieşti pre noi, şi Tu singur eşti Dumnezeul tuturor
oamenilor, care vor să se mântuiască şi la cunoştinţa
adevărului să vie; şi Ţie mărire înălţăm, împreună şi
Părintelui Tău celui fără început, şi Preasfântului, Bunului şi
de-viaţă-făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor, Amin.
Şi după rugăciune îndată îl dezleagă pre el zicând aşa: Domnul
şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos…, şi celelalte, caută-le înapoi la
pag. 544, şi terminând rugăciunea, zice şi acestea:
Scoală, frate şi, ca un credincios, roagă-te împreună cu
noi lui Hristos, ca să te învrednicească prin ungerea
Sfântului Mir, să iei harul Sfântului Duh.
Şi sculându-se stă cu tolă umilinţa, iar Preotul îndată începe
rânduiala Mirungerii, şi, o plineşte, cum s-a prescris la Luterani.
NB. Pentru Mirungerea cea shismaticească sau ereticească, n-a
legiuit lămurit Biserica. Asemenea şi pentru Armeni întorcându-se
şi lepădându-se de la erezia lor, îi primim prin ungerea cea cu
Sfântul Mir, ca şi pre ceilalţi schismatici.
Se cuvine însă a boteza din nou pre cei ce, după ritualul lor, nu
se botează în Numele Sfintei Treimi: al Tatălui, al Fiului şi al
Sfântului Duh, nici prin trei afundări, ca Socinianii, şi alţii.
ARĂTARE
Măcar că aicea zice că pre luterani, calvini şi papistaşi, numai să-i
ungi cu mir, este luată din pravilă, ca pre unii să-i boteze şi pre alţii
numai să-i ungă cu mir, aceasta a fost mai înainte. Că la dezbinarea lor
de Biserica Răsăritului, poate că a mai ţinut oarecare orânduieli, pentru
aceea a pus să se ungă numai cu mir unii, iar acum precum se văd sunt
cu totul departe de dreapta credinţă.
Dar cum se vede în cartea ce se numeşte Arătare sau adunarea pe
scurt a dumnezeieştilor dogme ale credinţei, la foaia 311. însemnări
oarecare a dumnezeieştilor Taine, arată pentru îndumnezeitorul Botez
cu mii de mărturii de la toţi Sfinţii Prooroci, Apostoli, Ierarhi,
preaînţelepţii dascăli, cum că, care nu se va boteza în trei afundări, şi în
trei chemări, sau va fi stropit, nu este desăvârşit botezat.
După aceea dar în puterea acestora prea mari mărturii, zicem că pre
tot felul de eretic, şi apusean, să se boteze desăvârşit cu toată
orânduiala, iar nu numai cu ungere de mir.
FORUMUL
mărturisirii credinţei de către cei convertiţi
de la schismă sau eres
1. Pentru papişti
După cel din urmă articol al Simbolului Credinţei, să se adauge
şi acestea:
Adaug din nou a mărturisi, împreună cu Sfânta
Evanghelie, că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl, şi
prin urmare lepăd adăugirea papistă: „Şi de la Fiul”.
Mărturisesc că cea mai înaltă autoritate în Biserica lui
Hristos este Sinodul Ecumenic, şi numai lui se poate da
însuşirea de negreşitor (infailibil). Iar nici de cum vreo
persoană oarecare, ori cine ar fi, nu poate să-şi însuşească
aceste drepturi.
Cred şi mărturisesc, că rugăciunile şi milosteniile celor vii
pentru cei răposaţi în credinţă, şi mai ales întrunite fiind cu
jertfa cea fără de sânge a Răscumpărătorului lumii, ajută
sufletelor trecute din această viaţă, mijlocind pentru ei
iertare de la Dumnezeu. Iar dogma despre purgator, sau
focul curăţitor, o recunosc de născocire netemeinică.
În fine, cred şi mărturisesc toate acele ce învaţă a crede şi
a mărturisi Sfânta Biserică ortodoxă; şi declar prin aceasta,
că voi păzi această credinţă în toată viaţa mea, şi o voi
preda şi fiilor mei, ca o moştenire nepieritoare. Pentru care
şi adeverez cu propria mea subscriere.
2. Pentru Armenii gregoriani
După cel din urmă articol al simbolului credinţei, să se adauge
şi acestea:
Cred şi mărturisesc în persoana lui Iisus Hristos
Mântuitorul lumii, Dumnezeirea unită cu omenirea fără
conversare, şi fără prefacere; prin Care esenţele amândorura
firilor Dumnezeiască şi omenească, au rămas întregi în
Dumnezeu Omul Iisus Hristos.
Primesc şi mărturisesc toate dogmele şi aşezămintele,
cele dogmatisite de Sfinţii şi purtătorii de Dumnezeu Părinţi,
ce s-au adunat întru numele Domnului la cele şapte Sinoade
ecumenice, spre întărirea şi apărarea Sfintei Biserici a lui
Hristos.
În fine cred şi mărturisesc toate acele ce învaţă a crede şi
a mărturisi Sfânta Biserică Ortodoxă; şi declar prin aceasta,
că voi păzi această credinţă în toată viaţa mea, şi o voi
preda şi fiilor mei, ca o moştenire nepieritoare. Pentru care
adeverez cu propria mea subscriere.
3. Pentru Luterani şi Calvini
După Simbolul credinţei se adaugă şi următoarele articole:
Adaug din nou a mărturisi, împreună cu Sfânta
Evanghelie, că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl, şi
prin urmare lepăd adăugirea: „Şi de la Fiul”.
Mărturisesc, şi primesc cu evlavie cele şapte Taine ale
Sfintei Biserici Ortodoxe, adică: Botezul, Mirungerea,
Euharistia, Pocăinţa. EleoSfinţirea, Preoţia şi Nunta cea
legiuită: prin care iau har de la Dumnezeu cei ce le primesc
cu credinţă.
Mărturisesc că în Dumnezeiasca Liturghie se proaduce lui
Dumnezeu jertfă bine primită, pentru cei vii şi pentru cei
morţi.
Mărturisesc, că sub formele pâinii şi vinului, în Sfânta
Euharistie este tot şi întreg Mântuitorul Hristos, şi că cei ce
se cuminecă cu ele, se cuminecă cu adevărat corpul Lui, şi
cu adevărat sângele Lui, întru iertarea păcatelor.
Mărturisesc trei cete ale sufletelor ce s-au mutat din
această viaţă: întâia este a Sfinţilor care împărătesc cu
Hristos, pre care se cuvine a-i cinsti şi a-i chema prin
rugăciune, ca pre mijlocitorii noştri la Dumnezeu, ale cărora
şi moaştele se cuvine ale cinsti. A doua este a sufletelor
necredincioşilor, şi a creştinilor ce au trăit păgâneşte şi au
murit fără pocăinţă, a cărora parte este iadul şi focul
gheenei. A treia ceată de suflete este a celor ce au murit
întru pocăinţă; dar grăbindu-i moartea, n-au apucat a-şi face
canonul pentru păcatele lor, şi a dovedi cu fapta îndreptarea
lor. Pentru aceştia Sfânta Biserică, prin jertfa cea fără de
sânge a Răscumpărătorului lumii, Dumnezeu omului Iisus
Hristos, prin rugăciuni, prin milostenie, şi prin alte
binefaceri în numele lor, le mijloceşte de la Dumnezeu
iertare.
Cred şi mărturisesc, că Sfintele icoane, ale lui Hristos, ale
pururi Fecioarei Maria Născătoarea de Dumnezeu, şi ale
tuturor Sfinţilor, se cuvine a le cinsti, şi că cinstea dată lor
trece la prototipurile lor.
În fine, cred şi mărturisesc toate acele ce învaţă a crede şi
a mărturisi Sfânta Biserică Ortodoxă; şi declar prin aceasta,
că voi păzi această credinţă în toată viaţa mea, şi o voi
preda şi fiilor mei, ca o moştenire nepieritoare. Pentru care
şi adeverez cu propria mea subscriere.
4. Pentru Lipovenii popişti şi nepopişti,
sau precum se numesc ei: starovieri
După Simbolul Credinţei se adaugă:
Cred şi mărturisesc că Biserica Ortodoxă a răsăritului
este una Sfântă, sobornicească, şi Apostolească Biserică a
lui Iisus Hristos, care a păstrat fără de schimbare toate cele
învăţate de Hristos şi de Apostoli spre mântuirea oamenilor.
Cred şi mărturisesc, că Sfinţita ierarhie a Bisericii
Ortodoxe deduce originea sa de la Sfinţii Apostoli prin
neprecurmatul şir al Hirotoniei, de la ei până în ziua de
astăzi, şi ca prin o curgere nesecată se revarsă asupra
credincioşilor harul Sfântului Duh, Carele luminează şi
sfinţeşte pre aceia, cărora li se cuminecă prin săvârşirea
Tainelor, ce sunt încredinţate de Dumnezeu acestei Sfinţite
ierarhii.
În fine, cred şi mărturisesc toate acele ce învaţă a crede şi
a mărturisi Sfânta Biserică ortodoxă; şi declar prin aceasta,
că voi păzi această credinţă în toată viaţa mea, şi o voi
preda şi fiilor mei, ca o moştenire nepieritoare, pentru care
şi adeverez cu propria mea subscriere.
Formularul respectiv, după citire în Biserică, se subscrie de
convertit, şi apoi Preotul orânduit ce a săvârşit rânduiala unirii cu
Biserica, îl comunică Episcopului prin raportul său, de unde se
trimite prenumele convertitului certificat adeveritor, că el
aparţine la numărul fiilor Bisericii Ortodoxe, cu arătare de timpul
când s-a convertit, de numele Bisericii unde s-a săvârşit rânduiala
unirii, şi de numele Preotului ce a săvârşit rânduiala.
Însemnare. Uniaţii convertiţi se primesc la ortodoxie, cu
rânduiala pentru papişti. Lipovenii numiţi Molocani şi Duhobori,
fiind o specie de protestantism se primesc la ortodoxie cu
rânduiala pentru Luterani şi Calvini. Socinianii şi Unitarii, însă, de
şi sunt ramuri ale protestantismului, dar fiindcă ei au lepădat
toate Tainele, şi au retras creştinismul la un raţionalism sec şi
ucigător de suflet, trebuie a se boteza desăvârşit, când vin la
ortodoxie.
Se cuvine a şti, că este necesar la primirea prozeliţilor, a se
constata mai întâi, la ce confesiune schismatică ori eretică
aparţin ei, şi conform cu aceea să se facă atât catehizarea, cât şi
rânduiala primirii la Biserica Ortodoxă. Această constatare se face
prin acte metricale, sau alte acte publice, în care se arată
religiunea prozelitului.
RÂNDUIALA cum se cuvine a primi pre eretici, adică pre luterani şi pre calvini
RÂNDUIALA
cum se cuvine a primi pre eretici,
adică pre luterani şi pre calvini
Având Preotul binecuvântare de la Arhiereul său, întâi întreabă
pre eretic de toate eresurile lui, apoi îl învaţă şi-l întăreşte în credinţa
Ortodoxă, şi în urmă îi porunceşte să-şi mărturisească toate
păcatele sale din copilărie; şi după mărturisire nu-i dă îndată
iertare de păcate, ci-i porunceşte să stea la uşa Bisericii din afară,
iar Preotul, luându-şi epitrahilul şi felonul vine de stă la uşa
Bisericii, şi-i porunceşte să îngenunche, şi apoi îl întreabă aşa:
Întrebare: Voieşti a te lepăda de blestematele eresuri ale
luteranilor (ori, de este calvin, ale calvinilor), în care ai fost
până acum?
Răspuns: Voiesc.
Întrebare: Voieşti a fi şi a petrece în unire cu credinţa
Ortodoxă?
Răspuns: Voiesc.
Apoi sculându-l îl binecuvintează pre frunte de trei ori zicând:În
numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, Amin. Şi punând
mâna pre capul lui zice: Domnului să ne rugăm. Şi citeşte
rugăciunea cea dintâi de la Catehumen. În numele Tău, Doamne
Dumnezeule al adevărului; vezi pag 16. Apoi şi a doua: Ceartă-te
pre tine, Domnul, diavole. Şi după terminarea acestor rugăciuni, îl
scoală ridicându-l de mâna cea dreaptă. Deşteptă-te cela ce
dormi, şi te scoală din morţi şi te va lumina Hristos. Iar acela
sculându-se, Preotul zice lui:
Întoarce-te către apus şi cu adevărat din toată inima ta să
te lepezi de satana, şi de toate eresurile luteranilor (sau ale
calvinilor), ca în curăţie să mărturiseşti credinţa Ortodoxă.
Iar el întorcându-se spre apus cu mâinile în jos Preotul îl
întreabă:
Întrebare: Omule, te lepezi de satana, şi de toate lucrurile
lui, de toţi Îngerii lui, de toată servirea lui şi de toată
îngâmfarea lui, şi îl scuipi pre el?
Răspuns: Mă lepăd de satana, şi de toate lucrurile lui, de
toţi Îngerii lui, de toată servirea lui şi de toată îngâmfarea
lui, şi îl scuip pre el.
Întrebare: Te lepezi de toate eresurile luteranilor şi ale
calvinilor, ca contrare lui Dumnezeu şi adevărului, şi ca
pierzătoare de suflet, le defaimi, şi le blestemi pre ele?
Răspuns: Mă lepăd de toate eresurile luteranilor şi ale
calvinilor, ca contrare lui Dumnezeu şi adevărului, şi ca
pierzătoare de suflet, le defaim şi le blestem.
Întrebare: Te lepezi de toţi capii eresurilor, şi de adunarea,
deprinderile şi de toţi învăţătorii lor, ca de nişte protivnici
Sfintei Biserici a Răsăritului, şi-i blestemi?
Răspuns: Mă lepăd, şi-i blestem pre ei.
Apoi îi zice: Întoarce-te către Răsărit, şi te mărturiseşte
Domnului, către Carele ai alergat. Iar el întorcându-se spre răsărit,
Preotul îi zice:
Întrebare: Te-ai lepădat de satana şi de toate eresurile
luterane (sau calvine)?
Răspuns: M-am lepădat.
Întrebare: Crezi, Într-Unul Dumnezeul ce este în Sfânta
Treime mărit şi închinat: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh; şi ca unui
Împărat şi Dumnezeu, te închini lui?
Răspuns: Cred întru Unul Dumnezeu.
Şi îndată făcând închinare până la pământ, citeşte Simbolul
Credinţei: tot până la sfârşit, apoi Preotul, zice:
Binecuvântat este Dumnezeu, Carele voieşte ca toţi
oamenii să se mântuiască, şi la cunoştinţa adevărului să vie;
binecuvântat fie în veci, Amin.
Şi îndată Preotul dându-i epitrahilul în dreapta, îi zice:
Intră în Biserica lui Dumnezeu, că te-ai depărtat de la
înşelăciunea eresului luteranesc (sau calvinesc) şi să ştii că
te-ai mântuit de lanţurile morţii şi de pieirea cea veşnică, şi
acum lepădă toată nedreapta rătăcire a ereticilor, şi
cinsteşte pre Domnul Dumnezeu Tatăl Atotţiitorul, şi pre
Iisus Hristos Fiul Lui, şi pre Sfântul Duh, Unul Dumnezeu viu
şi Adevărat; pre Sfânta Treime cea de o fiinţă şi
nedespărţită.
Şi acestea zicând, îl duce in Biserică ţinându-se cu mâna de
epitrahil, şi ajungând înaintea amvonului, unde este pregătită
Sfânta Evanghelie, el stă lăsând epitrahilul din mână, iar cei ce
merg cu dânsul citesc: Psalmul 66: Dumnezeule, miluieşte-ne şi ne
binecuvintează. Şi după terminarea Psalmului, Preotul porunceşte
să îngenuncheze înaintea Sfintei Evanghelii, şi făcând aceasta,
Preotul zice stihurile acestea:
Trimite-vei Duhul Tău, şi se vor zidi, şi vei înnoi faţa
pământului.
Întoarce-te odată, Doamne şi Te milostiveşte spre servul
Tău.
Fi-vor cele colţuroase drepte, şi cele ascuţite căi netede.
Mântuieşte pre servul Tău, Dumnezeul meu, pre cela ce
nădejduieşte spre Tine.
Fii lui turn de tărie despre faţa vrăjmaşului. Nimic să nu
sporească duşmanul asupra lui, şi fiul nelegiuirii să nu
adauge a-l strivi pre el.
Doamne, auzi rugăciunea mea, şi strigarea mea la Tine
să vie.
După acestea, îndată: Domnului să ne rugăm. Doamne
miluieşte. Preotul cu toată umilinţa; citeşte rugăciunea aceasta:
Doamne Dumnezeule Atotţiitorule, Unule Sfinte, Carele
între Sfinţi Te repausezi, şi pentru nemăsurată iubirea Ta de
oameni, totdeauna celor ce greşesc le dai chip de pocăinţă,
şi celor rătăciţi de la adevăr, cale dreaptă, ca să Te cunoască
pre Tine Unul Adevăratul Dumnezeu, Carele eşti mărit şi
închinat, în Treime, arătând că voieşti ca nici unul dintr-înşii
să nu piară, ci toţi să se mântuiască, şi la cunoştinţa
adevărului să vie. Mulţumim Ţie, Te mărim şi iarăşi Te
mărim, că şi acum ai strălucit în inima acestei făpturi
cuvântătoare (N) lumina cunoştinţei Tale celei adevărate, şi
l-ai sculat pre dânsul ca dintr-un somn din înşelăciunea
eresului celui pierzător, şi l-ai învrednicit a scăpa la Sfânta şi
Apostoleasca Ta Biserică. Deci, o Stăpâne, cu umilinţă mă
rog, străluceşte deplin în inima lui, lumina harului Sfântului
Tău Duh, spre a se lumina cu cunoştinţa cea adevărată a
sfintei Tale Evanghelii. Dă-i lui fără făţărnicie, neclintit şi
fără înşelăciune să se unească cu Sfintele Tale Biserici, să se
îngreţoşeze şi să lepede toate eresurile cele pierzătoare de
suflet; să primească cu adevărat, să mărturisească şi tare să
ţie credinţa Ortodoxă. Împreunează-l cu turma Ta cea
aleasă, uneşte-l cu Sfânta Ta Biserică, fă-l vas preţios, şi
locaş Sfântului Duh; ca de Acesta fiind el condus şi învăţat,
să păzească Sfintele Tale porunci şi făcând voia Ta cea
bună, cu plăcere şi deplin, să se învrednicească a lua binele
Tău Cela ceresc, împreună cu toţi cei ce au bine plăcut Ţie.
Că Tu eşti Dumnezeul milelor şi al îndurărilor şi al iubirii de
oameni, Carele voieşti ca toţi oamenii să se mântuiască, şi
Ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Duh, acum
şi pururea, şi în vecii vecilor, Amin.
Şi după rugăciune Preotul îl porunceşte să se scoale, zicându-i:
Scoală-te, stai bine, stai cu frică, şi rosteşte cu adevărat
credinţa ortodoxă, şi blesteamă, toate eresurile, ca să fii
iertat şi dezlegat de legătura blestemului şi de toată
dezbinarea, şi te vei face părtaş Bisericii lui Hristos.
Iar el sculându-se zice aceasta mărturisire a credinţei ortodoxe
în auzul tuturor:
Eu (N) cred cu credinţă tare şi fără nici o îndoire, şi ca
unic adevăr mărturisesc toate împreună şi fiecare în
particular, cele ce cuprinde simbolul credinţei ortodoxe,
făcut de Sfintele Sinoade ecumenice, pre care Sfânta
Sobornicească şi Apostolică Biserică a Răsăritului le ţine şi
le mărturiseşte.
Şi îndată citeşte Simbolul Credinţei. După aceia iarăşi zice:
Mărturisesc cele şapte taine ale Sfintei Biserici, adică:
Botezul, Mirungerea, Cuminecarea, Mărturisirea, Sfinţirea
Untdelemnului, Preoţia şi Nunta legiuită, prin care cei ce le
primesc iau har; pre toate aceste, ce Biserica răsăritului le
mărturiseşte şi învaţă, le primesc şi eu.
Mărturisesc, că la Dumnezeiasca Liturghie se aduce lui
Dumnezeu jertfă pentru cei vii şi pentru cei morţi.
Mărturisesc, că sub forma pâinii şi a vinului este tot şi
întreg Mântuitorul Hristos.
Mărturisesc că sunt trei cete ale sufletelor celor ce se duc
din aceasta lume:
Cea dintâi este a Sfinţilor care se duc la cer şi împărăţesc
cu Hristos, pre care se cuvine a-i cinsti şi a-i chema, ca pre
cei ce se roagă lui Dumnezeu pentru noi, şi ale căror moaşte
se cuvine a le cinsti.
Cea a doua este a sufletelor necredincioşilor păgâni, a
ereticilor, creştinilor ce au trăit păgâneşte, şi au murit
nepocăiţi, a cărora parte este iadul şi focul gheenei; căci
precum Sfinţii din parte iau acum răsplătire, aşteptând a
primi bucuria cea deplină cu trupul la a doua venire a
Domnului nostru Iisus Hristos, când vor învia morţii, aşa
sufletele acelea se pedepsesc numai în parte şi nu se află cu
totul în munci; ci aşteptă a-şi primi munca cu trupul după
judecata cea nepărtinitoare, prin hotărâre veşnică.
A treia ceată de suflete este a celor care au murit în
pocăinţă, dar grăbindu-i moartea n-au apucat a-şi face
canonul pentru păcatele lor; pentru care şi Sfânta Biserică
prin jertfa cea fără sânge a Răscumpărătorului lumii,
Stăpânului nostru Hristos, cu rugăciuni cu posturi, cu
milostenii şi cu alte binefaceri, pleacă spre milă pre
Dumnezeu, şi le iartă păcatele.
Cred, şi tare mărturisesc, că Sfintele Icoane ale lui
Hristos, ale pururea Fecioarei Maria, Născătoarea de
Dumnezeu, şi ale Sfinţilor, se cuvine ale cinsti.
Asemenea făgăduiesc şi mă jur că voi ţine cu neabatere şi
neclintire aceasta credinţă ortodoxă, fără care nimeni nu se
poate mântui. Aşa mă rog să-mi ajute mie Dumnezeu, şi
Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie aceasta, Amin.
Şi îndată îi dă Preotul Sfânta Evanghelie de o sărută Şi apoi
zice: Binecuvântat este Dumnezeu, Cela ce a binevoit aşa. Îi mai
zice şi acestea:
Pleacă genunchi Tăi înaintea lui Dumnezeu, pre Carele lai
mărturisit, şi de la Carele îţi vei lua iertarea păcatelor.
Iar el îngenunchind, şi cu capul plecat în jos, Preotul având
binecuvântare de la Arhiereul său, îl dezleagă prin citirea
rugăciunii acesteia:RUGĂCIUNE
pentru eretici, când vin ei la unire cu Sfânta Biserică
Ortodoxă
Domnul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos, ce a dat cheile
Împărăţiei cerului Apostolilor Săi, şi prin harul Său toată
puterea a lega şi a dezlega oamenii pre pământ de păcate;
Acela Însuşi prin nespusa sa milă, să te ierte şi să te dezlege
pre tine. Şi eu nevrednicul Preot, cu puterea ce-mi este dată,
te iert şi te dezleg pre tine fiule (N) de legătura jurământului,
de toată dezbinarea, de toate păcatele tale, şi te împreun cu
credincioşii, te unesc cu Biserica lui Hristos, şi te
împărtăşesc cu Dumnezeieştile Taine. În numele Tatălui, şi
al Fiului, şi al Sfântului Duh, Amin.
Şi aceasta făcându-se, Preotul zice către dânsul:
Scoală frate, şi ca un credincios al lui Hristos, roagă-te Lui
împreună cu noi ca să te învrednicească pre tine, prin
ungerea cu Sfântul Mir, să ei harul Sfântului Duh.
Iar el sculându-se stă cu toată umilinţa.
RÂNDUIALA
cum se cuvine să ungem cu Sfântul Mir,
pre ereticii, ce vin la Credinţa Ortodoxă
NB: După terminarea rânduielii de mai sus, Preotul luând Vasul
cu Sfântul Mir, Buretele şi puţină apă caldă în care îl înmoaie,
şterge cu dânsul locul cel uns cu Mir, şi le pune la locul pregătit.
Apoi punându-se acolo şi Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi două
sfeşnice, Preotul împreună cu cei ce vor fi de faţă închinându-se
spre Răsărit, zice:
Binecuvântată este Împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a
Sfântului Duh…
Şi îndată cântăm stihira glasul 6: Împărate Ceresc
Mângâitorule, şi apoi zice Preotul:
Cu pace Domnului să ne rugăm…
Pentru pacea de sus…
Pentru pacea a toată lumea…
Pentru Sfântă Biserica aceasta…
Pentru iubitorul de Dumnezeu Arhiepiscopul nostru…
Pentru bine credinciosul Regele nostru…
Pentru servul lui Dumnezeu (N), şi pentru ca cu ungerea
Preasfântului Tău bine-lucrătorului şi desăvârşitorului Mir,
să se dea putere dumnezeiască celui ce acum se uneşte cu
Sfânta Biserică Ortodoxă, spre învingerea şi călcarea tuturor
curselor diavoleşti, şi a luptei ce-i vine de la lume şi de la
trup, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca el să fie ostaş viteaz şi purtător de învingere, cu
puterea lui Hristos Dumnezeului nostru, prin lucrarea
harului şi venirea Sfântului Duh, prin ungerea Sfântului Mir,
Domnului să ne rugăm.
Pentru ca el să fie tare şi neclintit în credinţa, ortodoxă şi
în nădejde, în toate zilele vieţii sale prin ungerea cu Sfântul
Mir, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca prin ungerea cu Sfântul Mir să se dea lui har, ca
cu îndrăznire şi fără frică, neruşinat să mărturisească
înaintea tuturor numele lui Hristos Dumnezeul nostru, şi
pentru Dânsul cu dragoste să stea până la moarte, Domnului
să ne rugăm.
Pentru ca în curăţie şi dreptate să-şi păzească sufletul său
în toate zilele vieţii sale, cu lucrarea, cu harul şi cu venirea
Preasfântului Duh, prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir,
Domnului să ne rugăm.
Pentru ca şi el şi noi să ne izbăvim de toată supărarea,
mânia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, miluieşte.
Pre Preasfânta Curata, preabinecuvântata, mărita
Stăpâna noastră...
Că Ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi închinăciunea
Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în
vecii vecilor, Amin.
Apoi zice rugăciunea aceasta:
Domnului să ne rugăm
Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule Atotţiitorule,
izvorul tuturor bunătăţilor, Soarele dreptăţii, Carele ai
strălucit celor din întuneric lumina mântuirii, prin arătarea
Unuia-Născut Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, dăruindu-ne
nouă nevrednicilor fericita curăţire în Sfânta Apă şi
Dumnezeiasca Sfinţire de viaţă făcătoarea ungere; şi ai
binevoit a deştepta pre servul Tău acesta din înşelăciunea
ereticească, ca să cunoască adevărul Tău, să alerge prin
pocăinţă la mila Ta, să se unească cu Sfânta şi aleasa Ta
turmă, dăruindu-i lui iertare păcatelor şi dezlegare de
blestem, prin mine nevrednicul servul Tău. Însuţi, Stăpâne,
Împărate al tuturor, Îndurate, dăruieşte-i lui pecetea harului
Sfântului Duh, şi împărtăşirea cu Preasfântul Trup şi
scumpul sânge al Hristosului Tău; păzeşte-l în sfinţenia Ta,
întăreşte-l în credinţa ortodoxă, scapă-l de la cel viclean şi
de la toate uneltirile lui păzeşte-l cu mântuitoarea Ta frică
întru curăţie şi dreptatea sufletului; ca în tot lucrul şi
cuvântul bine plăcând Ţie, fiii şi moştenitor să fie cereştii
Tale împărăţii. Că Tu eşti Dumnezeul nostru, Dumnezeu
Carele miluieşti şi mântuieşti, şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui,
şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor,
Amin.
Şi îndată Preotul îl unge cu mir, făcând chipul Crucii la frunte,
la nări, la gură, la piept, la mâini şi la picioare zicând: Pecetea darului
Sfântului Duh. Şi terminând aceasta zice rugăciunea
aceasta:
Domnului să ne rugăm
Doamne Dumnezeul nostru, cela ce ai învrednicit pre
servul Tău aceasta (N), să se arate desăvârşit prin credinţa
cea dreaptă, cea în Tine, şi cu pecetea darului Sfântului Duh,
întru Sfânta şi cereasca Ta ungere, Tu, Stăpâne al tuturor,
păzeşte în el credinţa cea adevărată, nutreşte-l în dreptate şi
adevăr, şi înfrumuseţează-l cu toate darurile Tale. Că Tu eşti
Dumnezeul nostru, şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului, şi
Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor, Amin.
Rugăciunea a doua după Mirungere:
Domnului să ne rugăm
Cela ce dezlegi păcatele prin pocăinţă, şi ai dăruit
servului Tău întoarcere de la înşelăciunea ereticească către
adevăr, şi i-ai dat reînnoirea vieţii; Însuţi Stăpâne Doamne,
binevoieşte a străluci totdeauna în inima lui lumina feţei
Tale; păzind pavăza credinţei lui neînvinsă de vrăjmaşi,
păstrând nepătat, neîntinat veşmântul nestricăciunii cu care
s-a îmbrăcat, şi ferind în el de stricăciune, cu harul Tău,
pecetea duhovnicească, şi fii Milostiv lui şi nouă după
mulţimea îndurărilor Tale. Că s-a binecuvântat şi s-a
preamărit, preacinstit şi preaîncuviinţat numele Tău, al
Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în
vecii vecilor, Amin.
Şi luând Buretele şi înmuindu-l în apă caldă şterge locurile
unse cu mir, zicând:
Îndreptatu-Te-ai, luminatu-Te-ai Sfinţitu-Te-ai, spălatu-Teai,
prin numele Domnului nostru Iisus Hristos, şi cu Duhul
Dumnezeului nostru, şi prin mirul cu care te-ai uns; în
numele Tatălui şi al Fiului şi ai Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor. Amin.
După aceea zice Preotul: Pace tuturor. Capelele voastre
Domnului să le plecaţi. Şi citeşte rugăciunea aceasta în taină:
Cela ce s-a îmbrăcat în Tine, Hristoase Dumnezeul nostru,
Ţie şi-a plecat capul său împreună cu noi, pre Carele îl fă
neînvins luptător asupra celui ce în deşert ridică vrăjmăşie
asupra lui şi asupra noastră, şi arată-l cu a Ta nestricăcioasă
cunună până la sfârşit în toate învingător. Că Ţie se cuvine a
ne milui şi a ne mântui; şi Ţie mărire înălţăm, împreună şi
părintelui Tău celui fără început, şi Preasfântului, Bunului şi
de-viaţă-făcătorului Tău Duh, acum şi pururea, şi în vecii
vecilor, Amin.
Apoi Preotul face apolisul ordinar, şi la timpul Liturghiei
împărtăşeşte pre cel uns cu mir; căci mirungerea se face înainte
de Liturghie.
Iscriviti a:
Post (Atom)