PĂCATUL NERESPECTĂRII ZILELOR DE POST

PĂCATUL NERESPECTĂRII ZILELOR DE POST

Pentru a trăi viaţa în mod normal, fără abuzuri, fără
ignorarea şi încălcarea drepturilor membrilor
societăţii, omenirii i s-au impus tot timpul anumite
legi morale, religioase, pentru disciplinare. În creştinism, pentru
disciplinarea noastră sufletească şi trupească, avem lăsat de către
Sfinţii Părinţi legea postului trupesc şi sufletesc. Există cele patru
posturi mari de peste an, cât şi zilele de Miercuri şi de Vineri. In
aceste zile nu trebuie să mâncăm lapte, brânză, carne, ouă pentru
terapia trupească, ce la rândul ei produce terapia sufletească, adică
înfrânarea de la toate poftele păcătoase ce le putem face cu cele cinci
simţuri ale noastre.
Postul mai are şi un caracter de jertfa pe care noi oamenii o
aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm
depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu,
fiinţa noastră întreagă, trupul şi sufletul.
Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime,
cădem în stadiul animalităţii iraţionale.
Acei oameni care nu postesc nici măcar Miercurea şi
Vinerea, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să
aibă bucurii duhovniceşti în viaţă, nu pot să aibă ajutorul lui
Dumnezeu. Dumnezeu ne ajută în viaţă când îi cerem ajutorul, dar
numai dacă reuşim să facem cât de cât un efort, pe măsura puterilor
noastre omeneşti.
Postul în familie aduce cele mai mari realizări: alungă
ispitele, dă înţelegere şi dragoste între soţi, izbăveşte de duşmani, dă
înţelepciune şi luminare de minte celor care studiază, îndepărtează
vrăjitoriile şi toate duhurile satanei necurate din casă, izbăveşte de
patimi şi boli, curăţă păcatele şi ne dă mântuire.
A ţine Miercurea şi Vinerea post în casă este o regulă minimă
creştină. Dacă nu o ţinem pe aceasta, niciodată nu putem ajunge la
lucruri mari duhovniceşti sau la o simţire creştină matură.