Profetii ale Sfintilor Parinti despre
venirea lui Antihrist
Cuvant
al Sfantului Nil pentru venirea lui Antihrist
Cand se va inmulti faradelegea se vor aduna toate pacatele si faradelegile
lumii si se vor incuiba intr-o necurata fiica a desfranarii, care va fi lacas
al preacurviei, mama a tuturor faradelegilor si a spurcatului Antihrist si va
fi o femeie necurata si preaintinata in toata viata ei.
In aceasta femeie prea desfranata se vor aduna toate faradelegile lumii din
care se va naste fiul pierzarii, Antihrist. Din pricina lipsei harului Duhului
Sfant de la oameni, pentru pacatele lor, se vor aduna in pantecele ei toate
faradelegile oamenilor.
Dupa nasterea lui Antihrist va veni toata lipsa in lume. Intai, va lipsi dintre
oameni dragostea, unirea, curatia si frica lui Dumnezeu. Orasele vor fi lipsite
de pastori si de povatuitori credinciosi. Bisericile lui Dumnezeu vor fi
lipsite de episcopi, de duhovnici si de preoti evlaviosi, asa cum au inceput
inca de pe acum a lipsi.
La urma se va arata si necuratul Antihrist, dupa cresterea varstei lui, si se
va umplea de sataniceasca putere, ca sa faca semne si minuni cu vrajitoriile
lui inaintea oamenilor patimasi. Dar peste oamenii cei sfinti nu va avea nici o
putere sa-i amageasca cu vrajile lui, ci numai pe cei intunecati de patimi.
La inceput se va arata bland, ca sa plece popoarele la inselaciunea lui, si
sa-l puna imparat. De asemenea, se va arata cu pace si smerenie, ca sa i se
inchine toti, fiindca hrana lui Antihrist este tulburarea oamenilor; caci, cand
se vor tulbura oamenii, atunci el se va bucura. Lumea se va tulbura prin
uitarea credintei si lipsa fricii de Dumnezeu. Caci atunci vor stapani in lume
desfranarea, preacurvia, sodomia, iubirea de avere, iubirea de bani, pomenirea
de rau, zavistia, uciderea de oameni, betia, avortul, stricarea familiei si
celelalte greutati. Toate acestea vor cuprinde intreg pamantul si vor stapani
toate orasele si satele, pentru ca nu se va gasi atunci alt om vrednic sa
imparateasca lumea.
Atunci cand vor pacatui toti oamenii, vor crede ca isi lucreaza
mantuirea lor. Atunci,
in vremea lui Antihrist, se vor defaima Bisericile lui Dumnezeu si Sfanta
Evanghelie si va fi multa lipsa in lume. Adica: semne si aratari de la
Dumnezeu, foamete indoita, atat de hrana trupeasca cat si sufleteasca si de invatatura
dreptei credinte. Caci se va incuia cerul, ca in vremea lui Ilie, si nu va
ploua pentru faradelegile oamenilor. Apoi vor flamanzi oamenii de cuvantul lui
Dumnezeu, ca nu se va gasi un om drept, cu fapte bune, ca sa-i invete cuvantul
mantuirii. In vremea aceea se va ridica binecuvantarea lui Dumnezeu de la
mancaruri si bauturi, caci cu cat vor manca mai mult, cu atat mai mult vor
flamanzi.
Atunci se va zamisli rautatea Satanei in inimile oamenilor si va vietui
paganatatea cu pecetea lui Antihrist, caci se va ridica darul lui Dumnezeu de
la oameni, precum zice Sfanta Scriptura: "Nu va ramane Duhul Meu in
oamenii acestia in veci, pentru ca sunt numai trup" (Facerea 6,3). Atunci
se vor imputina oamenii pe pamant, vor slabi si vor muri cei pecetluiti de
Antihrist ca pasarile pe drumuri si vor manca oamenii trupuri de oameni morti,
nemaiputand suferi lipsa si foamea. Iar intelesul pecetii lui Antihrist este
acesta: "Al meu esti, iar eu sunt al tau; de buna voie vii la mine, iar nu
de sila". Vai si amar de cei pecetluiti de Antihrist. Atunci se va face
mare tulburare in lume. Caci auzind oamenii ca in alte parti este pace, se vor
muta acolo, dar, dimpotriva, vor gasi mai multa lipsa si vor auzi de la
locuitorii locului aceluia, zicand: "Cum ati venit in acest loc blestemat,
unde n-a mai ramas intre noi intelegere omeneasca ?". Atunci vor inceta
oamenii de a se mai muta din loc in loc.
Iar din cauza fierberii marii si a focului de sub pamant, se va desfiinta
pamantul, adica se va usca si nu va rasari iarba; copacii nu vor odrasli
vlastare si izvoarele apelor vor seca, iar animalele si pasarile vor muri de
aburii marilor si a pucioasei.
Insa purtand Dumnezeu grija de mantuirea tuturor oamenilor cu buna vointa, va
trimite atunci pe pamant pe cei trei sfinti: Ilie, Enoh si Sfantul Ioan
Evanghelistul, ca sa propovaduiasca, sa intoarca la dreapta credinta si sa
invete pe cei putini care vor sa se mantuiasca. Caci cei ce nu se vor pecetlui
cu pecetea lui Antihrist, vor mosteni Imparatia cerurilor, insemnandu-se cu
semnul Sfintei Cruci si se vor izbavi de osanda iadului. Daca flamanziti,
rabdati, ca Dumnezeu va va trimite ajutorul Sau dintru inaltime. Iar oamenii
vor zice: iata ca cei ce s-au pecetluit cu pecetea lui Antihrist sunt
multumiti. Dar sfintii le vor zice: ce multumire este aceasta la insemnarea
pecetii celei pierzatoare, care cu inselaciune i-a inselat, nesimtitori fiind,
ca nu-si cunosc mantuirea lor ?
Atunci vazand Antihrist pe cei trei prooroci propovaduind adevarul si aratand
inselaciunea lui, se va mania si va porunci slugilor sale sa-i aduca inaintea
lui. Si intai are sa-i ademeneasca, zicand: Pentru ce voi nu vreti sa va
pecetluiti cu pecetea imparateasca ? Atunci ei il vor ocari in fata, pentru
inselacuinea lui, zicandu-i: "O, amagitorule si inselatorule Antihrist,
nu-ti ajunge ca ai pierdut atatea suflete, ci ne silesti si pe noi sa te
ascultam ? Blestemata este pecetea ta si slava ta si cu pierzarea ta a venit
sfarsitul lumii ..." Iar spurcatul auzind ocarile lor si blestemurile pe
care le rostesc sfintii, singur va lua sabia si-i va taia ... Iar dupa moartea
lor va porunci slujitorilor lui sa faca cumplite rautati, adica: curvii,
preacurvii si cumparari de copii, si vor curvi pe drumuri. Si pentru rautatea
lor isi vor pierde cuviinta omeneasca, si o sa-si iasa din minti, pentru multa
nestapanire a curviei. Se vor face scurti la stat ca dracii, fiindca firea
dracilor este scurta si rotunda. Ca firea dracilor cu a oamenilor rai se va uni
la scurtimea varstei si pana la cinci palme inaltimea lor. Si se vor face
oamenii mai vicleni decat dracii, fiindca dracii n-au trup ca sa curveasca si
sa ucida, ci numai ganditor indeamna pe oameni.
Atunci Antihrist se va bucura foarte mult, ca si-a implinit scopul lui cel rau
si dorind sa cea fara de lege, si acolo unde se va bucura el si se va veseli va
veni sabia cea cu doua taisuri, de sus, si-l va sfarama, si spurcatul lui trup
va fi aruncat in vesnica munca, unde se va munci impreuna cu sufletul cel
necurat al lui.
Profetia
Sfantului Nil Atonitul, despre Antihrist si sfarsitul lumii
Pe
la anul 1900, mergand spre jumatatea mileniului al optulea de la facerea lumii,
acesta se va schimba si se va face de nerecunoscut.
Cand
se va apropia vremea venirii lui Antihrist, se va intuneca mintea omului de
toate patimile cele trupesti ale curviei, si foarte mult se va inmulti
necredinta si faradelegea. Atunci omul va deveni de nerecunoscut, schimbandu-se
fetele oamenilor, si nu se vor mai cunoaste fetele barbatilor de ale femeilor,
pentru nerusinata imbracaminte si a parului din cap.
Oamenii din vremea aceea se vor inrai ca niste fiare salbatice, fiind inselati
de Antihrist. Nu vor da respect parintilor si celor mai batrani, iar dragostea
va pieri. Pastorii crestinilor, arhierei si preoti vor fi oameni cu slava desarta,
afara de prea putini, cu totul nerecunoscand calea din dreapta de cea din
stanga.
Atunci se vor schimba obiceiurile si traditiile crestinilor si ale Bisericii.
Curatia va pieri de la oameni si va stapani faradelegea. Minciuna si iubirea de
argint vor ajunge la cel mai inalt grad si va fi vai de cei care vor aduna
bani. Curviile, preacurviile, sodomiile, hotiile si omorurile, in vremea aceea,
vor fi pe toate drumurile. Pentru savarsirea acestor mari pacate, oamenii vor
fi lipsiti de darul Sfantului Duh, pe care l-au primit la Sfantul Botez, precum
si de mustrarea constiintei. Bisericile lui Dumnezeu vor fi lipsite de preoti
credinciosi si evlaviosi si va fi vai de crestinii care se vor afla in lume,
caci isi vor pierde cu totul credinta, nevazand la nimeni lumina cunostintei.
Atunci se vor duce la locurile ascunse si sfinte (manastiri si schituri), ca sa
gaseasca mangaiere sufletului de multele tulburari si ispite pe care le vor
intampina zilnic; dar usurare nu vor gasi, caci peste tot vor fi piedici si
sminteli. Si toate acestea se vor face pentru ca Antihrist va stapani peste
tot, va domni in toata lumea, va face semne si minuni cu inselaciune si va
insela pe oameni cu viclenie, ca sa nascoceasca si sa vorbeasca unul cu altul
de la un capat al pamantului la celalalt (telefonul, radiotelefonul,
televiziunea, n.n.). Atunci vor zbura prin aer ca pasarile (avioanele n.n.) si
vor inota prin adancul marii ca si pestii (submarinele n.n.).
Si toate acestea le vor face oamenii, traind in tihna, necunoscand ca acestea
sunt inselaciunile lui Antihrist. Si asa de mult va inainta stiinta
vicleanului, ca sa insele prin nalucire pe oameni, pentru a nu mai crede in
Dumnezeu Cel in Sfanta Treime inchinat.
Atunci, vazand Prea Bunul Dumnezeu pierzania neamului omenesc, va scurta zilele
pentru cei putini care se vor mantui; ca se va sili Antihrist cu slugile sale
sa insele - de va fi cu putinta -, si pe cei alesi. Atunci fara de veste va
veni sabia cu doua taisuri si va omori pe inselatorul si pe cei ce-i slujesc
lui.
Alte profetii ale Sfantului Nil
Mare nerecunostinta s-a aratat si se arata, si inca, si mai mare se va arata
din partea monahilor din muntele acesta (Athos). Si in special se va arata
nerecunostinta catre Maica Domnului. Pentru aceasta zic: cand va veni de patru
ori cate 25 ani, adica 100 de ani, de la 1775 pana la 1875, oare atunci la ce
stare o sa ajunga viata monahiceasca ? Si dupa aceasta cand vor mai trece de
trei on cate 25 ani, adica de la 1875 la 1950, care este in mijlocul celui
de-al optulea veac de la facerea lumii, adica 7500, oare cata tulburare are sa
se faca de la 7400 pana la 7500 ? Ce rapiri o sa se faca ? Amestecari de sange,
adica se vor casatori rudeniile intre ele, stricari de copii, sodomii, curvii,
preacurvii si toate alte faradelegi pierzatoare. Si o sa se certe neincetat, si
nu o sa gaseasca nici inceputul nici sfarsitul. Si pe urma are sa vina si
sfarsitul agarenilor (turcilor), cea mai de pe urma si amara iarna. Caci atunci
are sa fie scarba si stramtorare in toata lumea ...
Sunt 25 de ani de cand s-a intors sfera spre mai rau, adica de la anul 1785
incoace pierzarea a stapanit. Dar cand vor trece alti 25 de ani, la care
ticaloasa stare are sa inainteze lumea ? Adica la 1835, si dupa aceea pana la
anul de la facerea lumii 7500, vor fi toate rautatile lui Antihrist ... Fiindca
veacul desartei vietuiri si randuiala monahicestei asezari, se desparte: Cei de
dimineata se aseamana cu flacara focului, cei de amiazazi cu carbunii cei
aprinsi, iar cei de seara cu spuza cea amestecata cu cenusa care ramane de la
carbunii cei aprinsi ... Ca iubirea de argint il face pe calugar a ura calea
cea stramta si a iubi mai mult odihna si lenevirea, care este povatuitoare si
invatatoare a toata rautatea. De la patriarhi pana la imparati si pana la monahi
si la cei mai de pe urma saraci, aceasta nu ne lasa sa intram prin usa cea
stramta. Pentru ca iubim cele ale lumii si suntem patimasi la ele, si cel
dintai este pantecele.
Vai, vai, o, parintilor ! Plang si ma vait dupa refacerea starii dintai a acestui
munte. Fiindca dupa 1913 trecand 79 de ani se vor face toate rautatile
profetite despre venirea lui Antihrist, ani de la facerea lumii 7500 ...
Intr-adevar 1913+79=1992 adica 7500, caci 5508+1992=7500.
Cuvant
al Sfantului Efrem Sirul
Eu,
Efrem cel prea mic si pacatos si plin de greseli, cum voi putea sa spun cele
mai presus de puterea mea ? Dar de vreme ce Mantuitorul plin de a Sa
milostivire, pe cei neintelepti i-a invatat intelepciunea si prin ei pe
credinciosii de pretutindeni i-a Luminat; si pe a noastra limba cu indestulare
o va lamuri spre folosul si zidirea mea, a celui ce zic, si a tuturor
ascultatorilor, si voi grai intru durere si voi spune intru suspinuri pentru
sfarsitul lumii acesteia de acum, si pentru cel fara de rusine si cumplit balaur
(adica Antihrist) cel ce va tulbura toate de sub cer, si sa bage teama si
spaima si cumplita necredinta in inimile oamenilor ... Va face aratari, semne
si infricosari, incat, de ar putea sa amageasca si pe cei alesi. Si se va
sargui ca pe toti sa-i insele cu mincinoasele semne, cu naluciri de aratari
vrajitoresti si cu fermecatoriile care se vor face de el ...
Caci cu ingaduinta lui Dumnezeu va lua stapanire ca sa insele lumea, fiindca
s-au inmultit paganatatile oamenilor, si pretutindeni se lucreaza tot felul de
lucruri cumplite ... Pentru aceasta Dumnezeu va slobozi a fi ispitita lumea cu
duhul inselaciunii, pentru paganatatea oamenilor. De vreme ce asa au voit
oamenii a se departa de Dumnezeu si a iubi pe vicleanul. Mare nevointa va fi
fratilor in vremurile acelea, mai ales celor credinciosi, cand se vor savarsi
semne si minuni de insusi balaurul cel cu multe stapaniri; cand se va arata ca
un Dumnezeu, cu naluciri infricosate, zburand in vazduh, si toti dracii ca
ingerii inaltandu-se inaintea tiranului. Si va striga cu tarie schimbandu-si
chipul si infricosand fara de masura pe toti oamenii. Atunci fratilor, oare
cine se va afla ingradit si neclintit petrecand ? Avand in sufletul sau semnul
Unuia-Nascut Fiului lui Dumnezeu, adica sfanta lui venire.
Si in vremea aceea nu va fi slabire pe pamant, si marea vazandu-o toata lumea
tulburata, va fugi fiecare sa se ascunda in munti. Unii vor muri de foame,
altii de sete se vor topi ca ceara. Si nu va fi cine sa-i miluiasca pe ei.
Atunci vor vedea toate fetele lacrimand si cu durere intreband: Nu cumva se
afla vreun grai a lui Dumnezeu pe pamant ? Si nu vor auzi de nicaieri raspuns
...
Cine va suferi zilele acelea ? Si cine va rabda necazul cel nesuferit, cand vor
vedea amestecarea popoarelor care vor veni de la marginile pamantului, pentru
vederea tiranului. Multi se vor inchina inaintea spurcatului si vor striga cu
cutremur, incat si locul se va clatina de strigatele lor, zicand: Tu esti
mantuitorul nostru ... Atunci marea se va tulbura si pamantul se va usca.
Cerurile nu vor ploua si sadurile se vor usca. Si toti cei ce vor fi pe pamant,
de la rasarit pana la apus vor fugi cu multa frica. Si iarasi cei ce vor fi in
partile de apus vor fugi in rasarit cu cutremur...
Luand atunci obraznicul stapanirea, va trimite pe draci in toata lumea, ca sa
propovaduiasca cu indrazneala, ca s-a aratat cu slava: Veniti de-l vedeti pe
el. Cine oare va avea suflet de diamant, ca sa sufere vitejeste toate
smintelile acelea ? Cine oare va fi acest om precum am zis, ca toti ingerii
sa-l fericeasca pe el ? Caci eu fratilor, iubitor de Hristos, desavarsit m-am
infricosat numai din pomenirea balaurului, cugetand intru sine necazul ce va sa
fie asupra oamenilor in vremea aceea, si in ce fel se va arata acest balaur
pangarit asupra neamului omenesc. Insa sfintilor mai cumplit se va arata. Ca
vor fi multi cei ce se vor arata bine placuti lui Dumnezeu, care vor putea
scapa prin munti si dealuri si locuri pustii, cu multe rugaciuni si plangeri
nesuferite. Ca vazandu-i Dumnezeu in asa plangere nemangaiata si intru credinta
curata, se va milostivi spre dansii ca un Parinte milostiv, iubitor de fii,
si-i va pazi pe ei unde se vor ascunde. Ca prea pangaritul nu va inceta sa
caute pe sfinti pe pamant si pe mare, socotind ca stapaneste tot pamantul. Si
pe toti ii va supune, si va socoti ca se poate impotrivi lui Dumnezeu din cer,
nestiind ticalosul neputinta sa si mandria pentru care a cazut...
Cu toate acestea va tulbura pamantul, va infricosa cu semnele sale vrajitoresti
pe toti. Si in vremea aceea nu va fi slabire pe pamant, ci necaz mare,
tulburare si necaz, moarte si foamete peste tot pamantul. Ca insusi Domnul a
zis: "Ca unele ca acestea nu s-au facut de la intemeierea lumii". Iar
noi pacatosii, cu ce vom asemana acele nevoi peste masura de mari. Insa, sa-si
puna fiecare in mintea sa cuvintele Mantuitorului, cum ca, pentru nevoia si
necazul cel prea mare, va scurta zilele acelea prin milostivirea Sa.
Viteaz suflet va fi acela care va putea sa-si tina viata atunci in mijlocul
smintelilor; Ca daca putin va slabi credinta sa, lesne va fi inconjurat si va
fi robit de semnele balaurului celui rau si viclean. Si neiertat se va afla
unul ca acesta in ziua judecatii, ca insusi lui-si vanzator se va afla, ca cel
ce a crezut tiranului de buna voie. De multe rugaciuni si lacrimi avem
trebuinta, o, fratilor! ca sa fie cineva dintre noi intarit intru ispite.
Fiindca multe vor fi nalucirile fiarei. Caci luptator impotriva lui Dumnezeu
fiind, va voi sa le piarda pe toate ...
Luati aminte, fratii mei! Covarsirea fiarei si mestesugirea ei de la pantece
incepe. Caci dupa ce va fi stramtorat cineva, de lipsa de bucate, sa fie silit
a primi pecetea lui. Nu oricum, ci pe mana dreapta si pe frunte va fi pus
semnul. Ca sa nu mai aiba stapanire omul a se pecetlui cu mana dreapta, cu
semnul Sf. Cruci, si nici pe frunte a se mai insemna cu numele sfant al
Domului, nici cu preasfanta si slavita cruce a Domnului nostru Iisus Hristos.
Ca stie ticalosul ca daca se va pecetlui cineva cu crucea Domnului, ii
risipeste toata puterea lui. Pentru aceasta pecetluieste dreapta omului, ca
aceasta este care pecetluieste toate madularele noastre. Asemenea si fruntea
care este ca un sfesnic ce poarta faclia luminii. Deci fratii mei, infricosata
nevointa va fi tuturor oamenilor celor iubitori de Hristos, si pana in ceasul
mortii sa nu se teama, nici sa stea cu molesire cand balaurul va incepe a pune
pecetea sa, in locul crucii Mantuitorului. Si va face in asa fel incat sa nu se
mai faca nici un fel de pomenire Domnului si Mantuitorului nostru Iisus
Hristos.
Si aceasta o va face, fiindca se teme si se cutremura de puterea Mantuitorului
nostru. Ca de nu se va pecetlui cineva cu pecetea sa, nu va putea fi robit de
nalucirile vicleanului, si nici Dumnezeu nu-i va parasi, ci ii va lumina si-i
va atrage la Sine. Ni se cade, noua fratilor, a intelege nalucirile
vicleanului, ca nemilostiv si fara de omenie este. Iar Domnul nostru cu liniste
va veni la noi, ca sa goneasca mestesugirile balaurului. Deci noi tinand
neabatuta si curata credinta in Hristos, lesne vom birui puterea vrajmasului;
si se va departa de la noi neputinciosul, neavand ce sa ne faca. Ca eu,
fratilor, va rog pe voi iubitorilor de Hristos, sa nu ne molesim, ci mai ales
puternici sa ne facem cu puterea crucii. Cu toate acestea ni se cade noua a ne
ruga, ca sa nu cadem in ispita. Deci fiti gata ca niste credinciosi robi,
neprimind pe altul. Ca de vreme ce furul si pierzatorul si cel fara de omenie,
mai intai va veni intru ale sale vremuri, vrand sa fure si sa junghie si sa piarda
turma cea aleasa a lui Hristos, adevaratul Pastor; Caci se va da pe sine drept
adevaratul Pastor, ca sa insele oile turmei lui Hristos.
Aceasta cunoscand-o vrajmasul, ca iarasi va sa vina din cer Domnul cu slava, a
socotit aceasta ca sa ia asupra sa chipul venirii Lui, ca sa ne insele pe noi.
Iar Domnul nostru va veni ca un fulger infricosat pe pamant. Dar vrajmasul nu
va veni asa. Se va naste cu adevarat dintr-o femeie spurcata, care va fi
unealta a lui. Deci nu se va intrupa diavolul, ci in acest fel va veni ca sa
insele pe toti. Fiind smerit, linistit, urand cele nedrepte, spre iudei
intorcandu-se, bun, iubitor de saraci, peste masura de frumos, cu buna asezare,
lin catre toti, cinstind in mod special pe evrei (caci ei asteapta venirea
lui). Iar intru toate acestea se vor face semne, aratari si infricosari cu
multa stapanire, si se va mestesugi cu viclesug ca sa placa tuturor, si sa fie
iubit de multi. Si daruri nu va lua, cu manie nu va grai, mahnit nu se va
arata, si cu chipul bunei randuieli va amagi lumea, pana ce se va face imparat.
Si dupa ce vor vedea multe popoare niste fapte bune ca acestea, toti impreuna
cu o socoteala se vor face, si cu bucurie mare il vor propovadui pe el imparat,
zicand unii catre altii: Au doara se mai afla vreun om ca acesta bun si drept ?
Si mai mult poporul cel ucigas al evreilor il vor cinsti si se vor bucura de
imparatia lui. Pentru aceea si ca unul ce va cinsti mai mult locul si templul,
va arata tuturor ca are grija de ei. Si cand va imparati balaurul pe pamant, cu
mare sirguinta, toate popoarele ii vor veni in ajutor: Edom si iarasi Moab,
inca si fiii lui Amon, ca unui adevarat imparat i se vor inchina lui cu
bucurie, si ei se vor face cei dintai aparatori ai lui.
Apoi imparatia aceluia se va intari si va bate cu manie pe trei imparati mari.
Iar dupa aceasta se ve inalta inima lui, si-i va varsa amaraciunea lui, punand
inainte, din Sion, veninul mortii, tulburand lumea, va clatina marginile, va
necaji toate, va pangari sufletele. Nu se va arata ca un cucernic, ci in toate
ca unul fara de omenie: manios, cumplit, nestatornic, infricosat, urat,
uracios, salbatic, pierzator si silindu-se a arunca in groapa paganatatii tot
neamul omenesc, prin a sa nebunie.
Si stand multimea inaintea lui si alte popoare multe, laudandu-l pe el pentru
naluciri, vor striga cu glas mare, incat se va clatina locul in care popoarele
vor sta inaintea lui. Si le va grai cu indrazneala: Cunoaste-ti toate popoarele
puterea si stapanirea mea ? Iata dar inaintea voastra a tuturor, poruncesc acestui
munte mare ce este de cealalta parte ca sa vina aici la noi. Si va zice
spurcatul: si va alerga, adica muntele in privirea tuturor, insa nicidecum din
temeliile lui mutandu-se. Caci cele ce Dumnezeu Prea Inalt dintru inceputul
zidirii le-a intemeiat si le-a inaltat, asupra acestora spurcatul Antihrist,
stapanire nu are, ci va amagi lumea cu naluciri vrajitoresti. Si iarasi altui
munte ce va sta in adancul marii, ostrov foarte mare fiind, ii va porunci sa se
duca pe uscat. Dar ostrovul nu se va misca nicidecum, ci nalucire va fi. Si
iarasi isi va intinde mainile lui, si va aduna multime de taratoare si pasari.
Asijderea inca va pasi pe deasupra adancului, si pe mare si pe uscat va umbla;
insa toate acestea vor fi naluciri. Si multi vor crede intru el si-l vor slavi
ca pe un Dumnezeu tare. Iar cei ce vor avea pe adevaratul Dumnezeu, li se vor
lumina ochii inimii lor, si cu de-amanuntul vor privi prin credinta curata si
vor cunoaste inselaciunea lui. Acestea, toate facandu-le, va insela lumea si
multi vor crede lui, slavindu-l ca pe un Dumnezeu tare. Iar cati vor avea frica
lui Dumnezeu in ei si ochii inimii luminati, vor cunoaste ca nici muntele nu
s-a mutat din locul sau, nici ostrovul nu a iesit din mare pe pamant. Si toate
acestea intru numele sau le va savarsi Antihrist si nu vor fi adevarate, precum
am zis mai sus. Caci cu farmece va savarsi toate mincinoasele lui minuni,
fermecand vederile oamenilor ce se vor pleca a crede lui.
Si acestea asa facandu-se, si popoarele inchinandu-se lui, laudandu-l ca pe un
Dumnezeu, din zi in zi se va mania Cel Prea Inalt in ceruri si isi va intoarce
fata Sa de la el. Si dupa aceea se vor face cumplite semne: foamete
neintrerupta, cutremur neincetat, morti necontenite si temeri infricosate.
Atunci cerul nu va mai ploua, pamantul nu va mai rodi, izvoarele vor seca,
raurile se vor usca, iarba nu va mai rasari, verdeata nu va fi, copacii din
radacina se vor usca si nu vor odrasli. Pestii si chitii marii in ea vor muri
si putoare pierzatoare va trimite marea si sunete infricosate, si de huietul
valurilor vor muri oamenii de frica. Atunci va plange si va suspina cumplit tot
sufletul, si ziua si noaptea se vor chinui. Nicaieri nu vor afla sa se sature
de mancare, caci se vor pune peste tot conducatori tirani. Si daca cineva va aduce
cu sine pecetea tiranului insemnata pe frunte si pe mana dreapta, va cumpara
putine din cele ce se vor afla. Atunci vor muri pruncii la sanul mamelor, vor
muri si mamele deasupra pruncilor lor. Va muri tatal cu fiii si femeia pe drum,
si nu va fi cine sa-i ingroape sau sa-i stranga in morminte.
Putoare rea va fi din cauza multimii mormintelor, si a trupurilor ce vor fi
aruncate pe strazi si pretutindeni, care mult vor necaji pe cei vii. Dimineata
toti vor zice cu suspinuri si cu durere: cand se va face seara ca sa dobandim
odihna ? Si venind seara, iarasi cu lacrimi prea amare vor grai intre dansii:
oare cand se va lumina, ca de necazul ce ne sta deasupra sa scapam ? Atunci se
va vesteji frumusetea fetei tuturor, si vor fi fetele lor ca de morti, si va fi
urata frumusetea femeilor. Si toti cei ce s-au plecat cumplit fiarei si au luat
pecetea aceluia, adica paganescul chip al spurcatului, alergand catre el, vor
zice cu durere: da-ne noua sa mancam si sa bem, ca toti murim de foame, si
goneste de la noi fiarele cele veninoase. Si neavand ce raspunde ticalosul, va
zice cu multa asprime: de unde sa va dau eu oamenilor ca sa mancati si sa beti
? Ca cerul nu voieste sa dea pamantului ploaie, si pamantul nicidecum n-a dat
seceris sau roada. Si auzind acestea multimile, vor plange si se vor tangui cu
totul, neavand nici o mangaiere. Necaz peste necaz va fi lor nemangaierea, caci
de buna voie au crezut tiranului. Si ticalosul nu va putea nici lui sa-si
ajute, si cum ar putea sa-i miluiasca pe ei ? Intru acele zile vor fi nevoi
mari din cauza balaurului, de frica, si de cutremurul cel mare si huietul
marii, de foamete, de sete si de muscarile fiarelor. Toti cei ce vor lua
pecetea lui Antihrist si se vor inchina lui, nu vor avea nici o parte de
Imparatia lui Hristos, ci dimpreuna cu balaurul se vor arunca in iad.
Fericit va fi acela ce se va afla curat si credincios, si va avea in inima lui
credinta fara de indoiala catre Dumnezeu, ca fara de frica vor lepada
intrebarile lui Antihrist, defaimand muncile si nalucirile lui. Iar mai inainte
de acestea, va trimite Dumnezeu pe Ilie Tesviteanul si pe Enoh, ca un milostiv
ca sa propovaduiasca cu indrazneala cunostinta de Dumnezeu tuturor, ca sa nu
creada lui Antihrist. Ca vor striga si vor zice: Inselator
este, o, oamenilor! Nimeni sa nu creada lui nicidecum, sau sa-l asculte pe acest luptator de
Dumnezeu! Nimeni din voi sa nu se infricoseze, ca degrab se va surpa. Iar
Domnul cel sfant vine din cer, sa judece pe toti cei ce s-au plecat semnelor
lui.
Insa putini vor fi cei ce vor asculta si vor crede propovaduirea proorocilor.
Iar aceasta o va face Mantuitorul ca sa-si arate negraita Sa iubire de oameni,
ca nici odata nu voieste moartea pacatosului, ci voieste ca toti sa se
mantuiasca. Ca nici in vremea aceea nu va lasa neamul omenesc fara de
propovaduire, ca fara de raspuns sa fie toti la Judecata. Deci multi din
sfintii care se vor afla atunci vor varsa rauri de lacrimi cu suspinuri catre
Dumnezeu Cel Sfant, ca sa fie izbaviti de balaur, si cu mare sarguinta vor fugi
in pustietati, in munti si in pesteri si cu frica se vor ascunde. Si li se va
darui aceasta de la Dumnezeu Cel Sfant, si-i va povatui pe ei harul in locuri
hotarate si se vor mantui, fiind ascunsi in gauri si in pesteri, nevazand
semnele si infricosarile lui Antihrist. Ca celor ce au cunostinta, cu lesnire
le va fi cunoscuta venirea lui. Iar celor ce isi au mintea permanent la lucruri
lumesti, macar daca ar si auzi, nu vor crede, si urasc pe cei ce le-ar spune.
Pentru aceasta sfintii primesc putere de a scapa, pentru ca toata invaluirea si
grijiile vietii acesteia le-au lepadat.
Atunci va plange tot pamantul. Marea si aerul vor plange impreuna, si
dobitoacele cele salbatice cu pasarile cerului. Vor plange muntii si dealurile
si lemnele campului. Vor plange si luminatorii cerului dimpreuna cu stelele
pentru neamul omenesc. Caci toti s-au abatut de la Dumnezeu Cel Sfant si
ziditorul tuturor, si au crezut inselatorului, primind pecetea spurcatului
Antihrist, in locul facatoarei de viata Cruci. Vor plange toate bisericile lui
Hristos cu plangere mare, ca nu va mai sluji sfintirea si prinosul! Iar dupa ce
se vor inplini trei ani si jumatate ai stapanirii spurcatului si dupa ce se vor
implini toate smintelile in tot pamantul, dupa cum zice gura Domnului, atunci
va veni Domnul si Mantuitorul nostru ca un fulger stralucind, din cerul cel
sfant, eel prea curat si infricosat si prea slavit. Dumnezeul nostru si
Imparatul si Mirele cel fara de moarte, pe nori cu slava neasemanata, alergand
inaintea lui ingerii si arhanghelii, toti vapaie de foc fiind. Heruvimii avand
ochii in jos, si Serafimii zburand si fetele si picioarele ascunzandu-le cu
aripile, strigand cu frica unul catre altul: Sfant, Sfant, Sfant, Domnul
Savaot. Si glas de trambita graind cu frica: Sculati-va cei ce dormiti, iata a
venit Mirele.
Atunci se vor deschide mormintele si- va auzi tarina cea putrezita, acea mare
si infricosata venire a Mantuitorului, si intr-o clipa se vor scula toate
semintiile si vor cauta la frumusetea cea sfanta a Mirelui. Si milioane si mii
de mii de ingeri si de arhangheli si nenumarate ostiri se vor bucura cu bucurie
mare. Atunci sfintii, dreptii si toti care nu vor lua pecetea balaurului celui
pagan, se vor bucura foarte mult. Si se va aduce tiranul legat de ingeri cu
dracii impreuna inaintea divanului. Iar cei ce vor fi luat pecetea lui si toti
paganii si pacatosii vor fi adusi legati. Si va da Imparatul hotararea asupra
lor, aceea a osandei celei vesnice in focul cel nestins. Amin.
Proorocia
Sfantului Andrei cel Nebun pentru Hristos
Odata
linistindu-se cuviosul Epifanie cu cuviosul Andrei, l-a intrebat pe acesta
zicandu-i: "Spune-mi,parinte, te rog, cum va fi sfarsitul acestei lumi si
cand va fi inceputul durerilor ? Si cum vor cunoaste oamenii ca este aproape
sfarsitul lumii si prin ce semne vor fi aratarile ? Si cum se va stii ca acest
oras, noul Ierusalim (Constantinopolul), si ce se va intampla cu bisericile,
sfintele cruci, sfintele icoane si sfintele moaste ? Te rog arata-mi, pentru ca
te stiu pe tine si pe cei asemenea cu tine. Ca a zis Domnul Dumnezeu: voua vi
s-a dat a sti tainele Imparatiei cerurilor, si cu cat mai mult ale lumii.
Iar cuviosul a zis: "Asculta fiule, pentru inceputul durerilor si
sfarsitul lumii si celelalte. In zilele cele mai de pe urma, se va ridica la imparatie
dintre cei saraci si va imparati intru multa dreptate. Si vor inceta toate
razboaiele si va imbogati pe cei saraci si va fi ca in vremea lui Noe, iar nu
dupa viclesugurile celor de atunci, ci cu liniste, si va imbogati pe toti
oamenii. In zilele acelea se vor afla oamenii in multa pace, mancand si band,
insurandu-se si maritandu-se si fara de frica de razboi si nepasatori
facandu-se la cele pamantesti. Si pentru ca nu vor fi razboaie, vor preface
sabiile lor in seceri si sulitele lor in fiare de plug. Si dupa aceasta isi va
intoarce fata sa spre rasarit si va smeri pe fii lui Agar (adica pe turci)
pentru ca i-a urgisit pe ei Dumnezeu pentru pangaritele lor fapte. Si se va
ridica impotriva lor imparatia romanilor, ca sa-i surpe pe ei cu fiii lor cu tot.
Si va supune cu foc, si cei cazuti in mainile romanilor vor fi trecuti prin
foc. Si se va infiinta Imparatia Iliricului, de la Salonic pana la Albania. Si
imparatia romanilor va supune Egiptul, si isi va intinde mana sa cea dreapta pe
mare si va imblanzi pe neamul cel plavit si va tine imparatia lui 32 de ani. In
vremea acestei imparatii nu se va lua bir de la nimeni 12 ani, nici daruri, si
se vor zidi sfintele altare si se vor innoi bisericile cele ruinate si nu va fi
nedreptate, nici nedreptatitori, nici nedreptatiti, pentru frica lui.
Va face pe oameni cucernici si binecinstitori de Dumnezeu, si pe cei fara de
lege si mari tirani ii va omora. In vremea acestui imparat tot aurul ascuns in
pamant, cu voia lui Dumnezeu se va da lui. Si atat va fi de mult incat il vor
risipi cu lopata in orasul lui. Si se vor imbogati cei mari ai lui, si se vor
face saracii ca imparatii, si boierii vor fi foarte ravnitori si vor goni pe
toti evreii din orasul Domnului si nu se vor alia. Si va infricosa pe toti
orasenii lui, sa nu se afle in orasul lui cantatori cu chitara, nici cantator
din gura si alte ucigase organe. Le va ura si desfiinta din orasul Domnului. Si
va fi atunci mare bucurie si veselie, si toate bunatatile se vor deschide, cele
pamantesti si cele de la mare, ca in zilele lui Noe, care se bucura in pustiu,
pana ce a venit potopul. Si dupa ce va trece aceasta imparatie, vor incepe anii
durerilor. Atunci va rasari un oarecare fiu fara de lege si va imparati in
acest oras, si va face cele care nu s-au facut de la inceputul lumii, nici nu
se vor mai face. Si daca va sta la imparatie, va scoate dogme si va pune legi,
ca sa se insoare tatal cu fiica sa, si fiul cu mama sa, si fratele cu sora sa.
Si care nu-l vor asculta pe el, cu moarte silnica vor muri, si care vor muri
astfel, neprimind dogmele lui, in ziua Judecatii la a doua venire a Domnului
Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, se vor randui la un loc cu Sf.
Ioan Botezatorul.
Acest imparat va insura pe calugarii de prin manastiri cu sila. Aceasta silnicie
este mai rea decat uciderea. Si acest imparat va curvi cu maica sa si cu fiica
sa. Si in vremea aceea toti vor curvi si vor primi slobozenie de a curvi cu
surorile lor. Si se va sui pangariciunea ca o uraciune inaintea lui Dumnezeu,
si va privi spre tot pamantul si va porunci tunetelor si trasnetelor sale
dintru inaltime, si va aduce mare frica. Multe orase vor fi arse de foc, si
multi oameni de huietul acestor infricosate tunete si de spaima mare vor muri
rau, si multi vor arde de foc. Si vai pamantului de infricosarea Atottiitorului
si de acea nemarginita urgie si manie a lui Dumnezeu, cea trimisa in toata
lumea, pentru ca se va pierde acest imparat, si se va da in focul nestins ...
Asadar, fiul meu Epifanie, orasul nostru se va pierde pentru multimea
rautatilor, si a faradelegilor, de care ti-am spus ca vor urma in lume, precum
Domnul nostru Iisus Hristos a zis ca este inceputul relelor. Dupa acestea
sfarsitul lumii fiind aproape, precum am mai zis, si dupa implinirea vremurilor
tuturor neamurilor, care la randul lor in diferite vremuri au imparatit, va
ridica Dumnezeu si sceptrul israelitilor (prin Antihrist) ca sa imparateasca in
al saptelea veac spre al optulea, pentru care a marturisit proorocul Isaia,
zicand asa: Va ridica Dumnezeu semn pentru plinirea neamurilor, care au
stapanit pe oile cele risipite ale lui Israel printre neamuri. Si va aduna pe
Israelul cel ratacit (adica pe evreii cei inselati de Antihrist) in sfanta
cetate a Ierusalimului. Si va fi atunci Israel ca si cand a iesit din Egipt,
precum marturiseste si sfantul Ap.Pavel, care zice: "Cand se vor implini
vremurile neamurilor, atunci se va mantui tot israelul..." Acestea ammdoua
de mai sus, se unesc cu zicerile Sf. Ipolit, care zice despre venirea lui
Antihrist, ca intai evreii se vor amagi. Si Domnul nostru Iisus Hristos
marturiseste aceasta, zicand: "Eu am venit intru numele Tatalui Meu si nu
M-ati primit; iar altul daca va veni in numele lui, pe acela il veti primi
..."
Asadar, ii va aduna pe toti in cetatea Ierusalimului, pe care o va da lor, ca
sa nu mai zica daca ar fi voit Dumnezeu sa ne miluiasca pe noi, iarasi locurile
noastre ni le-ar fi dat, si era sa credem in Hristos, si nu era sa-l omoram pe
El, ca a iubit mai mult pe neamuri decat pe noi. Si acum daca i-a adunat, nu au
ce sa mai zica. Fiindca i-a adunat si si-au luat drepturile lor, si iarasi au
ramas intru necredinta. Asadar indata ce se va arata Antihrist, vor crede in
el, dupa cum a zis Domnul.
Profetia Sfantului Metodie, arhiepiscopul
Patarelor, care a patimit in anul 310 d.Hr
Pentru
cele ce vor fi in zilele cele mai de pe urma, la veacul al saptelea.
La sapte mii de la facerea lumii, se vor ridica ismaielitii si agarenii, adica
cei ce se trag din Agar si din Ismail, care sunt turci si vor inconjura
zidurile cetatii Vizantiei (Constantinopolul), si vor aduna toate neamurile in
cetatea de pe sapte munti. Cata urgie cand te va inconjura multimea de oameni,
si te vor stapani ca pe un lucru de nimic, si zidurile cele frumoase vor cadea
ca un smochin putred si va calca pruncul asupra ta, adica Ismail. Si va pune
asupra ta sceptrul ? Si va pune mainile lui pe sfintele lui Dumnezeu
jertfelnice ? Si cele sfinte nu le va primi, ci le va da fiilor pierzarii. Iar
dupa aceea se va ridica sarpele cel adormit, si va bate pe prunc si haina lui
cea imparateasca imbracandu-o, numele lui se va slavi intru bune vestiri. Iar
fiii pierzarii intarind razboiul, vor da fetele lor catre apusul soarelui. Si vai de tine cetate de pe
sapte munti! Va da sarpele cel adormit moarte cuvioasa, si va stapani asupra
cetatii, de pe sapte munti neamul cel plavit cinsprezece ani. Si vor da in ea
si vor manca din ea multi spre izbandirea sfintelor. Si vor stapani la rasarit
trei purtatori de grija, si la apus oarecare purtatori de grija (Germania n.n.),
si cu el impreuna se vor scula sapte lupi, la fel de salbateci (care sunt cele
sapte puteri). Lupi se intelege, unde este neamul cel biruitor. Si vor bate pe
ismaeliteni si-i vor goni pana la colonie, care se intelege ca este locul
mutarii. Si vor turba neamurile cele de acolo, care sunt ascultatoare credintei
lor, si-i vor imparti cu graba si manie. Partea cea dintai va ierna la Efes, a
doua parte la Magulinii, a treia parte la marginea tarmului marii la Pergam
(langa Smirna) si a patra in Bitinia. Si vor insira vase multe pe apa, si vor
calca hotarele ei. Atunci se vor tulbura popoarele care sed in unghiurile
Ostrovului, si se va ridica Filip cu 18 limbi (state), si se vor aduna la
Constantinopol si vor porni razboi cum nu a mai fost vreodata. Si vor alerga pe
ulitele cetatii si multa varsare de sange se va face, incat va curge sangele ca
paraiele; si se va tulbura marea pana in adanc.
Atunci boul va striga, magura cea uscata va plange. Si atunci vor sta caii si
se va auzi glas din cer zicand: Stati, stati, pace voua: destul. Aceasta
izbandire se va face pentru cei nesupusi si neascultatori. Si le va zice:
veniti catre partile din dreapta orasului, si acolo veti afla un om stand cu
multa mahnire, rezemandu-se intre doi stalpi, stergandu-si sudoarea de pe hainele
sale, si va fi cu barba alba, drept, milostiv si cu haine simple si bland la
fire; la varsta de mijloc. Si va avea la piciorul drept un semn in mijlocul
lui. Si glas de inger se va propovadui: Luati-l si-l incoronati pe acesta
imparat. Si luandu-l pe el patru ingeri purtatori de viata, il vor duce pe el
la sfanta si marea biserica a lui Dumnezeu Sofia, si-l vor incorona pe el
imparat, si-i vor da lui in mana dreapta o sabie, zicandu-i: imbarbateaza-te si
te intareste, si biruieste pe vrajmasii tai. Luand el sabia de la ingeri va
bate pe ismaeliti si pe etiopieni si pe europeni si pe tatari si pe alte
neamuri. Iar pe ismaeliteni in trei ii va imparti. Partea intai o va trece sub
sabie, iar a doua parte o va boteza, iar a treia parte o va goni cu mare manie,
pana la copacul singur (Marul rosu). Si intorcandu-se de la razboi, se vor
deserta comorile pamantului si toti se vor imbogati, nimeni dintre ei nu va fi
sarac. Si pamantul isi va da roada sa insutit. Iar cu armele cele de razboi isi
vor face fiare de plug si seceri, si va imparati ani 15. Si dupa moartea lui va
imparati altul 11 ani. Si acesta va vedea moarte sa mai inainte de vreme
mergand la Ierusalim, unde este imparatia lui Dumnezeu. Si dupa el vor imparati
patru feciori ai lui, si cel dintai va imparati la Roma, iar cel de-al doilea
va imparati la Alexandria, si al treilea la Salonic, iar al patrulea la
Constantinopol. Si atunci ridicand razboi intre dansii, pe preoti si pe
calugari ii vor lua la oaste; si nici unul dintre dansi nu se va mantui, (ca
toti in razboi vor pieri). Si nefiind vreun barbat vrednic ca sa imparateasca
pe pamant, va imparati o femeie spurcata si fara de rusine. Si aceasta va
spurca sfintele biserici si jertfelnicele lui Dumnezeu. Si stand in mijlocul
Constantinopolului, va propovadui zicand cu mare glas: cine este Dumnezeu afara
de mine, si cine va sta impotriva imparatiei mele ? Si indata se va cutremura
Constantinopolul si se va scufunda cu totul intru pierzare, si numai cele ce se
cheama maguri uscate se vor vedea. Si trecand prin Constantinopol corabierii
vor zice: Aici a fost Constantinopolul cel vesti si laudat in lume! Si asa va
imparati altul la Salonic putina vreme, si se va scufunda si acela. Si dupa
aceea se va scufunda in mare si Smirna si Cipru de furtuna. Si dupa aceea va
imparati Antihrist ... si va face minuni si semne ciudate, incat pe multi ii va
rataci de la dreapta credinta si de va putea pana si pe cei alesi... Si va mari
si va slavi pe evrei si va dezradacina bisericile si le va preface (le va da
alta destinatie) si va fi foamete si ciuma in toata lumea. Si apele se vor
usca, iar paraiele si raurile vor seca. Si ploaia nu-si va da roada sa pe
pamant. Si va stapani acest blestemat 3 ani si 6 luni.
Atunci va trece anul ca luna, si luna ca saptamana, si saptamana ca ziua, si
ziua ca ora , si ora ca minutul pentru robii cei alesi ai lui Dumnezeu. Iar
dupa implinirea acestor trei ani si jumatate, va ploua Dumnezeu cu foc asupra
pamantului si va arde de trei coti. Si atunci va striga pamantul catre Dumnezeu
si Ziditorul sau, zicand: Curat sunt inaintea Ta Doamne si intru mine nu este
greseala. Si atunci cerul ca o carte se va infasura, iar ingerii vor trambita,
intru ale caror glasuri vor invia mortii. Si cei drepti vor sta de-a dreapta
imparatului ceresc, iar cei pacatosi de-a stanga. Si dreptii vor mosteni
cerestile bunatati, iar pacatosii vesnica munca a focului nestins, si viermele
cel neadormit cu slujitorii lui Antihrist pe care i-au inselat. Iar pe noi sa
ne invredniceasca sa dobandim vesnicile bunatati, pe care le-a gatit Dumnezeu
celor ce-l iubesc pe El, a caruia este slava, cinstea si inchinaciunea, in
veci. Amin.
O
marturie a Sfantului Calinic de la Cernica (1787-1868)
Despre
anul 1992 s-a scris si se scrie mereu, pentru ca precum se stie, in acest an va
avea loc unificarea celor 12 tari din Piata Comuna intr-o unitate economica si
politica cu mari posibilitati sociale pentru tarile respective. Va fi, se zice,
un inceput de era noua, aducatoare de belsug, cu ecouri economice si politice
in toata lumea.
Lumea crestina insa, care stie ca bunastarea materiala nu merge mana in mana cu
imbunatatirea vietii spirituale, ci dimpotriva, precum spune Apostolul Pavel,
cand una creste, scade cealalta, priveste cu neincredere si ingrijorare la anul
1992, ca nu cumva o atentie crescuta acordata bunurilor materiale sa aduca dupa
sine si o crestere a relelor care bantuie lumea de azi si care deja a intrecut
orice masura.
La aceasta se adauga si faptui ca despre anul 1992 circula in lume prevestiri
intunecoase ale unor barbati sfinti, ierarhi si cuviosi, precum: Sfantul Ierarh
Nifon al Constantinopolului, Cuviosul Nil Atonitul, Cuviosul Cosma al Etoliei,
Sava de la Calimnos si altii, care au trait in urma cu ani si veacuri.
In vedenia sa despre infricosata judecata (vezi cartea: "Un episcop
ascet" , editata de manastirea Paracletul), Sf.Nifon vede pe Dumnezeu
rasfoind cartea veacurilor omenirii. Cand a ajuns la veacul al saptelea,
Dumnezeu S-a oprit, Si-a acoperit fata cu mana si a zis cu mahnire: Acest veac
al saptelea a intrecut pe toate celelalte cu nedreptatea ,si cu rautatea. Apoi
dupa putin, ajungand la jumatatea acestui veac, a adaugat: Acesta este plin de
putoarea pacatelor omenesti, de invidie, necuratie, ura, minciuna ... dar
ajunge. Il voi curma la mijloc; sa inceteze stapanirea pacatului! Si a facut
semn arhanghelului Mihail sa pregateasca inceputul Judecatii. Infricosat
cuvant: il voi curma la mijloc! Or, mijlocul veacului al saptelea este anul
7500, din care scazand anii pana la Hristos (5508) dam tocmai peste anul 1992!
Marturia Sf. Ierarh Calinic de la Cernica despre acest an este si mai directa.
Sf .Calinic a trait mai aproape de noi, intre anii 1787-1868, si este ctitorul
manastirii Cernica din apropierea orasului Bucuresti, capitala Romaniei, careia
i-a fost staret timp de 31 de ani. In prezent, in biserica mare a manastirii se
afla racla cu sfintele moaste ale cuviosului, care necontenit fac minuni si dau
tamaduiri de tot felul de boli sufletesti si trupesti.
Staretul Calinic, fiind om sfant, mare nevoitor si cu alese daruri
duhovnicesti, in jurul lui se adunasera multi monahi si chiliile din insula
Sfantului Nicolae erau neincapatoare, fiind trebuinta de noi chilii. De aceea
se gandea sa faca o manastire mai mare, in cealalta insula a sfantului Gheorghe.
Nu-i mai ramanea acum decat sa inceapa lucrul, insa staretul Calinic statea la
indoiala si amana inceputul.
Ce se intamplase ? Un zvon circula in tara ca nu peste mult timp, adica in
1848, aveau sa aiba loc mari evenimente, un sfarsit de lume, un inceput de lume
noua. Framantat de aceste ganduri, intr-una din nopti, intorcandu-se la chilie
de la slujba utreniei si asezandu-se ca de obicei pe scaunul sau - caci asa
obisnuia sa se odihneasca cuviosul, sezand pe un scaun si niciodata intins pe
pat -, in acel moment s-a aflat cu trupul in picioare, aievea nu in vis, in
cealalta insula a Sfantului Gheorghe, avand de-a dreapta pe Sf. Ierarh Nicolae
si de-a stanga pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe, care il mustrau de ce nu a inceput
zidirea manastirii in aceasta insula, pentru care deja primise bani.
Cuprins de frica si de cutremur, staretul Calinic a raspuns: "Iertati-ma,
sfintilor ai lui Dumnezeu, dar citind eu unele prevestiri despre viitor, am
crezut ca la anul 1848 va fi sfarsitul lumii". Atunci sfintii i-au zis:
"Uita-te spre rasarit". Si ridicand cuviosul ochii spre rasarit, nu
se mai vedea cerul, ci numai o mare lumina dumnezeiasca iar el spaimantandu-se,
a cazut la pamant zicandu-i: "Priveste acum la rasarit si vei vedea taina
cea mare a Providentei". Si fiind intarit de darul lui Dumnezeu, Sf.
Calinic a vazut pe cer pe Sf. Treime, asa cum este zugravita pe sfintele
icoane, iar dedesupt, pe un mare pergament luminos era scris cu litere mari:
7500, ani de la Adam. Atunci sfintii care il sustineau pe brate, i-au zis:
"Vezi ca nu la 1848 va fi sfarsitul lumii, ci sfarsitul lumii va fi cand
se vor implini 7500 de ani de la Adam ? Asadar, au adaugat sfintii, incepe
indata a zidi marea manastire a Sf.M. Mc.Gheorghe".
Aceasta este vedenia Sf.Calinic de la Cernica. Precum vedem aici se vorbeste
precis despre anul 7500 de la Adam, care asa cum am arata mai sus, corespunde
cu anul 1992. Noi care am trecut anul 1992 ne intrebam, oare
profetia sfintilor nu a fost exacta ? Nu, nicidecum. Ea este exacta. Ea nu fixeaza data unui
cataclism planetar, ci inceputul derularii unor evenimente ce prevestesc
apropierea sfarsitului lumii. Pe vremea Sf. Calinic se zvonea ca in anul 1848
aveau sa aiba loc mari evenimente, "un sftrsit de lume, un inceput de lume
noua". Despre ce era vorba ? Cati stiu ca anul 1848 reprezinta anul
revolutiilor nationale ? Masoneria internationala programase pentru acel an o
lovitura de gratie data statelor crestine, in general, si traditiilor crestine
in special. A fost inca un pas facut de masoneria, condusa de Sionismul mondial
pentru pregatirea venirii lui Antihrist.
Profetiile
Sfantului Cosma al Etoliei
Sfantul
Cosma (1714-1779) provine din partile Etoliei. A trait in singuratate in
Sfantul Munte si a propovaduit cuvantul lui Dumnezeu cu simplitate, dar cu
credinta ferma si cu putere profetica. Predica lui avea o enorma influenta
asupra crestinilor greci, subjugati sub stapanirea turceasca. Astfel a
impiedicat dezastrul general al crestinilor din Epir si alte regiuni. A murit
martiric in satul Kaslicontas, din partea de nord a Epirului la 24 august 1779.
Sfantul Cosma in afara de darul predicarii si al facerii de minuni, avea si
darul profetiei. Si a prevazut cu exactitate evenimentele viitoare, si a facut
minuni chiar si cu cei necredinciosi.
Multe din profetiile pastrate vorbesc despre dezrobirea neamurilor, altele
despre persoane, altele despre evenimentele viitoare.
Multe s-au confirmat, altele asteapta sa se confirme. De asemenea multe din
profetiile Sfantului relateaza despre inventiile si nemaipomenitele descoperiri
ale vremurilor noastre si din zilele din urma.
Profetie a Sfantului Cosma al Etoliei
"Cand va cadea ramura (adica postamentul crucii) va fi multa rautate. Si
cand va cadea copacul va fi foarte multa rautate". Practic in 1940 a cazut
ramura si crucea in partile Albaniei, unde s-au asezat italienii, si in 1947 a
cazut copacul, caci tinutul a fost distrus complet de razboiul civil.
Profetia
de pe piatra de mormant a Sfantului Constantin cel Mare
Inscriptia
care este scrisa pe piatra de deasupra mormantului Sf. Constantin cel Mare,
primul imparat crestin, a fost descifrata de Ghenadie Scolasticul din porunca
imparatului grec Ioan Paleologul, la anul 1440; cu 13 de ani mai inainte de a
fi cucerit Constantinopolul. Ghenadie a ajuns cel dintai patriarh, pe vremea
lui Mahomed II.
"La intaiul indiction al imparatiei lui Ismail, Mahomed va infrange neamul
Paleologilor, si cetatea de pe sapte munti (Constantinopolul) o va lua si inca
va imparati. Si va rasturna multe neamuri, si insule va pustii pana la Pontul
Euxin. (Marea Neagra) si pana in vecinii ei de la Istru (Dunare) va fi hotarul,
si se va opri. Si in al 8-lea indiction va cuceri Peloponezul. Iar in al 9-lea
indiction, asupra partii Crivatului se va osti. Si in al 10-lea indiction, pe
Dalmati va supune si iarasi se va intoarce dupa un timp la Dalmati cu razboi
mare; si pe unii va zdrobi. Multimea neamurilor cu cei de la miazanoapte pe
mare si pe uscat, la razboi se vor aduna si pe Ismail vor birui, si pe un
stranepot al lui va lasa sa imparateasca scazut si mic. Iara neamul cel plavit
cu celelalte puteri in unire pe Ismail vor zdrobi cu desavarsire. Apoi razboi
mare se va face de catre toate neamurile, cu cruzime pana la al 5-lea ceas, si
glas de sus va striga: stati, stati cu frica; alergati cu multa sarguinta catre
partea cea dreapta a cetatii, si veti afla un barbat minunat si viteaz, pe
acela puneti-l imparat, ca iubit imi este mie, si pe el primindu-l voia mea
veti implini ..."
In general profetia este in acord cu marturiile istorice consemnate de istorici
intelepti si oameni sfinti deasupra pietrei de mormant a Sf. Constantin cel
Mare, primul imparat crestin, cand fiul lui Constantin a mutat ramasitele
pamantesti ale tatalui sau de la Nicomidia in Constantinopopol, si pe care le-a
ingropat in biserica Sf. Apostoli. Profetia pomeneste numai evenimentele care
vor avea loc si a fost descifrata de Ghenadie Scolasticul in 1440 cu 13 ani
inainte de a fi cucerit orasul de catre turci. Profetia cuprinde evenimente
legate de inflorirea turcilor, cucerirea Constantinopolului si sfarsitul care-i
asteapta pe turci. De la anul 339, cand a murit Constantin cel Mare si pana la
1440 cand s-a descifrat profetia au trecut 1101 ani. Profetia a fost descifrata
dupa ce a trecut vremea pentru ca sa vada crestinii ce avea sa se intample nu
peste mult timp, caci au existat si inaintea lui Ghenadie multi barbati
intelepti si sfinti care au descoperit evenimentele ce aveu sa vina.
Constantinopolul este numit "sapte munti" nu numai in aceasta
profetie, ci si in multe texte istorice. Vecinii de la Istru sunt popoarele
care se invecineaza cu Istrul (Dunarea).
Avem confirmarea extraordinara a profetiei. Cucerirea Constantinopolului de
catre Mahomed Cuceritorul pe vremea lui Constantin Paleologul: "Mahomed va
infrange neamul Paleologilor si cetatea de pe sapte munti o va lua...".
Intai este prezisa infrangerea pe care o va suferi imparatia otomana la anul
1683 d.Hr. "Multimea neamurilor cu cei de la miazanoapte pe mare si pe
uscat, la razboi se vor aduna si pe Ismail vor birui". De asemenea
infrangerea turcilor de catre greci, bulgari si serbi in 1912-1913. Stranepot
este numit noul regim din Turcia condus de Chemal, care a anulat pe sultani si
care va imparati "scazut si mic". Ramane realizarea profetiilor care
au intarziat, dintre cele care au fost descoperite, daca comparam profetia cu
alte paralele. "Insa neamul cel plavit cu celelalte puteri, in unire pe
Ismail vor zdrobi cu desavarsire". Toate profetiile converg in directia
distrugerii turcilor de catre dusmanii lor, rusii in alianta cu alte state.
Razboiul va fi "ingrozitor"; asadar se vor lupta multe state crestine
din Occident revendicand Constantinopolul, cu mare tulburare si cruzime.
Atunci, dupa ce se vor face sacrificii nemaivazute de mari razboiul va fi oprit
prin interventie de sus.
Profetia unui anonim (1054 d.Hr.)
Pentru
cele ce vor fi in zilele cele mai de pe urma, la veacul al saptelea.
1. Un mare razboi european.
2. Infrangerea Germaniei, distrugerea Rusiei si Austriei.
3. Infrangerea turcilor de catre greci.
4. Intarirea turcilor peste popoarele occidentale si infrangerea grecilor de
catre Agar.
5. Macelul popoarelor ortodoxe.
6. Si mare neliniste a popoarelor ortodoxe.
7. Invazia celor 6 armate straine in Marea Adriatica. Cele care pregatesc iadul celor ce
locuiesc pe pamant.
8. Un semn mare catre agareni (turci).
9. Un nou razboi european.
10. Unirea popoarelor crestine contra Germaniei.
11. Infrangerea galilor de catre Germania.
12. O revolutie a inzilor si ruperea lor de Anglia.
13. Anglia este limitata la Saxonia.
14. Inving popoarele ortodoxe si distrugerea generala a agareni lor (turcilor)
de catre ortodocsi.
15. Nelinistea lumii.
16. Deznadejde generala pe pamant.
17. Batalia a sapte state in Constantinopol. Un macel de trei zile si trei
nopti. Biruinta celui mai mare stat contra celor 6 state.
18. Alierea celor 6 state contra celui de al saptelea stat; trei zile si trei
nopti macel.
19. Oprirea razboiului de catre un inger si predarea orasului grecilor.
20. Revenirea latinilor (romano-catolicilor) la credinta cea dreapta ortodoxa.
21. Prigonirea credintei ortodoxe de la Rasarit pana la Apus.
22. Frica si spaima acestora provocata de barbari.
23 Destituirea papei si proclamarea unui patriarh peste toata Europa.
24. In 55 de ani sfarsitul necazurilor. Iar al saptelea nu este necajit, nu
este exilat, revenind in bratele mamei celei iubitoare (Biserici).
Asa va fi si asa se va petrece.
Amin. Amin. Amin.
Eu suit Alfa si Omega.
Inceputul si sfarsitul.
La sfarsit vor fi o turma si un pastor din credinta ortodoxa.
Aceasta se va intampla.
Amin. Amin. Amin. (Robul lui Hristos - Adevaratul Dumnezeu)
Profetia a fost scrisa de un anonim, asadar de cineva care din modestie nu a
dorit sa-si faca cunoscut numele sau. Deja primele 8 semne ale profetiei s-au
implinit cu multa exactitate, dupa cum vom relata in continuare. A mai ramas
implinirea restului de semne. Deci descoperim in al 9-lea semn si in
continuarea biruintei ortodoxe, lupta dintre rusi si turci, si macelul general
al turcilor.
Nelinistea lumii, care urmeaza este lesne de interpretat fiindca razboiul va fi
descoperit in desfasurare. Iar dupa ocuparea Constantinopolului,
dupa cum vedem si din profetiile precedente, descurajarea oamenilor se va
generaliza, si aici se are in vedere, in mod evident, utilizarea armelor
nucleare. Semnul 17 prezice biruinta rusilor contra statelor din Apus in lupta
de la Constantinopol. Urmeaza alianta celor 6 state din Apus contra rusilor. Acest razboi va fi crunt cu
un macel nemaivazut; razboiul va inceta prin interventie dumnezeiasca. Papa
urmeaza sa fie destituit.
Semnele care s-au indeplinit sunt urmatoarele: 1) Un mare razboi european
(1914). 2) Infrangerea Germaniei si distrugerea Rusiei (1917) si a Austriei
(1918). 4) Intarirea turcilor peste popoarele occidentale si infrangerea
grecilor de catre Agar (turci) (1922). 5) Macelul popoarelor ortodoxe (1922).
6. Nelinistea crestinilor din cauza macelului provocat de turci. 7. Invazia
celor sase armate straine in Marea Adriatica (1938 armata Italiana invadeaza
Epirul), si care pregatesc iadul celor care locuiesc pe pamant (1938 al doilea
razboi mondial care a inghitit milioane de oameni). 8) Un semn mare catre
agareni (perioada de dupa cel de al doilea razboi mondial pana astazi cand
Turcia se considera pe sine puternica (ocuparea Ciprului). 9) Un mare razboi
european (probabil al treilea razboi mondial, care va incepe din zona
Bosforului si care se va extinde pana in Palestina. Semnele 10, 11, 12, 13, vor
consutui evenimente inlantuite, dupa cum au si inceput a se indeplini. Daca
consideram semnul 10 ca s-a indeplinit cu alierea Germaniei cu Bulgaria si
Romania in timpul celui de-al doilea razboi mondial, ca semnul 11 s-a adeverit
cu infrangerea Frantei de catre Germania in primavara lui 1940 si ca semnele 12
si 13 reprezinta pierderea coloniilor de catre Anglia, fapt care s-a intamplat,
atunci ne aflam in ajunul semnului 14, prin urmare in ajunul unui razboi
mondial. Daca urmarim aceasta serie de evenimente, atunci semnul 9 trebuie sa
reprezinte al doilea razboi mondial.
Urmarirea cu atentie a implinirii semnelor care ne-au fost profetite nu lasa
loc de tagaduire asupra confirmarii si celorlalte semne care urmeaza, oricat de
dureroase ar fi aceste evenimente pentru omenire. Oare cele doua razboaie
mondiale nu au concentrat cruzimi nemaivazute de sarmana omenire ? Oare omul
nu-si "va veni in sine" ca sa se pocaiasca si sa mearga pe calea lui
Dumnezeu ? Exact contrar se intampla. Rezistenta morala a omului a slabit
continu si pacatul ia proportii, si ameninta ca sa atraga inca si pe cei alesi,
pentru ca raul este cu mai multe capete, iar atacul puterilor intunericului se
generalizeaza. Nu mai ramme decat pocainta noastra curata si neintarziata.
Pocainta, postul si rugaciunea sunt singurele arme ale crestinului cu care
poate sa lupte ca sa schimbe hotararea lui Dumnezeu pentru multele infricosari
care ne asteapta.
Sf. Scriptura si istoria Bisericii noastre este plina de exemple unde Dumnezeu,
ascultand rugaciunile fiilor Sai credinciosi, a schimbat hotararea si le-a
daruit mantuirea. Mantuirea Ninivei este un asemenea exemplu, fiindca pocainta,
rugaciunea si postul locuitorilor au schimbat hotararea lui Dumnezeu, de a
distruge Ninive.
Si astfel si frecventele cereri ale credinciosilor pentru evitarea secetei, sau
a altor primejdii si calamitati, care ar putea veni, in general au rezultatul
scontat. Cu toate acestea este nevoie de pocainta sincera si de schimbarea
modului de viata.
Proorociile cuviosului Lavrentie (al
Cernigovului), despre ultimele timpuri
Stareţul Lavrentie, cel ce dobândise din
belşug Duhul lui Dumnezeu, vorbea adesea cu fiii săi duhovniceşti despre
ultimele timpuri, prevenindu-i că trebuie să fie atenţi şi veghetori, deoarece
Antihristul este aproape.
Părintele spunea că va fi un război a toată
lumea, încât nimeni şi nimic nu va rămâne, decât doar prin văgăuni.
Se vor lupta şi vor rămâne doar două sau trei
state şi vor hotărî: „Haideţi să alegem un singur împărat pentru toată lumea.
Şi îl vor alege".
In ultimele timpuri, adevăraţii creştini vor
fi deportaţi, iar bătrânii şi neputincioşii vor fugi după dânşii.
Despre Antihrist, stareţul, luminat de Duhul
Sfânt, spunea: „Va veni timpul când vor umbla după semnături pentru un singur
împărat pe pământ. Şi toţi oamenii vor fi înscrişi. Vor merge prin case, iar
acolo vor fi soţul, soţia, copiii. Atunci soţia va încerca să-şi convingă
soţul: «Hai să semnăm, avem copii, doar nu le vei mai putea cumpăra nimic». Dar
soţul va spune: «Tu fă cum vrei, dar eu sunt gata să mor şi pentru Antihrist nu
voi semna»".
Iată ce tablou cutremurător oferă viitorul!
„Va veni timpul, spunea cuviosul părinte
Lavrentie, când şi bisericile închise vor fi restaurate nu numai în exterior,
dar vor fi amenajate şi în interior. Vor auri cupolele bisericilor şi ale
clopotniţelor. Iar când vor încheia totul, va veni acel timp când se va
înscăuna Antihristul. Rugaţi-vă ca Domnul să ne dea timp să ne întărim pentru
că ne aşteaptă vremuri înfricoşătoare. Şi vedeţi cu câtă viclenie se pregăteşte
totul? Toate bisericile vor fi mai frumoase ca niciodată, dar nu va putea intra
nimeni în acele biserici.
Antihrist se va încorona ca împărat la
Ierusalim într-o splendidă biserică cu participarea preoţilor şi a
Patriarhului.
Orice om va putea veni şi pleca din Ierusalim
fără nici un fel de oprelişti. Să vă străduiţi sa nu mergeţi pentru că totul va
fi spre ademenire şi înşelare.
Antihrist se va trage dintr-o fată evreică
desfrânată, având douăsprezece generaţii de desfrânare. Copilul va fi foarte
capabil şi deştept, mai ales de atunci de când, fiind foarte mic, de
doisprezece ani, plimbându-se cu mama lui prin gradină, se va întâlni cu
satana, care ieşind din însăşi bezna întunericului, va intra în el. Băiatul se
va cutremura de frică, dar satana îi va spune: «Nu te teme, te voi ajuta». Din
acest copil se va coace în chip de om Antihrist.
La încoronarea lui, când se va citi Simbolul
de credinţă, el nu va permite să fie citit corect: unde vor fi cuvintele «lisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu» se va recunoaşte numai pe sine.
Atunci Patriarhul va exclama: «Acesta este
Antihrist!» şi Patriarhul va fi ucis.
La încoronare Antihrist va purta mănuşi şi
când le va scoate, pentru a-şi face cruce, Patriarhul va observa că la degete
nu are unghii, ci copite, lucru ce îl va încredinţa că este Antihrist.
Vor veni din cer proorocii Enoh şi Ilie, care
vor spune tuturor că a venit Antihrist: «Acesta este Antihrist, să nu credeţi
în el». Acesta îi va ucide pe prooroci, dar aceştia vor învia şi se vor înălţa
la cer."
Monahia Evlampia, în casa căreia a trăit
sfântul, în timp ce mănăstirea era închisă, a păstrat în amintire următoarele:
"Era în anul 1939. Părintele a discutat o noapte întreagă. Nu am putut să
pricep cu cine a discutat. Nu am îndrăznit să intru şi să văd. Dimineaţa
părintele a spus: «Maică, am avut musafiri şi tu ai fost martoră». Atunci am
întrebat: «Pe cine?». Stareţul a răspuns cu bucurie: „Proorocul lui Dumnezeu
Ilie şi dreptul Enoh. Ei au discutat cu mine despre ultimele încercări ale
lumii, despre Rusia, despre împăratul ortodox şi despre Antihrist. Ei au mai
spus că va veni să stea de vorbă cu mine Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan
Teologul»".
In anul 1949, noaptea, sfântul stareţ
Lavrentie s-a învrednicit de vizita Evanghelistului Ioan Teologul. Era pe data
de 26 septembrie pe stil vechi. Ei au discutat aproape şapte ore. Sfântul
Evanghelist a completat cele spuse de proorocul Ilie şi dreptul Enoh şi i-a mai
spus şi despre arătarea Crucii Domnului, despre învierea morţilor şi
înfricoşata judecată a lui Hristos.
Antihrist va cunoaşte toate vicleniile diavoleşti
şi va face false minuni. Pe el îl va asculta şi îl va vedea, în acelaşi timp,
întreaga lume. Sfântul lui Dumnezeu, mărturiseau arhiepiscopul Simon,
arhiepiscopul Teodosie, episcopul Iacob şi arhimandritul Teofan, spunea:
„Fericit şi preafericit va fi omul care nu va dori şi nici nu va vedea faţa
spurcată a lui Antihrist. Cine va vedea şi va asculta cuvântul hulitor de
Dumnezeu a lui Antihrist, făgăduinţele pentru toate bunurile pământeşti, acela
va fi ademenit şi va merge cu închinăciune înaintea lui şi împreună cu el va
pieri şi va arde în focul cel veşnic".
Ei l-au întrebat pe părintele: „Cum vor fi
toate acestea?". Stareţul a răspuns cu lacrimi: „în locurile cele sfinte
va fi necurăţia pustiirii şi se vor arăta mârşavii ademenitori ai lumii care vor
înşela oamenii ce s-au lepădat de Dumnezeu şi care vor săvârşi false minuni.
După ei se va arăta Antihrist şi toată lumea îl va vedea deodată".
Părinţii l-au întrebat pe sfânt: „Unde? In locurile sfinte? In biserică?".
Cuviosul a răspuns: „Nu în biserică, ci în fiecare casă. In colţul unde stau
acum sfintele icoane vor sta maşini ademenitoare, care vor înşela oamenii.
Mulţi vor spune: trebuie să vedem şi să auzim noutăţile. In aceste noutăţi se
va arăta Antihrist".
„Pe oamenii răi îi va însemna cu peceţi.
Creştinii vor fi urâţi. Vor începe ultimele prigoane împotriva sufletului
creştinesc care va refuza pecetea satanei. Prigoanele vor începe la Ierusalim,
iar apoi în toată lumea se va vărsa ultima picătură de sânge pentru Numele
Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dintre voi mulţi vor vedea acele timpuri
înfricoşătoare.
Peceţile vor fi în aşa fel încât se va vedea
cine a primit-o şi cine nu. Creştinul nu va mai putea nici cumpăra şi nici
vinde nimic. Dar nu vă întristaţi: Domnul nu îi va lăsa pe fiii Lui... Nu
trebuie să vă temeţi! Biserici vor fi, dar creştinul ortodox nu va putea să
intre, deoarece acolo nu se va mai aduce jertfa nesângeroasă a lui Iisus
Hristos, căci acolo va fi adunătură „satanică".
Pentru această fărădelege, pământul va înceta
să mai rodească, iar din cauza lipsei de ploaie se va crăpa peste tot; vor fi
asemenea crăpături încât omul va putea cădea în ele. Creştinii vor
fi omorâţi sau
deportaţi în locuri pustii. Dar Domnul îi va ajuta şi îi va hrăni pe urmaşii
Săi.
Evreii, de asemenea, vor fi adunaţi într-un
singur loc. Unii evrei, care au trăit cu adevărat după Legea lui Moise, nu vor
primi pecetea lui Antihrist. Ei vor aştepta momentul şi vor fi atenţi la
problemele lor. Ei ştiu că strămoşii lor nu L-au recunoscut pe Hristos ca
Mesia, dar Dumnezeu le va deschide ochii şi nu vor primi pecetea satanei, ci
vor recunoaşte pe Hristos şi vor împăraţi cu Hristos.
Toţi oamenii slabi vor merge după satana şi
când pământul nu va mai rodi, oamenii vor veni la dânsul să le dea pâine, iar
el va spune: „Pământul nu dă pâine. Eu nu pot face nimic".
De asemenea, nu va fi nici apă, căci toate
râurile şi lacurile vor seca. Această nenorocire se va prelungi trei ani şi
jumătate, dar de dragul aleşilor Săi, Domnul va scurta aceste zile. In acele
zile încă vor mai fi luptători puternici, stâlpi ai Ortodoxiei, care vor fi sub
înrâurirea rugăciunii lui Iisus. Domnul îi va acoperi cu harul Său atotputernic
şi nu vor vedea acele false semne, care vor fi pregătite pentru toţi oamenii.
Repet încă o dată că nu se va putea merge la
acele biserici, pentru că nu va fi harul în ele.
O soră, ascultând această discuţie, a
întrebat: „Cum va fi? Nu aş vrea să ajung acele timpuri!". „Tu eşti
tânără, ai putea să aştepţi", a spus stareţul. „Este înfricoşător!".
„Dar tu să alegi una din două: cele pământeşti sau cele cereşti". „Va fi
război, a continuat părintele şi unde va fi război, acolo oamenii nu vor mai
fi. Inainte de acest război, Domnul va trimite oamenilor slabi unele boli şi ei
vor muri. In timpul lui Antihrist nu va fi moarte.
Al treilea război mondial nu va fi pentru
pocăinţă, ci pentru distrugere".
Sora a spus: „Este bine că va fi război,
pentru că unii vor fi trecuţi în rândul mucenicilor".
Părintele a replicat: „Nu, dacă cei credincioşi
vor fi udaţi cu sânge, atunci se vor număra cu mucenicii, dar dacă vor fi
necredincioşi, atunci vor merge în iad".
„Pot să şi piară unii", a spus sora.
Dar părintele a răspuns: „Pe cei slabi,
Dumnezeu îi va lua, iar alţii se vor curăţa prin boli. Unii, care la război îşi
vor înmuia păcatele lor în sânge, vor fi număraţi cu mucenicii. Iar pe cei mai
puternici, Domnul îi va lăsa să se întâlnească cu El. Până ce nu se va întregi
cu cei ce se mântuiesc numărul martorilor lui Dumnezeu, pustiit prin căderea
unei părţi a îngerilor, Domnul nu va veni la judecată.
Dar în ultimul timp Domnul îi va trece în
ceata îngerilor şi pe cei vii, înscrişi în cartea vieţii,.
„Restaurarea bisericilor va continua până la
venirea lui Antihrist şi pretutindeni va fi o frumuseţe nemaipomenită, spunea
stareţul. Iar voi să fiţi cumpătaţi cu reparaţiile la biserica noastră, mai
ales privind partea exterioară. Rugaţi-vă mai mult, mergeţi la biserică, mai
ales la Liturghie, la care se aduce jertfa nesângeroasă pentru păcatele întregii
lumi. Spovediţi-vă şi împărtăşiţi-vă mai des cu trupul şi sângele lui Hristos
şi Domnul vă va întări.
Domnul este milostiv: acei evrei care vor
refuza să primească pecetea lui Antihrist şi vor striga că aceasta este o
înşelătorie, iar nu Mesia, se vor mântui".
Părintele discuta cu ierodiaconul Gheorghe,
plângea cu amar şi spunea: „Multă preoţime va pieri în timpul lui
Antihrist". Părintele Gheorghe i-a spus: „Cum să fac să nu pier, doar eu
sunt diacon?". Părintele a răspuns: „Nu ştiu". Atunci diaconul a
început să plângă şi căzând la picioarele stareţului îl implora să se roage
pentru el, pentru a se feri de iad. Stareţul s-a rugat şi a spus: „Bine, aşa va
fi, te vei îmbolnăvi de cap şi vei intra în împărăţia cerurilor".
Cele spuse de stareţ s-au împlinit. Noi îl
ştiam pe acest diacon de la Lavra Peşterilor din Kiev. Era un călugăr foarte
virtuos. Deodată s-a îmbolnăvit de cap şi în scurt timp a murit.
Părintele plângea deseori cu lacrimi: „Este
plin iadul cu sufletele oamenilor... Şi întind şi pe pământ iadul. Toţi demonii
vor ieşi şi vor fi în oamenii care nici nu îşi fac cruce, nici nu se roagă, ci
doar ucid oameni. Iar uciderea este întâiul păcat. Demonii se vor strădui să
ademenească cât mai mulţi oameni cu acest păcat".
Extras
din cartea "Sfantul Lavrentie al Cernigovului",
Ed. Bunavestire,
Galati 2003