Sfântul Cuvios Sava cel Nou din Kalymnos

Cuvântul Sfântului Cuvios Sava cel Nou era plin de milostivire și mângâiere, ajungând un părinte iubitor atât monahilor, cât și locuitorilor Insulei Kalymnos.
Cuviosul Sava cel Nou s-a născut în anul 1862, în Herakleitsa, în partea de răsărit a Traciei, din părinţi săraci, Constantin și Smaragda, oameni simpli, dar credincioși. A primit la botez numele de Vasilie. Încă de mic s-a deprins cu munca pentru familia sa, însă sufletul său tânjea după liniște.
La vârsta de 12 ani a venit în Sfântul Munte, la Schitul Sfintei Ana, la Chilia Adormirii Maicii Domnului, fiind vreme de 12 ani un monah începător. Aici a învățat pictura și muzica bizantină. A stat o vreme la Ierusalim, la Mănăstirea Hozeva, revenind în Sfântul Munte pentru trei ani (1894-1897). S-a reîntors la Ierusalim până în 1916. În acest timp a viețuit pentru o scurtă vreme și la Mănăstirea Sfântului Sava cel Sfinţit.
Apoi, vreme de doi ani, a stat în Insula Patmos, apoi iar în Sfântul Munte. A stat o vreme și în Insula Eghina, în preajma Sfântului Nectarie. După adormirea acestuia, vreme de 40 de zile, Cuviosul Sava s-a zăvorât în chilie, unde cu post și rugăciune, zugrăvește cea dintâi icoană a Sfântului Nectarie și o pune în biserică spre închinare.
Începând cu anul 1926 sau 1928 se mută în Insula Kalymnos, la Mănăstirea Tuturor Sfinților, unde își trăiește ultimii săi 20 de ani din viață în asceză și trezvie desăvârșită, până la cuviosul său sfârșit, în 1948. Cuvântul său era plin de milostivire și mângâiere, ajungând un părinte iubitor atât monahilor, cât și locuitorilor Insulei Kalymnos.
În data de 7 aprilie 1957 sfintele sale moaște au fost găsite întregi, izvorând bună mireasmă. Cuviosul Sava este considerat ocrotitorul Insulei Kalymnos.
Patriarhia Ecumenică l-a trecut oficial în rândul sfinților din calendar în data de 19 februarie 1992. Pomenirea Cuviosului Sava cel Nou din Kalymnos se face pe data de 7 aprilie și în Duminica a V-a din Postul Mare.