domenica 19 luglio 2015
Acatistul Sfintei Cuvioase Macrina
Troparul Sfintei Cuvioase Macrina, glasul al 8-lea:
Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; căci luând Crucea, ai urmat lui Hristos; şi luptând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii se bucură, Preacuvioasă Macrina, duhul tău.
Condacul 1
Ţie, celei alese de Dumnezeu din neamul drepţilor spre a plini cununa cea împodobită a sfinţeniei, noi, cei ce suntem în necazuri şi întristări în lumea aceasta şi cerem şi aşteptăm mila lui Dumnezeu revărsată asupra noastră prin sfintele tale rugăciuni şi mijlociri, îţi aducem cântări de mulţumire şi de laudă, strigând aşa: Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Icosul 1
Cetelor îngereşti plăcută le-a fost vieţuirea ta aici pe pământ, Maică Preacuvioasă, că, în trup omenesc fiind, ai vieţuit ca un înger, biruind prin înfrânare patimile şi poftele trupului, intrând astfel curată şi neprihănită în patria cea cerească, pentru care te lăudăm zicând:
Bucură-te, a maicii tale pârgă cu multă rodire;
Bucură-te, tărie bărbătească în femeiască fire;
Bucură-te, înger ceresc în trup pământesc;
Bucură-te, că ţi-ai răstignit patimile trupului firesc;
Bucură-te, flacără aprinsă a dragostei vii pentru Domnul;
Bucură-te, că balaurul cu arma Sfintei Cruci l-ai răzbit;
Bucură-te, că prin puterea credinţei şi frica de moarte ai biruit;
Bucură-te, că ne luminezi mintea cu gândul cel bun;
Bucură-te, că prin pilda vieţii tale învăţătura sfântă ne dai;
Bucură-te, că ai pătruns adâncul tainelor învăţăturii şi trăirii creştine;
Bucură-te, către Domnul tămâie binemirositoare de neîncetată rugăciune;
Bucură-te, cădelniţă plină de untdelemnul înţelepciunii, veşnic aprinsă;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 2-lea
Iubind tu pe Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, ai ales cuvintele cântărilor de psalmi ca însoţitoare nedespărţite în tot ceasul. Pentru aceasta te rugăm, întăreşte-ne şi pe noi să împletim cuvinte de laudă din roada faptelor bune, pe care să le aducem prinos Domnului, cântând împreună cu tine: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Spic însutit roditor te-ai arătat a fi, răsărind din ţarina cea binecuvântată a strămoşilor tăi şi, cu înţelepciunea cea cerească fiind dăruită de Dumnezeu, ai ales viaţa cea curată aici pe pământ, pregătind pe cea veşnică prin neîncetate rugăciuni şi nevoinţe, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, mugur preafrumos, din vlăstarul dreptei credinţe ivit;
Bucură-te, că din rădăcina binecuvântată ai răsărit;
Bucură-te, că te-ai adăpat cu apele dulci ale Sfintei Scripturi ca un pământ însetoşat;
Bucură-te, că din leagăn cu faptele dreptei credinţe buna ta maică te-a alăptat;
Bucură-te, că vârsta prunciei ţi-a fost încununată cu desăvârşită înţelepciune;
Bucură-te, blândă mieluşea, că jugul lui Hristos cu bucurie ai luat;
Bucură-te, ceea ce cu bună cunoştinţă te-ai înveşmântat;
Bucură-te, că ai fost împodobită cu frumuseţea chipului;
Bucură-te, că ai câştigat curăţia duhului;
Bucură-te, că ai ales dragostea Mirelui Ceresc;
Bucură-te, că pentru mântuirea noastră rugăciunile tale fierbinte la Domnul mijlocesc;
Bucură-te, că Însuşi Hristos te-a hărăzit să-I fii mireasă;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 3-lea
Încă înainte de naşterea ta un înger i-a vestit de trei ori maicii tale, Emilia, că Tecla te vei chema, proorocind prin aceasta că luptele şi ostenelile tale vor fi asemenea cu ale celei dintâi dintre muceniţe, dar ai primit numele bunicii tale Macrina, ca în vremea prigonirilor să mărturiseşti pe Hristos asemenea ei, cântând neîncetat: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Fecioarelor celor înţelepte asemănându-te, ai păstrat aprinsă candela sufletului tău, ai împodobit-o cu lumina virtuţilor şi ai adăpat-o cu untdelemnul dragostei de Dumnezeu, gata fiind a intra în Cămara de nuntă a Cerescului Mire, Căruia roagă-te acum să ne dăruiască iertarea păcatelor şi mila în ziua Judecăţii nouă, celor ce-ţi cântăm aşa:
Bucură-te, către Hristos neîncetat înălţată dulce cântare;
Bucură-te, inimă împodobită cu dumnezeiască cugetare;
Bucură-te, că ai păstrat vie în tine suflarea Duhului Sfânt şi ai făcut-o mult roditoare;
Bucură-te, că te-ai arătat în toate cumpătată;
Bucură-te, că alături de maica ta ai vieţuit până la sfârşitul vieţii ei pământeşti;
Bucură-te, că aţi ajuns împreună la mari măsuri duhovniceşti;
Bucură-te, că, asemenea strămoşilor tăi, ai lepădat averile cele pământeşti;
Bucură-te, că, astfel făcând, le-ai dobândit pe cele cereşti;
Bucură-te, că, de toate lepădându-te, casa în sihăstrie ţi-ai transformat;
Bucură-te, albină de miere adunătoare care de osteneli trupul nu ţi-ai cruţat;
Bucură-te, că adesea cu ochiul minţii pe Cerescul Mire L-ai contemplat;
Bucură-te, că împreună cu cetele fecioarelor înţelepte te afli acum în desfătare cerească;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 4-lea
Bunătăţile cereşti pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit acum ni le-ai câştigat şi te veseleşti în ceruri de vederea frumuseţii celei negrăite a dumnezeirii, sorbind dulceaţa Mirelui, împreună cu cetele cuvioşilor şi drepţilor, alături de care roagă-te pentru noi, ca să fim izbăviţi de dureri şi de necazuri, ca să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Râvnă fără de margini având spre dobândirea virtuţilor celor sfinte, nu ai contenit ostenelile, întărindu-te în aspre nevoinţe, spre a supune trupul duhului, a te înstrăina de deşertăciunile lumeşti şi a plini prin contemplaţie sfinţenia. Astfel văzând vieţuirea ta, îndrăznim a te lăuda cu aceste cântări:
Bucură-te, că vas ales de înţelepciune cerească te-ai arătat;
Bucură-te, că în înfrânare te-ai desfătat;
Bucură-te, că în smerenie te-ai slăvit;
Bucură-te, că prin neagoniseală te-ai îmbogăţit;
Bucură-te, către Domnul rugătoare fierbinte;
Bucură-te, tărie şi sprijin celor înconjuraţi de ispite;
Bucură-te, revărsare de bucurie pentru cei întristaţi;
Bucură-te, grabnică mângâiere pentru cei îndureraţi;
Bucură-te, pentru cei din războaie liman de liniştire aflat;
Bucură-te, pahar preaplin de iubire către Domnul vărsat;
Bucură-te, crin cu mirosul faptelor bune înmiresmat;
Bucură-te, porumbiţă albă cu blândeţe încununată;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 5-lea
Întocmai ca un atlet încercat ţi-ai săvârşit buna alergare şi ai biruit prin sârguinţa bărbătească piedicile din cale, dobândind în ceruri, de la Domnul Hristos, cununa biruinţei; dă-ne şi nouă acum dragoste fierbinte şi căinţă, înmulţind osârdia în inimile noastre, spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ne minunăm de mulţimea faptelor tale bune şi lăudăm necontenitele tale osteneli, pe care n-ai pregetat a le jertfi cu dragoste pentru Domnul Slavei, primind şi darul facerii de minuni, prin care cu milostivire ai cercetat pe cei din nevoi. Roagă-te acum şi pentru tămăduirea patimilor sufleteşti ale celor ce-ţi cântă ţie:
Bucură-te, dor către Domnul de-a pururea arzător;
Bucură-te, celor lipsiţi nelipsit ajutor;
Bucură-te, mijlocitoarea celor credincioşi către Dumnezeu;
Bucură-te, întărire în nădejde a celor păcătoşi;
Bucură-te, sfeşnic aprins de razele înţelepciunii dumnezeieşti;
Bucură-te, călăuzitoare către lumina Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, blândă ocrotitoare a celor necăjiţi;
Bucură-te, mir dulce mirositor al curăţiei;
Bucură-te, foc mistuitor al patimilor;
Bucură-te, tămăduitoarea durerilor sufleteşti;
Bucură-te, vindecătoarea bolilor trupeşti;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale liniştea sufletului o câştigăm;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 6-lea
Iubitoare de neagoniseală fiind, din tinereţe ai urmat viaţa monahicească, lepădând alături de averile pământeşti şi obiceiurile lumeşti, atrăgând şi pe maica ta, Emilia, spre viaţa cea nematerialnică, prin însăşi pilda vieţuirii tale. Atrage-ne şi pe noi din adâncul patimilor către lumina cea nestricăcioasă şi ne învaţă să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Casă ţi-a devenit sihăstria, iar slujnicele surori, şi averea ta a ajuns în sânurile Bisericii, ajutorând pe cei lipsiţi; desfătările lumeşti le-ai lepădat ca pe nişte gunoaie şi slava cea pământească defăimând-o, te-ai apropiat cu dragoste de cereasca filosofie, dorind a-ţi vedea numele scris în Cartea Vieţii. Mijloceşte aceasta şi pentru noi, cei care te lăudăm aşa:
Bucură-te, floare preafrumoasă a monahiilor;
Bucură-te, smirnă care ai bineînmiresmat calea nevoinţelor;
Bucură-te, bună călăuzitoare a turmei încredinţate ţie de Hristos;
Bucură-te, văpaie de rugăciune ce ai luminat calea celor ce ţi-au urmat;
Bucură-te, bună chivernisitoare, că dăruindu-ţi averile, avuţie în cer ţi-ai adunat;
Bucură-te, că, toate lepădând, calea virtuţii fără piedici ai urmat;
Bucură-te, adânc de înţelepciune care cu dragoste obştea ţi-ai îndrumat;
Bucură-te, piatră de smerenie din care florile monahismului au răsărit;
Bucură-te, că, peste toate virtuţile tale, smerenia a strălucit;
Bucură-te, a pustnicelor povăţuitoare;
Bucură-te, a patimilor sabie tăietoare;
Bucură-te, că faptele tale cele bune îţi sunt acum cunună cerească preafrumoasă;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 7-lea
Cine va putea lăuda după vrednicie faptele tale bune sau cine nu se va minuna de vitejia ta, Maică Preacuvioasă! Că ţi-ai adăpat sufletul din raiul dumnezeieştii înţelepciuni şi ai ajuns în cortul cel minunat, unde auzi glasul cel plin de desfătare al cetelor îngereşti şi cânţi împreună cu ele lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Te-ai arătat pe pământ viţă mult roditoare, fiind înaintea tuturor în câştigarea virtuţilor, deşi în desăvârşită smerenie lucrai, necăutând slava cea trecătoare, ci mărirea cea veşnică în ceruri; îndrăzneşte deci şi pentru noi în faţa Sfintei Treimi a cere o picătură din dumnezeiasca smerenie, spre a topi împietrirea inimilor noastre, ale celor ce-ţi cântăm aşa:
Bucură-te, că ai avut către Domnul bună înclinare;
Bucură-te, că ai cinstit dumnezeirea prin bună lucrare;
Bucură-te, că întru neclintită nădejde te-ai ostenit;
Bucură-te, vultur ce către cereasca înălţime te-ai suit;
Bucură-te, că din izvorul raiului te-ai adăpat;
Bucură-te, că lăcaş Duhului Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, că pe pământ cu faptele tale bune ai strălucit;
Bucură-te, că prin vredniciile tale îngerilor te-ai asemuit;
Bucură-te, vas ales al Domnului Iisus;
Bucură-te, privighetoare dulce glăsuitoare;
Bucură-te, a uşilor pocăinţei deschizătoare;
Bucură-te, părtaşă la strălucirea cea dumnezeiască;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 8-lea
Aşa cum aurul curat se lămureşte în focul cuptoarelor, şi tu te-ai călit în focul ispitelor şi al durerilor, pe care întăritorul celor din nevoinţe le-a rânduit asupra ta, iar la sfârşitul vieţii ţi-a dăruit faţă luminoasă şi chip dumnezeiesc, arătându-ne şi nouă chipul răbdării în focul ispitelor; pentru aceasta te cinstim strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Viaţa ta a fost pildă vie şi pentru Marele Vasile, căci aflându-l pe acesta întors de la înaltele şcoli plin de înţelepciune şi întrecând în aceasta pe cei mai străluciţi magistraţi, l-ai îndreptat către idealul dragostei dumnezeieşti, încât prin viaţa şi înfăptuirile de mai târziu i-a întrecut pe mulţi care străluciseră în virtute; pentru aceasta te fericim, zicând:
Bucură-te, a poruncilor Domnului împlinitoare;
Bucură-te, catarg luminos pe marea vieţii călăuzitoare;
Bucură-te, alăută cu dulce glăsuire;
Bucură-te, a adunărilor sihăstreşti strălucire;
Bucură-te, a cuvioaselor cinstită podoabă;
Bucură-te, că ai deschis calea nevoinţelor ca o torţă strălucitoare;
Bucură-te, că Marelui Vasile i-ai fost sfătuitoare;
Bucură-te, că ai limpezit cele dinlăuntru ale lui Grigorie prin tainica povăţuire;
Bucură-te, a lui Navcratie îndrumătoare;
Bucură-te, că lui Petru i-ai pregătit calea virtuţilor;
Bucură-te, stâlp de răbdare în casa părinţilor;
Bucură-te, că maicii tale i-ai fost bucurie şi odihnă bătrâneţilor;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 9-lea
Podoaba milosteniei dobândind-o, n-ai pregetat a ajuta pe cei slabi, iar acum, împreună cu fraţii tăi arhierei, roagă-te pentru noi, cei greşiţi şi lesne alunecători spre păcate, uşurează împresurările ispitelor şi îndepărtează săgetările diavolilor, ca izbăviţi fiind, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Frumos ţi-a răsplătit Domnul ostenelile cu darul tămăduirilor, ţie fiindu-ţi izbăvitoare de neputinţă. Tămăduieşte dar şi rănile conştiinţei noastre, scoate-ne din întunericul păcatelor şi dăruieşte-ne inimă curată şi voinţă neclintită, spre a purta şi noi cu bucurie jugul cel bun al lui Hristos şi a-ţi cânta:
Bucură-te, că ai rugat cu credinţă pe Domnul pentru tămăduire;
Bucură-te, că nu ai căutat la doctorii cei pământeşti alinare;
Bucură-te, că tina înmuiată de lacrimile rugăciunii ţi-a fost lecuire;
Bucură-te, că semnul Sfintei Cruci ţi-a dăruit vindecarea cu desăvârşire;
Bucură-te, că mâna drept-credincioasei tale mame pieptul bolnav ţi-a însemnat;
Bucură-te, că, prin rugăciune, copila cea neputincioasă ai vindecat;
Bucură-te, că, pe cei flămânzi săturând, grâul l-ai înmulţit;
Bucură-te, că proorociţă adevărată te-ai dovedit;
Bucură-te, toiag sprijinitor pentru cei păcătoşi;
Bucură-te, platoşă împotriva nevăzuţilor vrăjmaşi;
Bucură-te, lacrimă a căinţei care ne deschizi uşa raiului;
Bucură-te, că ne izbăveşti de întristare cu lacrimile tale;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 10-lea
Deasupra firii fiind, ai murit lumii şi lucrurilor lumeşti şi te-ai îndreptat către dragostea cea dumnezeiască, având pe Hristos mângâiere tare şi nestrămutată în lupta împotriva patimilor, şi dobândind cununa darurilor, te-ai sălăşluit în cămările cereşti cu fecioarele cele înţelepte, pentru care te lăudăm, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cu bucurie ţi-ai ridicat crucea pe umeri şi ai urmat Domnului, şi întărindu-ţi slăbiciunea trupului cu râvna duhului şi supunând minţii furtunile patimilor, ai mărturisit viaţa veşnică. Dă-ne aducere aminte de moarte şi răspuns bun la Înfricoşătoarea Judecată a lui Dumnezeu şi nouă, celor ce-ţi cântăm:
Bucură-te, că ai luat darul nepătimirii;
Bucură-te, că floarea desăvârşirii cu ardoare ai dorit;
Bucură-te, ceea ce cu dulceaţa desfătărilor nu te-ai amăgit;
Bucură-te, că nu te-ai spăimântat de focul ispitelor;
Bucură-te, că ai adus credinţa, nădejdea şi dragostea jertfe bine primite pe altarul Domnului;
Bucură-te, că te-ai îmbrăcat cu putere cerească;
Bucură-te, vistierie adâncă de cugetare duhovnicească;
Bucură-te, dorire înflăcărată de Domnul Iisus Hristos;
Bucură-te, floare a curăţiei cu bun miros;
Bucură-te, prealăudată între fecioare;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de mărirea îngerească;
Bucură-te, bucuria celor ce se grăbesc să te cinstească;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 11-lea
Precum Moise a trecut poporul prin mare şi l-a călăuzit prin pustie, aşa şi tu ai trecut ispitele veacului acestuia şi ai dobândit înger călăuzitor prin vămile văzduhului, până ai ajuns la desfătarea cea din sânurile cereşti. Uşurează cu rugăciunile tale şi trecerea noastră prin marea patimilor şi ispitelor vieţii, ca să ajungem curaţi în Ierusalimul cel ceresc şi împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Două scânduri aşezate în chipul crucii ţi-au slujit drept pat al ultimelor tale nevoinţe în desăvârşită sărăcie; mantia fratelui tău Grigorie ţi-a fost podoabă de îngropare şi ai primit din cer, ca o ultimă răsplată, revărsarea de strălucire cerească cea întreit luminătoare, care ţi-a luminat minunat chipul în clipa morţii, când sufletul ţi-a alergat vesel în mâinile Domnului, pentru care te lăudăm zicând:
Bucură-te, ceea ce covârşeşti prin nădejde durerile noastre sufleteşti;
Bucură-te, ceea ce ne luminezi mintea spre împlinirea voii dumnezeieşti;
Bucură-te, ridicare a celor căzuţi;
Bucură-te, primitoare a celor izgoniţi;
Bucură-te, a celor suferinzi alinare;
Bucură-te, că celor din cursele durerii le eşti izbăvitoare;
Bucură-te, că ne curăţeşti de întinăciunea păcatelor cu plânsul tău cel curat;
Bucură-te, că îndelung priveghind cugetul ţi-ai luminat;
Bucură-te, că prin dese ajunări sufletul ţi-ai hrănit;
Bucură-te, că tămăduieşti orbirea celor ce s-au rătăcit;
Bucură-te, că izgoneşti cu rugăciunea mâhnirea sufletelor prigonite;
Bucură-te, că dezlegi împietrirea inimilor noastre nepocăite;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 12-lea
Trecerea ta din viaţa aceasta pământească la cea cerească părea a nu fi lucru omenesc, ci îngeresc, că ţi-ai păstrat gândul netulburat de suferinţele trupului şi cugetai la calea cea străbătută de la început până la sfârşit, aşteptând cu dumnezeiască şi curată iubire pe Mirele cel mult dorit, Căruia cu credinţă Îi cântai: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Nimic din cele pământeşti nu te mai putea împiedica de la contemplarea frumuseţii Dulcelui Iisus, către Care ţi-ai aţintit privirea şi gândul înălţând ultima rugăciune şi înger călăuzitor spre Împărăţia cerurilor cerând de la Dumnezeu. Fii călăuzitoare acum şi în ceasul morţii şi pentru noi, cei care slăvim pomenirea ta, că să-ţi cântăm:
Bucură-te, fierbinte râvnitoare de sfinţenie dumnezeiască;
Bucură-te, pom cu podoabă cerească;
Bucură-te, că ai fugit de înşelăciunea diavolească;
Bucură-te, prinos de jertfă nerăpită pentru Domnul;
Bucură-te, că ai oglindit mărirea Tatălui;
Bucură-te, că ai dorit dragostea Fiului;
Bucură-te, că te-ai învrednicit să fii sălaş Duhului Sfânt;
Bucură-te, că frumos ţi-ai săvârşit călătoria vieţii pe pământ;
Bucură-te, cheie deschizătoare a porţilor Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, că de lumina cerească chipul ţi-a strălucit;
Bucură-te, că preaîmpodobită cunună ai primit;
Bucură-te, că acum dănţuieşti cu cetele cele cereşti;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 13-lea
O, preaînţeleaptă şi mult lăudată Sfântă Macrina, ni se îngreuiază limba spunând adâncul răutăţilor în care am căzut, ni se întunecă mintea gândind la neputinţele firii noastre; ci tu, ca o milostivă, primind această puţină rugăciune, mijloceşte pentru noi ca, dobândind inimă curată, credinţă neclintită şi dragoste fierbinte, să împlinim voia lui Dumnezeu şi, ridicaţi din robia păcatelor, mântuiţi fiind, să cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zic iarăşi Icosul 1: Cetelor îngereşti plăcută le-a fost vieţuirea ta…, Condacul 1: Ţie, celei alese de Dumnezeu din neamul drepţilor…,
Icosul 1
Cetelor îngereşti plăcută le-a fost vieţuirea ta aici pe pământ, Maică Preacuvioasă, că, în trup omenesc fiind, ai vieţuit ca un înger, biruind prin înfrânare patimile şi poftele trupului, intrând astfel curată şi neprihănită în patria cea cerească, pentru care te lăudăm zicând:
Bucură-te, a maicii tale pârgă cu multă rodire;
Bucură-te, tărie bărbătească în femeiască fire;
Bucură-te, înger ceresc în trup pământesc;
Bucură-te, că ţi-ai răstignit patimile trupului firesc;
Bucură-te, flacără aprinsă a dragostei vii pentru Domnul;
Bucură-te, că balaurul cu arma Sfintei Cruci l-ai răzbit;
Bucură-te, că prin puterea credinţei şi frica de moarte ai biruit;
Bucură-te, că ne luminezi mintea cu gândul cel bun;
Bucură-te, că prin pilda vieţii tale învăţătura sfântă ne dai;
Bucură-te, că ai pătruns adâncul tainelor învăţăturii şi trăirii creştine;
Bucură-te, către Domnul tămâie binemirositoare de neîncetată rugăciune;
Bucură-te, cădelniţă plină de untdelemnul înţelepciunii, veşnic aprinsă;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul 1
Ţie, celei alese de Dumnezeu din neamul drepţilor spre a plini cununa cea împodobită a sfinţeniei, noi, cei ce suntem în necazuri şi întristări în lumea aceasta şi cerem şi aşteptăm mila lui Dumnezeu revărsată asupra noastră prin sfintele tale rugăciuni şi mijlociri, îţi aducem cântări de mulţumire şi de laudă, strigând aşa: Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
şi se face otpustul.
Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; căci luând Crucea, ai urmat lui Hristos; şi luptând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii se bucură, Preacuvioasă Macrina, duhul tău.
Condacul 1
Ţie, celei alese de Dumnezeu din neamul drepţilor spre a plini cununa cea împodobită a sfinţeniei, noi, cei ce suntem în necazuri şi întristări în lumea aceasta şi cerem şi aşteptăm mila lui Dumnezeu revărsată asupra noastră prin sfintele tale rugăciuni şi mijlociri, îţi aducem cântări de mulţumire şi de laudă, strigând aşa: Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Icosul 1
Cetelor îngereşti plăcută le-a fost vieţuirea ta aici pe pământ, Maică Preacuvioasă, că, în trup omenesc fiind, ai vieţuit ca un înger, biruind prin înfrânare patimile şi poftele trupului, intrând astfel curată şi neprihănită în patria cea cerească, pentru care te lăudăm zicând:
Bucură-te, a maicii tale pârgă cu multă rodire;
Bucură-te, tărie bărbătească în femeiască fire;
Bucură-te, înger ceresc în trup pământesc;
Bucură-te, că ţi-ai răstignit patimile trupului firesc;
Bucură-te, flacără aprinsă a dragostei vii pentru Domnul;
Bucură-te, că balaurul cu arma Sfintei Cruci l-ai răzbit;
Bucură-te, că prin puterea credinţei şi frica de moarte ai biruit;
Bucură-te, că ne luminezi mintea cu gândul cel bun;
Bucură-te, că prin pilda vieţii tale învăţătura sfântă ne dai;
Bucură-te, că ai pătruns adâncul tainelor învăţăturii şi trăirii creştine;
Bucură-te, către Domnul tămâie binemirositoare de neîncetată rugăciune;
Bucură-te, cădelniţă plină de untdelemnul înţelepciunii, veşnic aprinsă;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 2-lea
Iubind tu pe Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, ai ales cuvintele cântărilor de psalmi ca însoţitoare nedespărţite în tot ceasul. Pentru aceasta te rugăm, întăreşte-ne şi pe noi să împletim cuvinte de laudă din roada faptelor bune, pe care să le aducem prinos Domnului, cântând împreună cu tine: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Spic însutit roditor te-ai arătat a fi, răsărind din ţarina cea binecuvântată a strămoşilor tăi şi, cu înţelepciunea cea cerească fiind dăruită de Dumnezeu, ai ales viaţa cea curată aici pe pământ, pregătind pe cea veşnică prin neîncetate rugăciuni şi nevoinţe, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, mugur preafrumos, din vlăstarul dreptei credinţe ivit;
Bucură-te, că din rădăcina binecuvântată ai răsărit;
Bucură-te, că te-ai adăpat cu apele dulci ale Sfintei Scripturi ca un pământ însetoşat;
Bucură-te, că din leagăn cu faptele dreptei credinţe buna ta maică te-a alăptat;
Bucură-te, că vârsta prunciei ţi-a fost încununată cu desăvârşită înţelepciune;
Bucură-te, blândă mieluşea, că jugul lui Hristos cu bucurie ai luat;
Bucură-te, ceea ce cu bună cunoştinţă te-ai înveşmântat;
Bucură-te, că ai fost împodobită cu frumuseţea chipului;
Bucură-te, că ai câştigat curăţia duhului;
Bucură-te, că ai ales dragostea Mirelui Ceresc;
Bucură-te, că pentru mântuirea noastră rugăciunile tale fierbinte la Domnul mijlocesc;
Bucură-te, că Însuşi Hristos te-a hărăzit să-I fii mireasă;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 3-lea
Încă înainte de naşterea ta un înger i-a vestit de trei ori maicii tale, Emilia, că Tecla te vei chema, proorocind prin aceasta că luptele şi ostenelile tale vor fi asemenea cu ale celei dintâi dintre muceniţe, dar ai primit numele bunicii tale Macrina, ca în vremea prigonirilor să mărturiseşti pe Hristos asemenea ei, cântând neîncetat: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Fecioarelor celor înţelepte asemănându-te, ai păstrat aprinsă candela sufletului tău, ai împodobit-o cu lumina virtuţilor şi ai adăpat-o cu untdelemnul dragostei de Dumnezeu, gata fiind a intra în Cămara de nuntă a Cerescului Mire, Căruia roagă-te acum să ne dăruiască iertarea păcatelor şi mila în ziua Judecăţii nouă, celor ce-ţi cântăm aşa:
Bucură-te, către Hristos neîncetat înălţată dulce cântare;
Bucură-te, inimă împodobită cu dumnezeiască cugetare;
Bucură-te, că ai păstrat vie în tine suflarea Duhului Sfânt şi ai făcut-o mult roditoare;
Bucură-te, că te-ai arătat în toate cumpătată;
Bucură-te, că alături de maica ta ai vieţuit până la sfârşitul vieţii ei pământeşti;
Bucură-te, că aţi ajuns împreună la mari măsuri duhovniceşti;
Bucură-te, că, asemenea strămoşilor tăi, ai lepădat averile cele pământeşti;
Bucură-te, că, astfel făcând, le-ai dobândit pe cele cereşti;
Bucură-te, că, de toate lepădându-te, casa în sihăstrie ţi-ai transformat;
Bucură-te, albină de miere adunătoare care de osteneli trupul nu ţi-ai cruţat;
Bucură-te, că adesea cu ochiul minţii pe Cerescul Mire L-ai contemplat;
Bucură-te, că împreună cu cetele fecioarelor înţelepte te afli acum în desfătare cerească;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 4-lea
Bunătăţile cereşti pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit acum ni le-ai câştigat şi te veseleşti în ceruri de vederea frumuseţii celei negrăite a dumnezeirii, sorbind dulceaţa Mirelui, împreună cu cetele cuvioşilor şi drepţilor, alături de care roagă-te pentru noi, ca să fim izbăviţi de dureri şi de necazuri, ca să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Râvnă fără de margini având spre dobândirea virtuţilor celor sfinte, nu ai contenit ostenelile, întărindu-te în aspre nevoinţe, spre a supune trupul duhului, a te înstrăina de deşertăciunile lumeşti şi a plini prin contemplaţie sfinţenia. Astfel văzând vieţuirea ta, îndrăznim a te lăuda cu aceste cântări:
Bucură-te, că vas ales de înţelepciune cerească te-ai arătat;
Bucură-te, că în înfrânare te-ai desfătat;
Bucură-te, că în smerenie te-ai slăvit;
Bucură-te, că prin neagoniseală te-ai îmbogăţit;
Bucură-te, către Domnul rugătoare fierbinte;
Bucură-te, tărie şi sprijin celor înconjuraţi de ispite;
Bucură-te, revărsare de bucurie pentru cei întristaţi;
Bucură-te, grabnică mângâiere pentru cei îndureraţi;
Bucură-te, pentru cei din războaie liman de liniştire aflat;
Bucură-te, pahar preaplin de iubire către Domnul vărsat;
Bucură-te, crin cu mirosul faptelor bune înmiresmat;
Bucură-te, porumbiţă albă cu blândeţe încununată;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 5-lea
Întocmai ca un atlet încercat ţi-ai săvârşit buna alergare şi ai biruit prin sârguinţa bărbătească piedicile din cale, dobândind în ceruri, de la Domnul Hristos, cununa biruinţei; dă-ne şi nouă acum dragoste fierbinte şi căinţă, înmulţind osârdia în inimile noastre, spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ne minunăm de mulţimea faptelor tale bune şi lăudăm necontenitele tale osteneli, pe care n-ai pregetat a le jertfi cu dragoste pentru Domnul Slavei, primind şi darul facerii de minuni, prin care cu milostivire ai cercetat pe cei din nevoi. Roagă-te acum şi pentru tămăduirea patimilor sufleteşti ale celor ce-ţi cântă ţie:
Bucură-te, dor către Domnul de-a pururea arzător;
Bucură-te, celor lipsiţi nelipsit ajutor;
Bucură-te, mijlocitoarea celor credincioşi către Dumnezeu;
Bucură-te, întărire în nădejde a celor păcătoşi;
Bucură-te, sfeşnic aprins de razele înţelepciunii dumnezeieşti;
Bucură-te, călăuzitoare către lumina Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, blândă ocrotitoare a celor necăjiţi;
Bucură-te, mir dulce mirositor al curăţiei;
Bucură-te, foc mistuitor al patimilor;
Bucură-te, tămăduitoarea durerilor sufleteşti;
Bucură-te, vindecătoarea bolilor trupeşti;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale liniştea sufletului o câştigăm;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 6-lea
Iubitoare de neagoniseală fiind, din tinereţe ai urmat viaţa monahicească, lepădând alături de averile pământeşti şi obiceiurile lumeşti, atrăgând şi pe maica ta, Emilia, spre viaţa cea nematerialnică, prin însăşi pilda vieţuirii tale. Atrage-ne şi pe noi din adâncul patimilor către lumina cea nestricăcioasă şi ne învaţă să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Casă ţi-a devenit sihăstria, iar slujnicele surori, şi averea ta a ajuns în sânurile Bisericii, ajutorând pe cei lipsiţi; desfătările lumeşti le-ai lepădat ca pe nişte gunoaie şi slava cea pământească defăimând-o, te-ai apropiat cu dragoste de cereasca filosofie, dorind a-ţi vedea numele scris în Cartea Vieţii. Mijloceşte aceasta şi pentru noi, cei care te lăudăm aşa:
Bucură-te, floare preafrumoasă a monahiilor;
Bucură-te, smirnă care ai bineînmiresmat calea nevoinţelor;
Bucură-te, bună călăuzitoare a turmei încredinţate ţie de Hristos;
Bucură-te, văpaie de rugăciune ce ai luminat calea celor ce ţi-au urmat;
Bucură-te, bună chivernisitoare, că dăruindu-ţi averile, avuţie în cer ţi-ai adunat;
Bucură-te, că, toate lepădând, calea virtuţii fără piedici ai urmat;
Bucură-te, adânc de înţelepciune care cu dragoste obştea ţi-ai îndrumat;
Bucură-te, piatră de smerenie din care florile monahismului au răsărit;
Bucură-te, că, peste toate virtuţile tale, smerenia a strălucit;
Bucură-te, a pustnicelor povăţuitoare;
Bucură-te, a patimilor sabie tăietoare;
Bucură-te, că faptele tale cele bune îţi sunt acum cunună cerească preafrumoasă;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 7-lea
Cine va putea lăuda după vrednicie faptele tale bune sau cine nu se va minuna de vitejia ta, Maică Preacuvioasă! Că ţi-ai adăpat sufletul din raiul dumnezeieştii înţelepciuni şi ai ajuns în cortul cel minunat, unde auzi glasul cel plin de desfătare al cetelor îngereşti şi cânţi împreună cu ele lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Te-ai arătat pe pământ viţă mult roditoare, fiind înaintea tuturor în câştigarea virtuţilor, deşi în desăvârşită smerenie lucrai, necăutând slava cea trecătoare, ci mărirea cea veşnică în ceruri; îndrăzneşte deci şi pentru noi în faţa Sfintei Treimi a cere o picătură din dumnezeiasca smerenie, spre a topi împietrirea inimilor noastre, ale celor ce-ţi cântăm aşa:
Bucură-te, că ai avut către Domnul bună înclinare;
Bucură-te, că ai cinstit dumnezeirea prin bună lucrare;
Bucură-te, că întru neclintită nădejde te-ai ostenit;
Bucură-te, vultur ce către cereasca înălţime te-ai suit;
Bucură-te, că din izvorul raiului te-ai adăpat;
Bucură-te, că lăcaş Duhului Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, că pe pământ cu faptele tale bune ai strălucit;
Bucură-te, că prin vredniciile tale îngerilor te-ai asemuit;
Bucură-te, vas ales al Domnului Iisus;
Bucură-te, privighetoare dulce glăsuitoare;
Bucură-te, a uşilor pocăinţei deschizătoare;
Bucură-te, părtaşă la strălucirea cea dumnezeiască;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 8-lea
Aşa cum aurul curat se lămureşte în focul cuptoarelor, şi tu te-ai călit în focul ispitelor şi al durerilor, pe care întăritorul celor din nevoinţe le-a rânduit asupra ta, iar la sfârşitul vieţii ţi-a dăruit faţă luminoasă şi chip dumnezeiesc, arătându-ne şi nouă chipul răbdării în focul ispitelor; pentru aceasta te cinstim strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Viaţa ta a fost pildă vie şi pentru Marele Vasile, căci aflându-l pe acesta întors de la înaltele şcoli plin de înţelepciune şi întrecând în aceasta pe cei mai străluciţi magistraţi, l-ai îndreptat către idealul dragostei dumnezeieşti, încât prin viaţa şi înfăptuirile de mai târziu i-a întrecut pe mulţi care străluciseră în virtute; pentru aceasta te fericim, zicând:
Bucură-te, a poruncilor Domnului împlinitoare;
Bucură-te, catarg luminos pe marea vieţii călăuzitoare;
Bucură-te, alăută cu dulce glăsuire;
Bucură-te, a adunărilor sihăstreşti strălucire;
Bucură-te, a cuvioaselor cinstită podoabă;
Bucură-te, că ai deschis calea nevoinţelor ca o torţă strălucitoare;
Bucură-te, că Marelui Vasile i-ai fost sfătuitoare;
Bucură-te, că ai limpezit cele dinlăuntru ale lui Grigorie prin tainica povăţuire;
Bucură-te, a lui Navcratie îndrumătoare;
Bucură-te, că lui Petru i-ai pregătit calea virtuţilor;
Bucură-te, stâlp de răbdare în casa părinţilor;
Bucură-te, că maicii tale i-ai fost bucurie şi odihnă bătrâneţilor;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 9-lea
Podoaba milosteniei dobândind-o, n-ai pregetat a ajuta pe cei slabi, iar acum, împreună cu fraţii tăi arhierei, roagă-te pentru noi, cei greşiţi şi lesne alunecători spre păcate, uşurează împresurările ispitelor şi îndepărtează săgetările diavolilor, ca izbăviţi fiind, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Frumos ţi-a răsplătit Domnul ostenelile cu darul tămăduirilor, ţie fiindu-ţi izbăvitoare de neputinţă. Tămăduieşte dar şi rănile conştiinţei noastre, scoate-ne din întunericul păcatelor şi dăruieşte-ne inimă curată şi voinţă neclintită, spre a purta şi noi cu bucurie jugul cel bun al lui Hristos şi a-ţi cânta:
Bucură-te, că ai rugat cu credinţă pe Domnul pentru tămăduire;
Bucură-te, că nu ai căutat la doctorii cei pământeşti alinare;
Bucură-te, că tina înmuiată de lacrimile rugăciunii ţi-a fost lecuire;
Bucură-te, că semnul Sfintei Cruci ţi-a dăruit vindecarea cu desăvârşire;
Bucură-te, că mâna drept-credincioasei tale mame pieptul bolnav ţi-a însemnat;
Bucură-te, că, prin rugăciune, copila cea neputincioasă ai vindecat;
Bucură-te, că, pe cei flămânzi săturând, grâul l-ai înmulţit;
Bucură-te, că proorociţă adevărată te-ai dovedit;
Bucură-te, toiag sprijinitor pentru cei păcătoşi;
Bucură-te, platoşă împotriva nevăzuţilor vrăjmaşi;
Bucură-te, lacrimă a căinţei care ne deschizi uşa raiului;
Bucură-te, că ne izbăveşti de întristare cu lacrimile tale;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 10-lea
Deasupra firii fiind, ai murit lumii şi lucrurilor lumeşti şi te-ai îndreptat către dragostea cea dumnezeiască, având pe Hristos mângâiere tare şi nestrămutată în lupta împotriva patimilor, şi dobândind cununa darurilor, te-ai sălăşluit în cămările cereşti cu fecioarele cele înţelepte, pentru care te lăudăm, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cu bucurie ţi-ai ridicat crucea pe umeri şi ai urmat Domnului, şi întărindu-ţi slăbiciunea trupului cu râvna duhului şi supunând minţii furtunile patimilor, ai mărturisit viaţa veşnică. Dă-ne aducere aminte de moarte şi răspuns bun la Înfricoşătoarea Judecată a lui Dumnezeu şi nouă, celor ce-ţi cântăm:
Bucură-te, că ai luat darul nepătimirii;
Bucură-te, că floarea desăvârşirii cu ardoare ai dorit;
Bucură-te, ceea ce cu dulceaţa desfătărilor nu te-ai amăgit;
Bucură-te, că nu te-ai spăimântat de focul ispitelor;
Bucură-te, că ai adus credinţa, nădejdea şi dragostea jertfe bine primite pe altarul Domnului;
Bucură-te, că te-ai îmbrăcat cu putere cerească;
Bucură-te, vistierie adâncă de cugetare duhovnicească;
Bucură-te, dorire înflăcărată de Domnul Iisus Hristos;
Bucură-te, floare a curăţiei cu bun miros;
Bucură-te, prealăudată între fecioare;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de mărirea îngerească;
Bucură-te, bucuria celor ce se grăbesc să te cinstească;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 11-lea
Precum Moise a trecut poporul prin mare şi l-a călăuzit prin pustie, aşa şi tu ai trecut ispitele veacului acestuia şi ai dobândit înger călăuzitor prin vămile văzduhului, până ai ajuns la desfătarea cea din sânurile cereşti. Uşurează cu rugăciunile tale şi trecerea noastră prin marea patimilor şi ispitelor vieţii, ca să ajungem curaţi în Ierusalimul cel ceresc şi împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Două scânduri aşezate în chipul crucii ţi-au slujit drept pat al ultimelor tale nevoinţe în desăvârşită sărăcie; mantia fratelui tău Grigorie ţi-a fost podoabă de îngropare şi ai primit din cer, ca o ultimă răsplată, revărsarea de strălucire cerească cea întreit luminătoare, care ţi-a luminat minunat chipul în clipa morţii, când sufletul ţi-a alergat vesel în mâinile Domnului, pentru care te lăudăm zicând:
Bucură-te, ceea ce covârşeşti prin nădejde durerile noastre sufleteşti;
Bucură-te, ceea ce ne luminezi mintea spre împlinirea voii dumnezeieşti;
Bucură-te, ridicare a celor căzuţi;
Bucură-te, primitoare a celor izgoniţi;
Bucură-te, a celor suferinzi alinare;
Bucură-te, că celor din cursele durerii le eşti izbăvitoare;
Bucură-te, că ne curăţeşti de întinăciunea păcatelor cu plânsul tău cel curat;
Bucură-te, că îndelung priveghind cugetul ţi-ai luminat;
Bucură-te, că prin dese ajunări sufletul ţi-ai hrănit;
Bucură-te, că tămăduieşti orbirea celor ce s-au rătăcit;
Bucură-te, că izgoneşti cu rugăciunea mâhnirea sufletelor prigonite;
Bucură-te, că dezlegi împietrirea inimilor noastre nepocăite;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 12-lea
Trecerea ta din viaţa aceasta pământească la cea cerească părea a nu fi lucru omenesc, ci îngeresc, că ţi-ai păstrat gândul netulburat de suferinţele trupului şi cugetai la calea cea străbătută de la început până la sfârşit, aşteptând cu dumnezeiască şi curată iubire pe Mirele cel mult dorit, Căruia cu credinţă Îi cântai: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Nimic din cele pământeşti nu te mai putea împiedica de la contemplarea frumuseţii Dulcelui Iisus, către Care ţi-ai aţintit privirea şi gândul înălţând ultima rugăciune şi înger călăuzitor spre Împărăţia cerurilor cerând de la Dumnezeu. Fii călăuzitoare acum şi în ceasul morţii şi pentru noi, cei care slăvim pomenirea ta, că să-ţi cântăm:
Bucură-te, fierbinte râvnitoare de sfinţenie dumnezeiască;
Bucură-te, pom cu podoabă cerească;
Bucură-te, că ai fugit de înşelăciunea diavolească;
Bucură-te, prinos de jertfă nerăpită pentru Domnul;
Bucură-te, că ai oglindit mărirea Tatălui;
Bucură-te, că ai dorit dragostea Fiului;
Bucură-te, că te-ai învrednicit să fii sălaş Duhului Sfânt;
Bucură-te, că frumos ţi-ai săvârşit călătoria vieţii pe pământ;
Bucură-te, cheie deschizătoare a porţilor Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, că de lumina cerească chipul ţi-a strălucit;
Bucură-te, că preaîmpodobită cunună ai primit;
Bucură-te, că acum dănţuieşti cu cetele cele cereşti;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul al 13-lea
O, preaînţeleaptă şi mult lăudată Sfântă Macrina, ni se îngreuiază limba spunând adâncul răutăţilor în care am căzut, ni se întunecă mintea gândind la neputinţele firii noastre; ci tu, ca o milostivă, primind această puţină rugăciune, mijloceşte pentru noi ca, dobândind inimă curată, credinţă neclintită şi dragoste fierbinte, să împlinim voia lui Dumnezeu şi, ridicaţi din robia păcatelor, mântuiţi fiind, să cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zic iarăşi Icosul 1: Cetelor îngereşti plăcută le-a fost vieţuirea ta…, Condacul 1: Ţie, celei alese de Dumnezeu din neamul drepţilor…,
Icosul 1
Cetelor îngereşti plăcută le-a fost vieţuirea ta aici pe pământ, Maică Preacuvioasă, că, în trup omenesc fiind, ai vieţuit ca un înger, biruind prin înfrânare patimile şi poftele trupului, intrând astfel curată şi neprihănită în patria cea cerească, pentru care te lăudăm zicând:
Bucură-te, a maicii tale pârgă cu multă rodire;
Bucură-te, tărie bărbătească în femeiască fire;
Bucură-te, înger ceresc în trup pământesc;
Bucură-te, că ţi-ai răstignit patimile trupului firesc;
Bucură-te, flacără aprinsă a dragostei vii pentru Domnul;
Bucură-te, că balaurul cu arma Sfintei Cruci l-ai răzbit;
Bucură-te, că prin puterea credinţei şi frica de moarte ai biruit;
Bucură-te, că ne luminezi mintea cu gândul cel bun;
Bucură-te, că prin pilda vieţii tale învăţătura sfântă ne dai;
Bucură-te, că ai pătruns adâncul tainelor învăţăturii şi trăirii creştine;
Bucură-te, către Domnul tămâie binemirositoare de neîncetată rugăciune;
Bucură-te, cădelniţă plină de untdelemnul înţelepciunii, veşnic aprinsă;
Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
Condacul 1
Ţie, celei alese de Dumnezeu din neamul drepţilor spre a plini cununa cea împodobită a sfinţeniei, noi, cei ce suntem în necazuri şi întristări în lumea aceasta şi cerem şi aşteptăm mila lui Dumnezeu revărsată asupra noastră prin sfintele tale rugăciuni şi mijlociri, îţi aducem cântări de mulţumire şi de laudă, strigând aşa: Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Maică Macrina!
şi se face otpustul.
Sinaxar 19 Iulie
În aceasta luna, în ziua a nouasprezecea, pomenirea Preacuvioasei Maicii noastre Macrina.
sabato 18 luglio 2015
Rugăciune către Sfântul Mucenic Emilian de la Durostor
Prealăudate mucenice al lui Hristos, Sfinte Emilian, care ai sfărâmat altarele idolilor și te-ai adus jertfă bineplăcută lui Dumnezeu, auzi-ne pe noi, cei ce cădem înaintea icoanei tale și cu umilință te rugăm: fii mijlocitor nouă către Stăpânul și Mântuitorul lumii, ca unul care ai dobândit îndrăznire către Dumnezeu. Cel ce ai risipit idolii templului, alungă idolii necredinței care s-au înălțat în sufletele noastre și, prin rugăciunile tale către Preasfânta Născătoarea de Dumnezeu, zdrobește păcatul sub picioarele noastre, ca să punem hotar vieții noastre întinate. Stea luminoasă pe cerul Bisericii, alungă întunericul neîncrederii dintre noi și umple mintea noastră de cunoștința cea adevărată din înțelepciunea cea dată ție. Candela care arzi vesnic de dragostea lui Hristos, aprinde-ne si pe noi cu evlavie si iubire. Dă-ne răbdarea ta, Sfinte, virtute cu care ai biruit privind la Cel a Cărui suferință a depășit orice suferință și a Cărui slavă strălucitoare a depășit orice slavă. Dă-ne curajul și voința ta; credința și iubirea ta către Dumnezeu. Învață-ne umilința cu care ai părăsit toate bucuriile și bogățiile pământești, iară pacea cu care ai stat în fața guvernatorului, fă să strălucească și în noi podoaba frumuseții inimii tale curate. Tu, care umpli de lumină pe cei credincioși, pune în noi, cu rugăciunile tale, temelia statorniciei și a sfințeniei, Moștenitorule al nemuririi, roagă-te să fim și noi împreună cu tine moștenitori. Tu, care te desfătezi cu cetele tuturor sfinților și faci fii ai luminii pe cei ce se roaga ție și te prăznuiesc, roagă-te să ajungem la Soarele dreptății și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care strălucește peste toți cei pecetluiți cu Sângele Său. Căruia I se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, în vecii vecilor. Amin.
Sinaxar 18 Iulie
În aceasta luna, în ziua a optsprezecea, pomenirea Sfântului Mucenic Emilian de la Dorostorum.
venerdì 17 luglio 2015
Sinaxar 17 Iulie
În aceasta luna, în ziua a saptesprezecea, pomenirea Sfintei Marei Mucenite Marina.
giovedì 16 luglio 2015
Sinaxar 16 Iulie
În aceasta luna, în ziua a saisprezecea, pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Atinoghen, care a fost episcop Pidahtoei.
mercoledì 15 luglio 2015
Sinaxar 15 Iulie
În aceasta luna, în ziua a cincisprezecea, pomenirea Sfintilor Mucenici Chiric si Iulita.
martedì 14 luglio 2015
Viața Sfântului Mucenic Iust
Sfântul Mucenic Iust a fost ostaș roman în armata tribunului Claudiu pe vremea împăratului Magnențiu.
A fost ostaș roman în armata tribunului Claudiu pe vremea împăratului Magnențiu (350-353). Întorcându-se din război la Roma a primit sfântul botez. Claudiu îl aprecia și a insistat să renunțe la credința în Hristos. Iust nu a voit aceasta și a fost trimis înaintea împăratului spre a fi judecat. După multe chinuri tânărul mucenic a fost aruncat într-un cuptor înroșit.
lunedì 13 luglio 2015
Aducerea moaștelor Sfântului Dimitrie cel Nou la București – Scurt istoric
Sfântul Dimitrie cel Nou a trăit la sudul Dunării, în secolul al XIII-lea, în vremea dinastiei românești a Asăneștilor sau cel mai târziu pe timpul Cruciadei a patra (1204-1261). Peste câteva sute de ani, pe timpul stăpânirii turcești în Peninsula Balcanică, moaștele sale neputrezite au fost descoperite în albia râului Lom și duse în satul Basarabov, din sudul Dunării, în dreptul orașului Giurgiu.
Auzind despre această descoperire, domnul creștin al Țării Românești a trimis meșteri și bani și a ridicat acolo o biserică, în care au fost așezate moaștele Sfântului. În vremea războiului ruso-turc din 1769-1774, generalul rus Petru Saltâcov a trecut Dunărea, călcând Rusciucul și o serie de sate, între care și Basarabov.
Găsind moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie, generalul evlavios le-a ridicat și le-a adus la București, aflat sub ocupație rusească, și cu învoirea mitropolitului Grigorie al II-lea (1760-1787) le-a așezat în Catedrala Mitropoliei, în 13 iulie 1774, cu gândul de a le duce în Rusia. La rugămintea mitropolitului și a boierului Hagi Dimitrie, de a nu înstrăina sfintele moaște, generalul rus s-a înduplecat și le-a lăsat închinătorilor bucureșteni, luând cu sine în Rusia numai o mână a Sfântului Cuvios Dimitrie.
Mitropolitul Grigorie al II-lea a hotărât ca prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie să se facă în fiecare an în ziua de 27 octombrie, numindu-l și „cel Nou”, pentru a nu fi confundat cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, înscris în calendar la 26 octombrie, ale cărui moaște se păstrează în catedrala din Tesalonic (Grecia).
Tot mitropolitul Grigorie al II-lea a tipărit cu cheltuiala proprie, în 1779, slujba Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, alcătuită din îndemnul său de mitropolitul Filaret al Mirelor, viitorul mitropolit al Ungrovlahiei Filaret al II-lea (1792-1793). În 1786, mitropolitul Grigorie al II-lea a făcut pentru moaștele Sfântului o raclă de lemn, îmbrăcată pe alocurea cu tablă de argint.
Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat ocrotitorul spiritual al Catedralei și al orașului București de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), cum ne spune Melchisedec Ștefanescu, episcopul Romanului, într-un studiu consacrat vieții acestui mitropolit, care n-a făcut decât să confirme marea evlavie a bucureștenilor pentru acest Cuvios Părinte împământenit la noi.
De atunci și până astăzi popularitatea Sfântului Cuvios Dimitrie n-a scăzut cu nimic. Și astăzi, ca și acum două sute de ani, nu numai bucureștenii urcă zilnic și în număr mare Dealul Patriarhiei ca să se închine cu evlavie la sfintele sale moaște, dar și mulți credincioși din toată țara.
(Informații preluate din Colina Bucuriei, vol. I Catedrala Patriarhală, Ed. Cuvântul Vieții, București, 2008)
Auzind despre această descoperire, domnul creștin al Țării Românești a trimis meșteri și bani și a ridicat acolo o biserică, în care au fost așezate moaștele Sfântului. În vremea războiului ruso-turc din 1769-1774, generalul rus Petru Saltâcov a trecut Dunărea, călcând Rusciucul și o serie de sate, între care și Basarabov.
Găsind moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie, generalul evlavios le-a ridicat și le-a adus la București, aflat sub ocupație rusească, și cu învoirea mitropolitului Grigorie al II-lea (1760-1787) le-a așezat în Catedrala Mitropoliei, în 13 iulie 1774, cu gândul de a le duce în Rusia. La rugămintea mitropolitului și a boierului Hagi Dimitrie, de a nu înstrăina sfintele moaște, generalul rus s-a înduplecat și le-a lăsat închinătorilor bucureșteni, luând cu sine în Rusia numai o mână a Sfântului Cuvios Dimitrie.
Mitropolitul Grigorie al II-lea a hotărât ca prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie să se facă în fiecare an în ziua de 27 octombrie, numindu-l și „cel Nou”, pentru a nu fi confundat cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, înscris în calendar la 26 octombrie, ale cărui moaște se păstrează în catedrala din Tesalonic (Grecia).
Tot mitropolitul Grigorie al II-lea a tipărit cu cheltuiala proprie, în 1779, slujba Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, alcătuită din îndemnul său de mitropolitul Filaret al Mirelor, viitorul mitropolit al Ungrovlahiei Filaret al II-lea (1792-1793). În 1786, mitropolitul Grigorie al II-lea a făcut pentru moaștele Sfântului o raclă de lemn, îmbrăcată pe alocurea cu tablă de argint.
Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat ocrotitorul spiritual al Catedralei și al orașului București de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), cum ne spune Melchisedec Ștefanescu, episcopul Romanului, într-un studiu consacrat vieții acestui mitropolit, care n-a făcut decât să confirme marea evlavie a bucureștenilor pentru acest Cuvios Părinte împământenit la noi.
De atunci și până astăzi popularitatea Sfântului Cuvios Dimitrie n-a scăzut cu nimic. Și astăzi, ca și acum două sute de ani, nu numai bucureștenii urcă zilnic și în număr mare Dealul Patriarhiei ca să se închine cu evlavie la sfintele sale moaște, dar și mulți credincioși din toată țara.
(Informații preluate din Colina Bucuriei, vol. I Catedrala Patriarhală, Ed. Cuvântul Vieții, București, 2008)
Sinaxar 13 Iulie
În aceasta luna, în ziua a treisprezecea, pomenirea Soborului Arhanghelului Gabriel.
domenica 12 luglio 2015
sabato 11 luglio 2015
Iscriviti a:
Post (Atom)