Canon de rugăciune la Odovania Praznicului Bunei Vestiri 26

Tropar la Praznicul Bunei Vestiri, glasul al 4-lea:

Astăzi este începutul mântui­rii noastre şi arătarea Tainei ce­lei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face şi Gavriil Harul Îl binevesteşte. Pentru aceasta şi noi, împreună cu Dânsul, Născătoarei de Dum­nezeu să-i strigăm: Bucură-te, ce trebuiea plină de har, Domnul este cu tine!

Cântarea 1, glasul al 6-lea

Irmosul:

Ca pe uscat umblând Is­rael cu urmele prin adânc, pe prigonitorul Faraon văzându-l înecat, a strigat: lui Dumnezeu cântare de biruinţă să-I cântăm.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Începătorul cel arătător de lu­mină al cetelor celor de sus, tri­mis a fost astăzi către Fecioara, strigând: Bucură-te, Mireasă Preacurată, cu tine este Zidi­torul tuturor şi Domnul!

Născătoarea de Dumnezeu:

Caut să înţeleg închinarea ta cea neobişnuită, a zis Fecioara, căci cuvintele tale nu sunt po­trivite omenirii. Despre ce fel de bucurie îmi grăieşti? Spune-mi lămurit, învăţându-mă.

Îngerul:

Prealămurit îţi grăiesc ţie, stând înaintea ta, cu bună cuviinţă, Preacurată; pleacă-ţi urechea ta: Puterea Celui Preaînalt se va pogorî peste tine şi Duhul Cel Sfânt te va umbri.

Cântarea a 3-a

Irmos: Nu este sfânt precum Tu...

Născătoarea de Dumnezeu:

Te văd acum, Îngere şi în­ţeleg că îmi grăieşti cu în­şelăciune. Căci cum poate fiin­ţa cea materialnică şi stricăcioasă şi din pământ să încapă pe Cel nematerialnic, pe Cel ce Se îmbracă cu lumina nestricăciunii?

Îngerul:

Înţelepţeşte m-ai înfruntat tu, Curată, dar binevoieşte să înţelegi aceasta de la rugul care arzând nicicum nu se mistuia de foc, închipuind astfel, de mai înainte, naşterea ta cea de ne­grăit.

Născătoarea de Dumnezeu:

Graiurile vieţii mi le înfăţi­şezi tu mie. Dar muntele cel ce fumega oarecând, care a primit pe Dumnezeu, mă încredinţea­ză că firea cea materialnică nu va putea nicicum primi pe Cel cu totul fără de materie.

Cântarea a 4-a

Irmosul:

Hristos este puterea mea, Dumnezeu şi Domnul, cinstita Biserică cântă cu dum­nezeiască cuviinţă, strigând din cuget curat, întru Domnul prăznuind.

Îngerul:

Purtător al Soarelui s-a făcut pântecele tău, Preacurată şi vei naşte oamenilor Lumina Cea neînserată, grăia cu mare bucurie Arhanghelul Gavriil Fecioarei.

Născătoarea de Dumnezeu:

Depărtează-te de la uşa mea; nu-mi grăi cuvinte a căror împlinire nu mi-o poţi arăta, Voievodule cel Mare. Pentru ce tulburi cugetul şi sufletul meu, grăindu-mi acestea?

Îngerul:

Trâmbiţele prorocilor s-au învrednicit a vedea de departe adâncimea tainei Preacurată, a cărei slugă sunt eu şi stau îna­intea uşii tale.

Cântarea a 5-a

Irmosul:

Cu dumnezeiască străluci­rea Ta, Bunule, sufletele celor ce mânecă la Tine cu dragoste luminează-le, mă rog Ţie, ca să Te vadă, Cuvinte al lui Dumnezeu, pe Tine adevăratul Dumnezeu, Cel Ce chemi din negura greşelilor.

Născătoarea de Dumnezeu:

Te văd, îngere, strălucind de luminile cele îngereşti, zicea Preacurata, dar mă sfiesc a-ţi crede degrab, neînţelegând mai întâi, toată descoperirea.

Îngerul:

Văzând Ziditorul firea ome­nească cea stricată, a binevoit a Se sălăşlui întru tine, în chip înfricoşător descoperind acum Taina cea din veac ascunsă, Curată.

Născătoarea de Dumnezeu:

Eu am fost încredinţată lui Iosif, dar până acum mi-am păstrat curăţia, Arhanghele! Deci, necunoscând ispită de bărbat, cum voi naşte? Graiuri împotriva firii îmi grăieşti.

Cântarea a 6-a

Irmos: Marea vieţii văzând-o...

Îngerul:

Iisus, Ziditorul firii, nu este rob legilor firii, Fecioară! Să te încredinţeze pe tine toia­gul lui Aaron, care fără de umezeală a odrăslit şi a închi­puit că vei naşte, neispitită de bărbat.

Născătoarea de Dumnezeu:

Mă minunez, gândind la aceste înfricoşătoare şi cinstite graiuri ale tale şi căutând a crede, îmi vine în minte mări­mea înălţimii şi cu totul mă ruşinez, Voievodule al Îngerilor.

Îngerul:

Încredinţează-te, Preacurată, cuvintelor mele, căci Prorocul Daniel te-a văzut de mai înainte munte, din care fără de mâini omeneşti S-a tăiat piatra, surpând cu tărie altarele cele idoleşti.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă...

Pe Cel de o Fiinţă cu Tatăl şi cu dumnezeiescul Duh, pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, L-ai zămislit, Curată, cu venirea Preasfântului Duh, spre înnoi­rea neamului omenesc, ceea ce eşti fără prihană, când Arhan­ghelul ţi-a strigat ţie glasul cel de veselie lumii: Bucură-te, mi­reasă nenuntită!

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă...

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca Ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te, mireasă, puru­rea Fecioară!

Cântarea a 7-a

Irmosul:

Îngerul a făcut cuptorul dă­tător de rouă cuvioşilor tineri, iar pe haldei arzându-i porunca lui Dumnezeu, pe chi­nuitorul l-a plecat a striga: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Născătoarea de Dumnezeu:

Mi-ai spus, Arhanghele Gavriil, că în chip preaslăvit va veni în lume cu Trup Cel fără de trup. Grăieşte şi acum lămurit cum pântecele meu Îl va încăpea pe Acesta, ale Cărui măriri nu le pot încăpea cerurile?

Îngerul:

Îţi povestesc ţie şi înţelege, o, Preacurată! Va fi aşa precum odinioară cortul lui Avraam a primit şi a încăput pe Dumnezeu, Curată. Pentru aceasta, nu te mai îndoi acum, ci, cu dragoste primeşte Bucuria oamenilor.

Născătoarea de Dumnezeu:

Pe mine mă tulbură măreţia lucrurilor despre care îmi grăieşti, dar, fiindcă a binevoit Cel Preabun a Se Sălăşlui întru mine mai presus de cuget, iată-mă, cu sufletul şi cu trupul, locaş curat păzit al Lui.

Cântarea a 8-a

Irmos: Din văpaia cuvioşilor...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Prin glasul îngerului ai zămislit Lumina. Pentru aceasta, toţi strigăm ţie: Bucură-te, uşa luminii, vederea cea cu anevoie de văzut şi scaunul Celui Preaînalt, Născătoare de Dum­nezeu, Fecioară!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Bucură-te, desăvârşirea Tai­nei celei înalte! Bucură-te, des­coperirea lucrurilor celor necu­prinse! Bucură-te, împreunarea oamenilor cu Dumnezeu! Bu­cură-te, Fecioară, chemarea din nou a celor căzuţi!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Bucură-te, născătoare a Stă­pânului Celui dătător de lumi­nă! Bucură-te, limanul celor înviforaţi, Preacurată! Bucură-te, odrasla cea adevărată şi aducă­toare de roade, care ai crescut Strugurele nemuririi!

Cântarea a 9-a 

Irmos: Pe Dumnezeu a-L vedea...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Bucură-te, pricinuitoarea bucuriei, de Dumnezeu binecuvântată. Bucură-te, braz­dă cinstită cu bun rod şi bine odrăslitoare, care porţi pe Hrănitorul tuturor! Bucură-te, iz­vorul apei vieţii, Preacurată! Bucură-te, năstrapă şi rai dum­nezeiesc, ceea ce eşti cu totul fără prihană!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Bucură-te, curăţirea suflete­lor şi a trupurilor. Bucură-te, prin care izvorăsc oamenilor cele bune! Bucură-te, pricinuitoarea îndumnezeirii tuturor. Bucură-te, nor uşor, care poar­tă pe Soarele, Cel ce luminează toată lumea cu străluciri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cântare de bucurie cântăm ţie: Bucură-te, Curată, lauda mucenicilor şi a apostolilor şi preamărit grai al prorocilor. Bucură-te, Podoaba arhiereilor şi a preacuvioşilor, de care se bucură cele cereşti, împreună cu cele pământeşti.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...

Marele Arhanghel Gavriil, căpetenia în­gerilor, arătându-se pururea împreună cu ei, strigă dumnezeiască cântare Treimii, bucurându-se. Pe acesta toţi, în­tru credinţă, cu mare glas să-l lăudăm şi cu gând curat întru cuviinţă să-l mărim.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea.

Ca cel ce eşti cel întâi dintre slujitorii cei fără de trup, ţie ţi s-a încredinţat, Arhanghele Gavriil, taina cea cu adevărat înfricoşătoare, rânduită mai înainte de veci, Naşterea cea de negrăit a Sfintei Fecioare, strigându-i ei: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Pentru aceasta, după datorie, credincioşii, cu veselie, totdeau­na te fericim si Naşterea cea de negrăit a Sfintei Fecioare, strigându-i ei: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Pentru aceasta, după datorie, credincioşii, cu veselie, totdeau­na te fericim.