ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH IGNATIE BRIANCEANINOV 13 mai

ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH IGNATIE BRIANCEANINOV

13 mai

După obişnuitul început, se zic:

CONDACELE şi ICOASELE:
Condacul 1
Cel ce ai fost ales de împăratul Ceresc şi proslăvit de El, părinte Ierarhe Ignatie, prăznuind acum preacinstita pomenirea ta, cu osârdie te rugăm: călăuzeşte-ne la calea mântuirii, izbăveşte-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de scârbe şi de dureri pe cei ce cu dragoste strigăm ţie: Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Icosul 1
Arhanghelii şi îngerii se minunau de vieţuirea ta, Părinte Ierarhe Ignatie, căci din pruncie ai avut mare dorire către Dumnezeu şi întru poruncile Lui ai petrecut neabătut viaţa ta. Minunându-ne de această bună pricepere a ta, cu umilinţă strigăm ţie:
Bucură-te, că pe părinţii tăi îndureraţi de nerodire, cu naşterea ta i-ai mângâiat;
Bucură-te, odraslă minunată şi de neam cinstit;
Bucură-te, necontenita bucurie a îngerului tău păzitor;
Bucură-te, cel ce cu blândeţea şi supunerea ta pe părinţii şi povăţuitorii tăi i-ai uimit;
Bucură-te, cela ce din pruncie te-ai gătit pentru ascultare monahicească;
Bucură-te, cel ce sufletul tău de prunc către Dumnezeu l-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce clipele de răgaz ale prunciei tale în rugăciune şi cugetare la Dumnezeu le-ai petrecut;
Bucură-te, cela ce pentru fraţii şi surorile tale mai mici pildă de rugăciune şi ascultare te-ai arătat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 2-lea
Văzând darurile tale cele mari, părinţii tăi te-au îndreptat către oraşul împărătesc, ca să dobândeşti învăţătura spre a primi cinul ostăşesc. Ci tu, alesule al lui Dumnezeu, tânăr fiind cu anii, dar bătrân cu înţelegerea, toate acestea stricăcioase şi degrab trecătoare le-ai socotit şi către Singura Frumuseţe şi Negraita Desfătare – Domnul Iisus Hristos – cu mintea şi cu inima ai năzuit, cântându-I: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Înţelegere dumnezeiască ai primit de la Iubitorul tău Mântuitor Hristos, Ignatie, vrednicule de mirare, atunci când încă prunc fiind, în toate chipurile cele văzute ale acestei lumi vedeai mâna Cerescului Făcător şi Purtător de grijă. Pentru aceasta mult slăvindu-te, îţi strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, cela ce în priveliştile cele văzute ale firii L-ai contemplat pe Dumnezeu Cel Nevăzut;
Bucură-te, cela ce liniştea şi însingurarea pădurii ai iubit;
Bucură-te, cela ce din anii copilăriei mare dorire către Dumnezeu ai avut;
Bucură-te, cela ce toate cele frumoase şi desfătate ale lumii acesteia cu vederea le-ai trecut;
Bucură-te, cela ce de la Domnul răsplătire cerească ai primit;
Bucură-te, cela ce rugăciunea lui Iisus neîncetat ai săvârşit-o cu gura şi ai păstrat-o în minte;
Bucură-te, cela ce iubire desăvârşită către Domnul ai arătat;
Bucură-te, cela ce pe mult doritul tău Iisus în inimă pururea L-ai purtat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 3-lea
Umbrit ai fost de puterea Celui Prea Înalt, Părinte preafericite, atunci când cele ce în lumea aceasta se socotesc ca bunătăţi le-ai lepădat, şi luând crucea, după porunca Mântuitorului Hristos urmatu-l-ai fără a te uita înapoi, neîncetat cântând în inima ta: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având în sufletul tău înflăcărata dorinţă de a părăsi lumea şi a urma lui Hristos, nu te-ai temut nici de mânia ţarului, nici de împotrivirile părinteşti, şi încă vieţuind în lume, cu petrecere monahicească te-ai împodobit. Pentru aceasta, cinstind bărbăţia şi iubirea ta către Preadulcele Domn Iisus, te fericim aşa:
Bucură-te, cela ce în tinereţile tale tărie de diamant a duhului ai arătat;
Bucură-te, cela ce împărtăşirea în fiecare săptămână cu Sfintele lui Hristos Taine ca pe cea mai mare comoară o ai dorit;
Bucură-te, cela ce te împărtăşeşti acum de Hristos în ceruri, precum ai dorit încă fiind pe pământ;
Bucură-te, că sămânţa cea dumnezeiască pusă în pământul cel bun al inimii tale, cu lacrimi îmbelşugate o ai udat;
Bucură-te, că în mijlocul neghinelor lumii roada însutită a virtuţilor, Domnului ai adus;
Bucură-te, păzitor plin de osârdie al curăţiei sufletului şi trupului;
Bucură-te, podoaba cea aleasă a înfrânării;
Bucură-te, că marea cuviinţă a chipului tău frumuseţea ta sufletească o mărturisea;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 4-lea
Viforul gândurilor necredincioase nu te-a clătit Ignatie, fericite, atunci când, netemându-te de mânia ţarului, cinul ostăşesc l-ai lepădat şi luând asupra ta jugul lui Hristos, lumea cu smintelile ei ai trecut-o cu vederea şi în pustie te-ai sălăşluit. Acolo dobândind odihna cea dorită sufletului tău, neîncetat ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Când s-a auzit pe meleagurile tale că tu, tânăr fiind de ani, împodobit cu frumuseţe şi cu daruri, ai urât slava acestei lumi şi desfătarea ei, şi de aceea în pustie ai plecat, toate rudeniile tale mult se mirau; iar îngerii în ceruri foarte se bucurau şi proslăveau pe Dumnezeu, Cel Ce te-a răpit din calea lumească cea deşartă şi te-a aşezat pe calea cea strâmtă a călugăriei, care duce în împărăţia Cerurilor. Iar noi, lăudând sfânta ta râvnă pentru Domnul, strigăm ţie:
Bucură-te, cela ce ai socotit mai de cinste a fi ostaş al împăratului Ceresc decat al celui pământesc;
Bucură-te, cela ce împotriva ispitelor ce vin de la lume, de la trup şi de la diavol, cu tărie te-ai oştit;
Bucură-te, cela ce cu dumnezeiasca armă, Crucea lui Hristos, toate uneltirile vrăjmaşului le-ai biruit;
Bucură-te, cel ce cu platoşa dreptăţii te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, cel ce coiful mântuirii ai dobândit;
Bucură-te, cel ce duhovnicească sabie, care este Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de toată arma omenească o ai iubit;
Bucură-te, cel ce de săgăţile celui viclean cu pavăza credinţei te-ai îngrădit;
Bucură-te, cela ce negraita fericire a cinului îngeresc în cămara cerească o ai dobândit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 5-lea
Asemanatu-te-ai unei stele cu dumnezeiască mergere, Ignatie, Prea Cuvioase, atunci când înaintea egumenului unei mănăstiri îndepărtate şi sărace ai stătut, cerându-i a te primi în rândul obştei; iar egumenul, cercându-te, nimica împotrivă n-a grăit, binecuvântându-te să păşeşti pe calea cea monahicească. Iar tu, învrednicindu-te de plinirea legămintelor tale, cu recunoştinţă ai strigat, întru zdrobirea inimii, Făcătorului tău de bine, Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Toata obştea mănăstirii s-a minunat văzând marea ta osârdie spre plinirea ascultărilor prin care îţi cerca smerenia părintele tău duhovniceşc. Iar noi, cinstind nevoinţele şi ostenelile tale, pe care tânăr fiind cu vârsta le-ai îmbrăţişat pentru Hristos, cu uimire strigăm ţie:
Bucură-te, cel ce pe umeri crucea ta o ai luat şi următor lui Hristos te-ai arătat;
Bucură-te, cel ce calea monahicească cea strâmtă şi necăjită de voie o ai ales;
Bucură-te, cel ce nicicând îndărăt nu te-ai întors;
Bucură-te, cel ce prin smerenia ta duhul trufiei l-ai surpat;
Bucură-te, cel ce talantul tău în pământ nu l-ai îngropat;
Bucură-te, cel ce întru slava lui Dumnezeu şi mântuirea sufletelor omeneşti l-ai întrebuinţat;
Bucură-te, cel ce prin scrierile tale pline de dumnezeiască înţelepciune multe suflete înglodate în păcat ai înviat;
Bucură-te, cel ce dulcele glas al Cerescului Stăpân: "Slugă bună şi credincioasă, intră întru bucuria Domnului Tău", ai auzit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 6-lea
Prin smerenie, prin osârdie şi mai cu seamă prin necontenita rugăciune, asupra patimilor trupeşti cu dârzenie te-ai oştit, Ierarhe, până ce trupul tău rob duhului l-ai făcut; pentru aceasta dimpreună cu cetele îngerilor stai acum înaintea Scaunului Prea Sfintei Treimi, pururea cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Cu îmbelşugare a răsărit în tine harul lui Dumnezeu atunci când, primind tu cinul monahicesc, cu treapta preoţiei curând ai fost cinstit, căci duhul tău, primit în braţele cele Părinteşti deschise ţie, nespusă fericire au gustat. Iar când ai fost ales de Dumnezeu egumen al mănăstirii Pelsema, ziua şi noaptea ai îngrijit de oile cele cuvântătoare încredinţate ţie de Domnul, ca nici una din ele să nu piară din nepăsarea ta. Bucurându-ne de o asemenea purtare de grijă dumnezeiască pentru tine, strigăm ţie:
Bucură-te, cela ce prin primirea cinului îngeresc săvârşirea faptelor tale o ai văzut;
Bucură-te, cela ce apărătorului tău ceresc, Sfântului Mucenic Ignatie, purtătorul de Dumnezeu, ai urmat;
Bucură-te, cela ce în inima ta pe Domnul Iisus Hristos, pururea, ca şi acela, L-ai purtat;
Bucură-te, cela ce dregătoria preoţiei ca pe un mare dar de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, cela ce eşti numit cu numele focului, aprins fiind de focul credinţei şi iubirii de Dumnezeu şi de aproapele;
Bucură-te, cel ce Jertfa cea fără de sânge, cu mare evlavie şi frică o ai adus;
Bucură-te, cela ce pe Maica cea prea nevinovată a lui Hristos, Dumnezeului nostru, ca pe o Prea Curată Vistierie şi Sfânt Odor al dumnezeieştii slave o ai cinstit;
Bucură-te, cela ce în mănăstire, Biserică frumos împodobită, cu hramul Milostivei Portaitisse ai înălţat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 7-lea
Voind Domnul Cel Iubitor de oameni ca să nu stea sub obroc făclia virtuţilor tale, ci tuturor să lumineze, încât toţi oamenii văzându-te, să slăvească pe Tatal Cel Ceresc, te-a scos din însingurata mănăstire, spre a-ţi da ascultări mult-ostenicioase. Minunându-ne de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu, cu zdrobire strigăm: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Noii mănăstiri a Preacuviosului Serghie, care este în apropierea oraşului împărătesc te-a dăruit pe tine Domnul ca întâi stătător şi bun păstor, iar tu, fără de odihnă ai purtat grijă de turma ta cea cuvântătoare şi ai râvnit la înfrumuseţarea chinoviei. Pentru aceasta, obştea ta te slăvea, strigând:
Bucură-te, cela ce ocrotitorului ceresc al mănăstirii tale Preacuviosului Serghie, egumenului de la Radonej, următor ai fost;
Bucură-te, cela ce mănăstirea cu minunate Biserici şi clădiri o ai împodobit;
Bucură-te, cela ce, ca un părinte iubitor de fii, pe fiii tăi, pe calea mântuirii către împărăţia cerurilor l-ai călăuzit;
Bucură-te, cel ce pe cei însetaţi a purcede pe calea monahicească în mănăstire cu bucurie i-ai primit;
Bucură-te, cela ce pe monahii cei neascultători, prin îndemnurile tale, la pocăinţă înlăcrimată i-ai adus;
Bucură-te, cela ce, ca un bun păstor, prin viaţa şi obiceiurile tale, pildă de nevoinţă monahicească întregii obşti ai dat;
Bucură-te, cela ce pentru mântuirea lor gata a-ţi pune sufletul ai fost;
Bucură-te, lauda şi slava monahilor;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 8-lea
Străin şi călător fost-ai pe pământ, Ierarhe, ca şi ceilalţi oameni. Dar Domnul te-a ales, ca pe un bine plăcut al Său, încă din anii tinereţii tale, iar prin viaţa şi scrierile tale cele de Dumnezeu insuflate cu osârdie Domnului I-ai slujit. Drept aceea, slavă înălţând Făcătorului tău de bine, Dumnezeu, îi strigăm: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Întru totul fiind plin de virtuţi, înger în trup cu adevărat te-ai arătat, Ierarhe Ignatie, cu dragoste primind pe toţi cei ce alergau la tine, durerile lor alinand, la calea pocăinţei povăţuind, neîncetata rugăciune şi plânsul cel din inimă învăţând. Pentru aceasta, bogaţii şi săracii, oameni cu faimă şi sărmani, fiii tăi duhovniceşti strigau ţie:
Bucură-te, noule Gură de Aur, care prin cuvintele tale de foc, pe mulţi rătăciţi, prin pocăinţă i-ai adus la Dumnezeu;
Bucură-te, cela ce prin scrierile tale, sufletele şi inimile celor ce te cinstesc le-ai luminat;
Bucură-te, cela ce a ne ruga pentru vrăjmaşi ne-ai povăţuit;
Bucură-te, cela ce însuţi te-ai rugat cu dragoste fierbinte pentru vrăjmaşii tăi;
Bucură-te, cela ce ne-ai învăţat a vedea în cei ce ne vrăjmăşesc unelte ale lui Dumnezeu spre îndreptarea noastră;
Bucură-te, cela ce ochilor duhovniceşti ai celor ce se pocăiau, lacrimile lui Ezechia şi suspinarile lui Manase ai înfăţişat
Bucură-te, cela ce în cărţile tale pline de dumnezeiască înţelepciune, nevoinţele şi ostenelile vechilor nevoitori ai arătat
Bucură-te, cela ce în viaţa ta acestora cu desăvârşire ai urmat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 9-lea
Toată oştirea cea îngerească şi soborul ierarhilor se minunau văzându-te pe tine noul bine plăcut al lui Dumnezeu, cum străluceai prin mari osteneli şi nevoinţe. Iar noi, fericindu-te, lui Dumnezeu, Celui ce te-a proslăvit, strigăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Către o nouă şi mult ostenicioasă ascultare într-un ţinut îndepărtat al patriei tale, ai plecat, Ierarhe Ignatie, atunci când de la Arhiereul Cel mai înainte de veci, Domnul nostru Iisus Hristos, ţi s-a înmânat toiagul arhieresc de arhipăstor al oraşului împărătesc, în catedrala din Kazan a împărătesei Cereşti. Cunoscând întru aceasta voia lui Dumnezeu, ca şi în ţara străină să se propovăduiască de către tine Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu, cu smerenie strigăm ţie:
Bucură-te, cel ce la hirotonie harul dumnezeiesc cu îmbelşugare l-ai primit;
Bucură-te, cel ce eşti plin de apostolească învăţătură şi cu darurile ei mântuitoare pe toţi credincioşii îi adăpi;
Bucură-te, credincios lucrător al viei lui Hristos;
Bucură-te, alaută duhovnicească, mişcata de Duhul Sfânt;
Bucură-te, podoabă cea de Dumnezeu insuflată a arhiereilor;
Bucură-te, că prin gura ta Domnul Cel iubit de tine propovăduia;
Bucură-te, că pe fraţii şi fiii tăi duhovniceşti din mănăstirea Preacuviosuiui Serghie, deşi cu trupul i-ai părăsit, însă în rugăciunile tale nicicum nu i-ai uitat;
Bucură-te, milostiv apărător al tuturor credincioşilor şi necredincioşilor, care te cheamă în ajutor;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 10-lea
Îngreunat fiind de neputinţa trupească şi de nevoinţele întru care ai petrecut, ai mers în mănăstirea Sfântului Nicolae, cea care este lângă râul Volga, Ierarhe Ignatie, venind a-ţi găti sufletul pentru plecarea din această lume, şi acolo întru cugetare la Dumnezeu şi pustnicească rugăciune zilele săvârşindu-ţi, fără tăcere ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Grabnic ajutător şi mângâietor, ai fost Ierarhe Ignatie, nu numai celor ce veneau la tine, ci şi celor din depărtare, cu scrierile tale mângâindu-i, duhul lor îmbărbătându-l şi înţelepţindu-l. Pentru aceasta îţi şi strigă cei ce preţuiesc cărţile tale cele pline de dumnezeiască înţelepciune:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun;
Bucură-te, că pe cei care veneau la tine nicicând afără nu i-ai scos;
Bucură-te, că pe cei de aproape şi de departe care cereau ajutorul tău cu dragoste i-ai îmbrăţişat;
Bucură-te, că pe cei ce cu osârdie cinstesc scrierile tale în cea mai stransă unire cu sufletul tău i-ai primit;
Bucură-te, că pe fiii tăi cei duhovniceşti, cu răbdarea creştinească i-ai deprins;
Bucură-te, că a vedea împătimirile noastre, purtarea de grija a lui Dumnezeu, ne-ai povăţuit;
Bucură-te, că pe fiii tăi, a se încredinţa cu totul dumnezeieştii pronii i-ai învăţat;
Bucură-te, că împlinirea întru noi a voii Lui, la Domnul ca pe o mare milă a o cere ai poruncit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 11-lea
Cântare cu umilinţă ai adus Prea Sfintei Treimi în toate zilele vieţii tale pământeşti, Ignatie prealăudate. Iar acum, stând înaintea Scaunului împăratului Slavei, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta, ca prin rugăciune şi pocăinţă curăţindu-ne, dimpreună cu tine să cântăm în veci lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Mare luminător al Sfintei Biserici Ortodoxe ai fost în viaţa ta, Ierarhe Ignatie, şi pentru aceasta ţi-a dăruit sfârşit minunat Domnul Atotţiitorul, şi în ceruri te-a proslăvit. Rugămu-te, milostive ierarhe, cere şi pentru noi, păcătoşii, care îţi cerem ajutorul şi mijlocirea, sfârşit în pace şi fără de durere vieţii noastre, răspuns bun la înfricoşata Judecată a lui Hristos şi moştenirea împăraţiei cerurilor, ca să strigăm ţie cu bucurie:
Bucură-te, cel ce prin dreptul tău sfârşit, viaţa ta cea dreaptă o ai pecetluit;
Bucură-te, cel ce apropierea plecării tale mai înainte o ai văzut;
Bucură-te, cel ce pe Cerescul Mire al sufletului tău cu făclia aprinsă l-ai întâmpinat;
Bucura-te, cel ce în ziua sfârşitului tău, pe Mântuitorul înviat dimpreună cu femeile mironosiţe L-ai văzut;
Bucură-te, cel ce pe cinstitorii tăi, nici după moarte de mijlocirea ta nu îi lipseşti;
Bucură-te, cela ce pe toţi care se roagă ţie cu osârdie, cu harul şi cu purtarea ta de grijă îi acoperi;
Bucură-te, cela ce pe fiii tăi a se ţine fără abatere de sfânta credinţă ortodoxă, singura adevărată i-ai învăţat;
Bucură-te, cela ce a primi înşelările cele iereticeşti şi a lua aminte la viclenele lor îndemnuri cu străşnicie ai oprit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 12-lea
Har s-a dat ţie de la Dumnezeu, Ierarhe al lui Hristos, Ignatie, a te ruga pentru noi şi a ne călăuzi pe calea mântuirii, ca fiind curăţiţi prin pocăinţă, în cămara cea prea împodobită a Mântuitorului să intram şi acolo, dimpreună cu tine şi cu toţi cei ce bine au plăcut lui Dumnezeu, bucurându-ne să-I cântăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând lui Dumnezeu, Celui Minunat întru sfinţii Săi, te lăudăm pe tine, Ignatie fericite, ca pe un prieten a lui Hristos, care prin neabătuta lucrare a poruncilor Lui fericirea raiului ai dobândit. Roagă-te pentru noi, păcătoşii, ca dimpreună cu tine părtaşi ai Cinei Domnului să fim şi noi, cei ce cu dorire strigăm ţie:
Bucură-te, că prin prea adancă smerenia ta, şi prin sărăcia cea duhovnicească, împărăţia cerurilor ai aflat;
Bucură-te, că această virtute la temelia tuturor nevoinţelor monahiceşti o a pune ai poruncit;
Bucură-te, că plângând pentru păcatele tale de Domnul Însuşi ai fost mângâiat;
Bucură-te, că pentru blândeţea sufletului tău, drept răsplată moştenirea vieţii veşnice ai dobândit;
Bucură-te, că în viaţa cea pământească, dreptatea lui Hristos, iar nu hrana trupească ai căutat, iar acum, în ceruri, cu ea din beşug te-ai săturat;
Bucură-te, că pentru milostivirea ta faţă de aproapele, de Dumnezeu, Dăruitorul îndurărilor, ai fost miluit;
Bucură-te, că pentru curăţia îngerească a inimii tale pe Dumnezeu L-ai văzut;
Bucură-te, că toate clevetirile şi ocările celor ce te urau, pentru Domnul le-ai iertat, şi pentru aceasta, de comoara cea mare – dumnezeiasca înfiere – ca un făcător de pace te-ai învrednicit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 13-lea
O, prea minunatule şi bine plăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte această mică rugăciune, însă din inimi ce te iubesc şi te cinstesc adusă, şi ne izbăveşte pe noi cu atotputernica ta mijlocire de toată durerea, suferinţa şi întristarea; aprinde inimile noastre reci cu focul credinţei şi al dragostei de Dumnezeu, daruieşte-ne pocăinţă mai înainte de sfârşit, fii nouă călăuzitor către împărăţia cerurilor, ca acolo, dimpreună cu tine şi cu toţi cei ce au bine plăcut lui Dumnezeu, în vecii vecilor să îi cântăm: Aliluia!  (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice  Icosul întâi
Arhanghelii şi îngerii se minunau de vieţuirea ta, Părinte Ierarhe Ignatie, căci din pruncie ai avut mare dorire către Dumnezeu şi întru poruncile Lui ai petrecut neabătut viaţa ta. Minunându-ne de această bună pricepere a ta, cu umilinţă strigăm ţie:
Bucură-te, că pe părinţii tăi îndureraţi de nerodire, cu naşterea ta i-ai mângâiat;
Bucură-te, odraslă minunată şi de neam cinstit;
Bucură-te, necontenita bucurie a îngerului tău păzitor;
Bucură-te, cel ce cu blândeţea şi supunerea ta pe părinţii şi povăţuitorii tăi i-ai uimit;
Bucură-te, cela ce din pruncie te-ai gătit pentru ascultare monahicească;
Bucură-te, cel ce sufletul tău de prunc către Dumnezeu l-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce clipele de răgaz ale prunciei tale în rugăciune şi cugetare la Dumnezeu le-ai petrecut;
Bucură-te, cela ce pentru fraţii şi surorile tale mai mici pildă de rugăciune şi ascultare te-ai arătat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Şi  Condacul întâi 
Cel ce ai fost ales de împăratul Ceresc şi proslăvit de El, părinte Ierarhe Ignatie, prăznuind acum preacinstita pomenirea ta, cu osârdie te rugăm: călăuzeşte-ne la calea mântuirii, izbăveşte-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de scârbe şi de dureri pe cei ce cu dragoste strigăm ţie: Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
După aceasta se zice această:


RUGĂCIUNE    O, mare, prea minunate şi bine plăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte cu milostivire rugăciunile pe care cu dragoste şi recunoştinţă ţi le aducem! Auzi-ne pe noi, cei sărmani şi neajutoraţi, care cu credinţă şi iubire la tine cădem şi cerem călduroasa ta solire pentru noi înaintea Scaunului Domnului Slavei. Ştim că mult poate rugăciunea dreptului, care milostiv face pe Stăpânul. Tu, din anii prunciei tale, pe Domnul cu înflăcărare L-ai iubit şi numai Lui a-I sluji voind, toate cele frumoase ale lumii acesteia întru nimica le-ai socotit. Tu, lepădandu-te de tine şi luându-ţi crucea ai urmat lui Hristos. Tu de voie ai ales calea cea stramtă şi mâhnicioasă a vieţii monahiceşti şi pe această cale virtuţi mari ai dobândit. Tu, prin scrierile tale, inimile oamenilor de cea mai adâncă evlavie şi supunere către Atotputernicul Ziditor le-ai umplut, iar pe păcătoşii cei căzuti cu înţeleptele tale cuvinte a-şi cunoaşte nimicnicia şi a alerga întru pocăinţă şi smerenie la Dumnezeu, afară nicicând nu i-ai scos, ci părinte iubitor de fii şi bun păstor tuturor le-ai fost; nici acum nu ne părăsi pe noi, care ţie cu osârdie ne rugăm şi ajutorul şi la acoperământul tău scăpam.
   Cere pentru noi de la Domnul Cel iubitor de oameni, sănătate trupului şi sufletului; neclintită fă credinţa noastră, întăreşte puterile noastre care slăbesc întru ispitele şi întristările veacului acestuia, încălzeşte cu focul rugăciunii sufletele noastre cele reci, ajută-ne ca prin pocăinţă fiind curăţiţi, sfârşit creştinesc vieţii noastre să primim şi în cămara cea prea împodobită a Mântuitorului să intrăm dimpreună cu toţi cei aleşi, şi împreună cu tine să ne închinăm Tatalui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.

ACATISTUL CUVIOSULUI DANIIL SIHASTRUL 18 decembrie

ACATISTUL SFÂNTULUI APOSTOL Şl EVANGHELIST IOAN 26 Septembrie

ACATISTUL SFINTEI CUVIOASE MUCENIŢE TOMAIDA 14 Aprilie

ACATISTUL PREASFÂNTULUI ŞI DE VIAŢĂ FĂCĂTORULUI DUH

ACATISTUL PREASFÂNTULUI ŞI DE VIAŢĂ FĂCĂTORULUI DUH
Ziua prăznuirii, Duminica Pogorarii Sfântului Duh, a Cinzecimii sau a Rusaliilor

După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Veniţi toţi credincioşii să preaslăvim pogorarea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tatălui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca şi cu nişte ape pământul de cunoştinţa lui Dumnezeu şi învrednicind de harul cel de-viaţă-făcător al infierii şi de slava cea de Sus pe cei ce aleargă la El întru curăţie, sfinţind şi îndumnezeind pe cei ce strigă: Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Icosul 1
Îngerii cu feţe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviinţa datorată Izvorului vieţii şi Luminii celei nematerialnice. Dimpreună cu ei Te preaslăvim şi noi, Duhule necuprins cu mintea, pentru milele tale cele arătate şi cele ascunse, şi cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiţi sub adumbrirea Ta cea fericită: 
Vino, Lumină adevărată, duhovnicească bucurie; 
Vino, Nor purtător de rouă şi negrăită frumuseţe; 
Vino şi primeşte ca pe un miros de buna mireasma duhovnicească laudă noastră; 
Vino şi ne împărtaşeşte de bucuria împărtăşirii Tale; 
Vino şi veseleşte-ne cu îmbelşugarea darurilor Tale; 
Vino, Veşnicule Soare Neapropiat, şi întru noi Îţi fă lăcaş; 
Vino şi ne îmbogăţeşte cu darul vieţii celei adevărate; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 2-lea
În chipul limbilor de foc, întru lumină şi suflare de vânt de bucurie-făcătoare, pogorându-Se Duhul cel Sfânt peşte Apostoli şi de văpaia lui fiind cuprinşi, chemat-au pescarii întreaga lume la Biserica lui Hristos; necazuri şi nevoi răbdând cu bucurie pe pământ şi pe ape, de morţile cele cumplite nu se spăimântau, în tot pământul ieşind vestirea cântării lor, celei de Dumnezeu insuflate: Aliluia!

Icosul al 2-lea
Potir de ploaie datător, izvorâtor de foc, care ai pogorât asupra Apostolilor, Ţie cântare Îţi aducem, pe Tine Te binecuvântăm şi Ţie Îţi mulţumim, Dumnezeule, Duhule Sfinte: 
Vino, Cela ce sfinţeşti Biserica şi o păzeşti pe dânsa; 
Vino şi dăruieşte un suflet şi o inimă celor ce cred întru Tine; 
Vino şi aprinde evlavia noastră cea rece şi neroditoare; 
Vino şi risipeşte negura necredinţei şi a răutăţii, care se îndeseşte pe pământ; 
Vino şi ne călăuzeşte pe toţi pe drumul vieţii celei drepte; 
Vino şi ne povăţuieşte la tot adevărul; 
Vino, Întelepciune Neajunsă, şi cu judecăţile cele de Tine ştiute, mântuieşte-ne; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 3-lea
O, Preaadâncă Taină! Dumnezeule, Duhule Necuprins cu mintea, Care împreună cu Tatăl şi cu Fiul toate le-ai zidit! Tu ai împodobit cetele îngerilor de Sus întru lăcaşul luminii celei neapropiate. Tu ai chemat la fiinţă, cu strălucirea slavei, cetele de foc ale luminătorilor cereşti. Unind Tu trup şi suflet într-o minunată alcatuire, ai zidit neamul omenesc; pentru aceasta, toată suflarea Te laudă şi cântă: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Alfa şi Omega, Începutule şi Sfârşitule, Tu, Veşnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtării deasupra apelor şi cu înfricoşata Ta îmbrăţişare ai adus pe toţi şi pe toate la viaţă. Din suflarea Ta cea de-viaţă-făcătoare a răsărit, din genunea cea fără chip, frumuseţea lumii celei întâi zidite, pentru care Îţi strigăm: 
Vino la noi, Preaînteleptule Ziditor al lumii; 
Vino, Cela ce eşti mare în micuţa floare, ca şi în luminătorii cerului; 
Vino, Felurime Negrăită şi Frumuseţe Veşnică; 
Vino şi luminează întunecatul meu suflet; 
Vino, Cela ce Te dăruieşti nouă prin Sfintele Taine; 
Vino, căldură bineînmiresmată; 
Vino şi ne arată pe noi zidire nouă în Hristos; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 4-lea
O, Duhule Preabun şi Neajuns, din care izvorăşte sfinţenia! Tu ai înveşmântat-o pe Preacurata Fecioară Maria cu strălucirea orbitoare şi neapropiată a sfinţeniei Tale, făcând-o Maică a lui Dumnezeu-Cuvântul, Împărateasă a Îngerilor, spre mântuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de lume Tu i-ai umbrit pe Prooroci şi Apostoli, Tu i-ai purtat până în al treilea Cer, Tu le-ai rănit inimile cu frumuseţea cea de Sus, punând în graiul lor îndemn înflăcărat, cu care aduceau pe oameni la Dumnezeu. Tu îi preschimbi pe cei păcătoşi, iar ei, plini fiind de arzătoare bucurie, Îţi cântă: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Prin Duhul Sfânt tot sufletul viază, şi cu puterea Lui se va scula spre învierea cea de obşte toată zidirea, în ceasul de pe urma al veacului acesta şi în cel dîntâi al veacului ce va să fie. Ridică-ne atunci din groapă, Preabunule Mângâietor, nu spre osândă, ci spre a ne împărtăşi de fericire, întru dumnezeiasca lumină, cu toţi sfinţii, cu rudele şi apropiaţii noştri. 
Vino dar, şi de a sufletului moarte ne izbăveşte; 
Vino şi, înainte de sfârşitul nostru, ne îndestulează cu Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru; 
Vino şi dă-ne să adormim în pace, cu cuget neîntinat; 
Vino şi luminoasă fa scularea noastră din somnul morţii; 
Vino şi ne învredniceşte ca să privim cu bucurie la zorii veşniciei; 
Vino şi fă-ne fii ai nestricăciunii; 
Vino şi luminează atunci, ca un soare, trupurile noastre cele fără de moarte; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 5-lea
Auzind, Fiule al lui Dumnezeu, glasul Tău: "Dacă cineva însetează să vină la Mine şi să bea", Te rugăm astâmpără-ne setea de viaţă duhovnicească şi dă-ne apa vieţii. Trimite asupra noastră raza harului Duhului Sfânt, Celui ce împreună cu Tine are izvor în Tatăl, ca să nu mai însetăm în veac, toţi cei ce cântăm cu umilinţă: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Nestricăciosule şi Neziditule, Veşnicule, Preaînduratule Duh, Apărătorule al celor drepţi, Curăţitorule al păcătoşilor, slobozeşte-ne de orice întinăciune, ca strălucirea luminii harului Tău să nu se stingă întru noi, cei care Îţi cântăm: 
Vino, Preabunule, şi dă-ne umilinţă şi izvoare de lacrimi; 
Vino şi ne învaţă să ne închinăm Ţie în duh şi adevăr; 
Vino, Preaînaltule Adevăr, şi lămureşte îndoielile sărăcăcioasei mele înţelegeri; 
Vino, Viaţă neîmbătrânitoare, şi ne primeşte din strâmtorarea veacului acesta pământesc; 
Vino, Lumină Veşnică, şi se vor risipi toate nălucirile şi spaimele; 
Vino, Putere veşnic nouă, împrospătându-i pe copiii Tăi cei osteniţi; 
Vino, Nemărginită Bucurie, şi uitate vor fi vremelnicele întristări; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 6-lea
Saltă, fiică a luminii, Sionule, Sfântă Maică! Împodobeşte-te, mărită mireasă, cu cerurile deopotrivă, strălucitoare Biserică sobornicească a lui Hristos! Asupra ta odihneşte Duhul cel Prea Sfânt, care tămăduieşte nepuţinţele, plineşte lipsurile, dăruieşte viaţă celor morţi şi îi aduce la viaţa veşnică pe toţi cei ce cu cuviinţă şi cu dreptate strigă: Aliluia!

Icosul al 6-lea
"În lume necazuri veţi avea", a zis Mântuitorul. Unde vom afla alinare şi cine ne va mângâia? Tu, Duhule Mângâietor, Însuţi dezleagă întristarea noastră! Mijloceşte pentru noi cu suspinuri negrăite şi uşurează inimile celor ce Te roagă: 
Vino, Dulce Răcoare a celor osteniţi şi împovăraţi; 
Vino, Împreună-Grăitorule cu cei întemniţaţi; 
Vino, Adăpostul celor prigoniţi; 
Vino şi miluieşte pe cei slăbănogiţi de săracie şi de foamete; 
Vino şi tămăduieşte patimile trupurilor şi ale sufletelor noastre; 
Vino şi cercetează pe toţi cei care însetează de lumina Ta; 
Vino şi alină întristarea noastră cu nădejdea veşnicei bucurii; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 7-lea
"Celui care huleşte împotriva Duhului Sfânt nu i se va ierta nici în veacul acesta, nici în cel viitor", a spus Domnul. Ascultând acest cuvânt străin ne cutremurăm, ca nu cumva să fim judecaţi cu cei neascultători şi cu cei ce luptă împotriva lui Dumnezeu. Nu lăsa, Duhule Sfinte, inima noastră să se plece spre cuvinte de vicleşug. Întoarce din schisme, eresuri şi necredinţă pe toţi cei rătăciţi, iar pe întâi-născuţii Bisericii Tale învredniceşte-i să cânte în vecii vecilor: Aliluia!

Icosul al 7-lea
Când S-a îndepărtat Duhul Sfânt de la Saul, atunci spaima şi neliniştea l-au cuprins, iar întunericul deznădăjduirii l-a coborât în cele mai de dedesubt; aşa mi s-a întâmplat şi mie în ziua întristării şi împietririi cugetului meu, că m-am îndepărtat de la lumina Ta; ci dă-mi a Te chema necontenit, Ocrotirea sufletului meu, până ce lumina Ta mă va lumina pe mine, cel împuţinat la suflet: 
Vino şi nu mă lepăda pentru cârtirea şi nerăbdarea mea; 
Vino şi potoleşte cumplita vijelie a tulburării şi a aprinderii; 
Vino şi odihneşte pe cei necăjiţi de strâmtorările vieţii; 
Vino şi îmblânzeşte inima în ziua împietririi şi a mâniei; 
Vino şi surpă urzelile, tulburările şi spaimele duhurilor întunericului; 
Vino şi dă-ne, cu suflarea Ta, inimă zdrobită; 
Vino, ca prin răbdare să mântuim sufletele noastre; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 8-lea
Mântuieşte-mă, Cerescule Părinte! Săraci suntem, neputincioşi şi orbi, şi goi duhovniceşte! Dăruieşte-ne aurul Tău cel curătit în foc, cu veşmânt alb acoperă ruşinea noastră, vindecă ochii noştri cu alifia Ta. Pogoară şi în vasele necurate ale sufletelor noastre harul Preasfântului Tău Duh, cel de-viaţă-făcător, învrednicindu-ne bucuriei celei de-a doua naşteri pe toţi cei ce cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea
Ca Turnul Babel se prăbuşeşte fericirea pământească. Jalnice sunt toate strădaniile omeneşti. Bine imi este mie că m-ai smerit, că în păcate şi căderi mi-ai acoperit toată slăbiciunea şi nimicnicia. Fără de Tine nimic nu putem face, dar nădăjduim că ne vom mântui prin harul Tău, grăind: Vino dar, Preaînţeleptule Ziditor al vieţii; 
Vino şi lămureşte-ne căile Tale cele neînţelese; 
Vino, precum un fulger, şi luminează sfârşitul vieţii pământeşti; 
Vino şi binecuvântează tot începutul bun pe care îl punem; 
Vino şi fii nouă ajutător la fapte bune; 
Vino şi luminează mintea noastră în ceasul descumpănirii; 
Vino şi dăruieşte tuturor duh de pocăinţă, ca să se risipească prin acesta scârbele ce stau să vina asupra lumii spre pedepsire; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 9-lea
Atat a iubit Dumnezeu lumea că şi pe Fiul Său cel Unul Născut, Care S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioară şi Şi-a întins pe Cruce mâinile Sale de Ziditor al lumii, L-a trimis de a răscumpărat din păcat şi moarte întreaga lume cu sângele Său! Pentru aceasta, toată zidirea, aşteptând libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu, cântă Tatălui care a iubit, Fiului care a răscumpărat şi Duhului care sfinţeşte: Aliluia!

Icosul al 9-lea
Duhul Cel Făcător de Viaţă, Care S-a pogorât asupra lui Hristos la Iordan, în chip de porumbel S-a odihnit şi asupra mea, când mă aflam în scăldătoarea Sfântului Botez; s-a întunecat însă lucrarea bunătăţii Sale din pricina negurii greşelilor mele. Pentru aceea, precum aşteaptă zorii drumeţul rătăcit noaptea în pădure, aşa şi eu însetez de razele tale, Bunule, ca să nu pier cu totul: 
Vino dar, la cel pecetluit cu Numele Tău cel Înfricoşat; 
Vino dar, şi uşurează cugetul chinuit şi pârjolit fără cruţare; 
Vino şi înnoieşte întru mine chipul lui Dumnezeu ce s-a acoperit de neguri; 
Vino şi risipeşte nălucirile născute din păcat; 
Vino şi mă învaţă să împărtăşesc durerile străine; 
Vino şi pleacă-mă să iubesc întreaga Ta zidire; 
Vino şi dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 10-lea
Duhul Sfânt îl naşte a doua oară pe om spre viaţa veşnică, Duhul Sfânt îi insufleţeşte pe mucenici, sfinţeşte preoţii, încununează pe cei drepţi, face din pâine şi vin Însuşi Dumnezeiescul Trup şi Sânge al Mântuitorului. O, adâncul bogăţiei şi înţelepciunii lui Dumnezeu! Dă-ne cununa darurilor Tale – dragostea veşnică şi atotiertătoare, care se întristează pentru vrăjmaşi şi vrea ca toţi să fie mântuiţi: ca, lămuriţi fiind prin ea, ca nişte fii ai luminii să strigăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea
Cine ne va despărţi de dragostea lui Dumnezeu? Scârba, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foamea, sau golătatea, sau nevoia, sau sabia? Dacă ne vom lipsi chiar de toate cele de pe pământ, avem moştenire nepieritoare în ceruri: ci dă-ne, Doamne, să Te iubim nu cu cuvântul sau cu limba, ci cu fapta nemincinoasă şi cu nevoinţa întregii vieţi: 
Vino dar, Atotputernicule Duh, şi ne sporeşte credinţa cea atotbiruitoare; 
Vino şi ne dă îndrăzneală în rugăciune; 
Vino şi încălzeşte-ne inimile, ca să nu se răcească dragostea noastră din pricina prea multor fărădelegi; 
Vino şi dă-ne să nu cădem în vreme de prigoană şi de batjocorire a credinţei; 
Vino şi ne păzeşte de ispite peste puteri şi de sminteli; 
Vino şi înviază inimile noastre prin înrourarea Ta; 
Vino şi tămăduieşte-ne, sfinţeşte-ne şi ne ridică, Bunule, cu harul Tău; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 11-lea
Acestea zice Domnul: "Vărsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, şi fiii şi fiicele voastre vor prooroci, bătrânii voştri visuri vor visa, iar tinerii voştri vor vedea vedenii". Duhule Preadorit, dă-ne doar o firimitură de la masa fiilor celor aleşi ai mângâierii Tale, celor care cu umilinţă Îţi strigăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea
Acolo unde ai răsărit, fie şi doar pentru o clipă, în locul cel de taină al sufletului, strălucind ca un fulger, neuitată e frumuseţea descoperirii Tale, prin care se preschimbă, cu preschimbare dumnezeiască şi înfricoşată cuviinţă, făptura cea de tină. Învredniceşte-ne, Bunule Mângâietor, încă din viaţa pământească să Te vedem cu inimă curată, noi, cei care strigăm: 
Vino, Fulger dătător de lumina veşniciei; 
Vino şi luminează-ne cu strălucirea cea neîncetată; 
Vino, Vistierul smereniei şi Veselia celor blânzi; 
Vino, Apa Vie, răcoreşte-ne arşiţa patimilor; 
Vino, că departe de Tine nu aflăm linişte şi tihnă; 
Vino, că împreună cu Tine pretutindenea este Împărăţia Cerurilor; 
Vino şi întipăreşte-ne în suflet pecetea darului Tău; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 12-lea
Râu nesecat al harului, Cela ce ierţi păcatele, Duhule Sfinte! Primeşte rugăciunea noastră pentru întreaga lume, pentru cei credincioşi şi pentru cei necredincioşi şi pentru fiii neascultării: şi pe toţi adună-i în Împărăţia Sfintei Treimi, ca să se ruşineze de Tine şi cel din urmă vrăjmaş – moartea, iar lumea, renăscută prin focul curăţitor, să cânte cântarea cea nouă a nemuririi: Aliluia!

Icosul al 12-lea
Văd cu duhul cetatea lui Dumnezeu – Ierusalimul Ceresc – ca pe o mireasă împodobită, cu chip de soare, în sărbătoare. Aud săltarea drepţilor la Cina Domnului, aud glasurile Îngerilor şi pe Prealuminatul nostru Domn între aleşii Săi, iar durerea, întristarea şi suspinarea fug. Împărate Ceresc, Duhule Sfinte, învredniceşte-ne prin cununa darurilor Tale să ne îmărtăşim în Domnul de bucuria veşnică, noi, toţi cei care strigăm: 
Vino, Bunule, şi trezeşte în noi setea de viaţă de dincolo de mormânt; 
Vino şi aprinde în inimile noastre dorirea vieţii veacului celui adevărat; 
Vino şi ne descoperă bucuria Împărăţiei ce va să fie; 
Vino şi dă-ne haina strălucitoare ca zăpada a curăţiei; 
Vino şi umple-ne cu strălucirea dumnezeirii; 
Vino şi ia-ne la nunta Mielului; 
Vino şi ne învredniceşte să împărăţim în slava Ta cea veşnică; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Condacul al 13-lea
O, noian purtător de lumină al iubirii celei mântuitoare, Duhule Făcător de Viaţă! Încălzeşte cu suflarea venirii Tale neamul omenesc cel îngheţat întru fărădelegi, grabeşte pieirea răului cu nepătrunsele Tale judecăţi şi ne descoperă cum să prăznuim în veşnicie adevărul cel dumnezeiesc, astfel ca să fie Dumnezeu totul întru toate, şi cele cereşti şi cele pământeşti şi cei izbăviţi de iad, dimpreună să cânte: Aliluia!  (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice  Icosul întâi
Îngerii cu feţe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviinţa datorată Izvorului vieţii şi Luminii celei nematerialnice. Dimpreună cu ei Te preaslăvim şi noi, Duhule necuprins cu mintea, pentru milele tale cele arătate şi cele ascunse, şi cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiţi sub adumbrirea Ta cea fericită: 
Vino, Lumină adevărată, duhovnicească bucurie; 
Vino, Nor purtător de rouă şi negrăită frumuseţe; 
Vino şi primeşte ca pe un miros de buna mireasma duhovnicească laudă noastră; 
Vino şi ne împărtaşeşte de bucuria împărtăşirii Tale; 
Vino şi veseleşte-ne cu îmbelşugarea darurilor Tale; 
Vino, Veşnicule Soare Neapropiat, şi întru noi Îţi fă lăcaş; 
Vino şi ne îmbogăţeşte cu darul vieţii celei adevărate; 
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

Şi  Condacul întâi 
Veniţi toţi credincioşii să preaslăvim pogorarea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tatălui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca şi cu nişte ape pământul de cunoştinţa lui Dumnezeu şi învrednicind de harul cel de-viaţă-făcător al infierii şi de slava cea de Sus pe cei ce aleargă la El întru curăţie, sfinţind şi îndumnezeind pe cei ce strigă: Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!

După aceasta se zice această:


RUGĂCIUNE
   Duhule Sfinte! Cela Ce umpli întreaga lume şi dăruieşti viaţă tuturor, îndepărtându-te de oamenii cei întinaţi. Cu umilinţă mă rog Ţie: nu Te mânia de necurăţia sufletului meu, ci vino şi Te sălăşluieşte întru mine şi mă curăţeşte de toată întinăciunea păcatului ca, prin ajutorul Tău, să petrec cealaltă vreme a vieţii mele întru pocăinţă şi în lucrarea faptelor celor bune, şi aşa să Te preamăresc împreună cu Tatăl şi cu Fiul, în vecii vecilor. Amin!

ACATISTUL PREACUVIOSULUI PĂRINTE PORFIRIE NOUL FĂCĂTOR DE MINUNI

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL EFREM CEL NOU PENTRU IZBĂVIREA DE PATIMI

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL EFREM CEL NOU PENTRU IZBĂVIREA DE PATIMI

  Sfinte Mare Mucenice Efrem, ascultă rugăciunea mea, a păcătosului, şi vino în ajutorul meu. Am aflat de minunile tale, am aflat de darurile pe care le-ai primit de la Dumnezeu pentru jertelnicia ta. Şi vâzând cum atâta mulţime de oameni a fost ajutată de tine, îndrăznesc să nădăjduiesc şi eu, ştiind că nu vei trece cu vederea, cererea mea. De nenumărate ori te-ai arătat în vedenii şi vise, spunând celor credincioşi că vor primi cele cerute în rugăciune. Eu nu sunt vrednic de o astfel de mângâiere, pentru că păcatele mele sunt multe şi credinţa mea este puţină, dar cred că iubirea ta covârşeşte răutăţile mele şi nădăjduiesc că prin mijlocirea ta voi pune început bun mântuirii mele.

  Roagă-te lui Dumnezeu pentru mine, Sfinte, să caut cele de folos mântuirii. Trupul meu este slăbănogit de păcate şi sufletul meu este moleşit din pricina patimilor. Iubitor de păcate sunt şi la faptele cele bune mă levenesc. Cere-I lui Dumnezeu să îmi sporească credinţa, să-mi înmoaie inima cea învârtoşată, să îmi dăruiască smerenie, răbdare şi râvnă în războiul duhovnicesc. Sfinte Efrem, învaţă-mă să mă rog, să nădăjduiesc, să cred, să iubesc, să rabd şi să iert.
  Sfârşitul tău mucenicesc mă îndeamnă să lepăd desfătările trecătoare ale acestei lumi. Chinuirile tale mă îndeamnă să ridic şi eu crucea ascultării de Dumnezeu. Învaţă-mă, sfinte, să trăiesc nu după voia mea, ci după voia dumnezeiască, să nu caut cele ale mele şi să mă izbăvesc de patimile şi de păcatele care mă apasă. Alungă de la mine toate ispita diavolească. Prea mult am păcătuit, prea mult am izgonit de la mine harul dumnezeiesc. Acum a sosit ceasul mântuirii mele, sfinte. Domnul bate la uşa inimii mele şi vreau să Îi deschid. Ajută-mă, sfinte, că sunt neputincios.
  Roagă-te pentru mine până la ultima suflare a vieţii mele. Roagă-te, Sfinte Efrem, pentru tot poporul creştinesc, pentru toţii ierarhii, preoţii, monahii şi credincişii. Roagă-te pentru părintele meu duhovnicesc şi pentru toate rudeniile mele după trup şi după duh. Roagă-te, sfinte, pentru robii lui Dumnezeu (numele), pentru toţi cei care mi-au cerut să mă rog pentru dânşii, pentru toţi cei care se roagă ori se ostenesc pentru mine, pentru toţi cei care mi-au făcut vreun bine ori vreodată m-au ajutat, ştiuţi şi neştiuţi. Ajută, Sfinte Efrem, pe cei care zac în patimi, robiţi de nepocăinţă şi trândăvie, pe cei ce sunt în necazuri şi în ispite. Alină-le suferinţa sufletească şi trupescă şi-i ocroteşte pe cei ce sunt în închisori, în spitale, azile sau orfelinate şi pe toţi cei care sunt singuri, bolnavi şi neputincioşi. Înmulţeşte rugăciunile pe care le faci pentru noi, Sfinte, ca şi noi să cădem la rugăciune, mulţumindu-ţi din prea plinul inimii. Ca împreună cu tine să Îl slăvim pe Dumnezeul cel în Treime lăudat, în vecii vecilor. Amin

RUGĂCIUNEA SOŢILOR STĂPÂNIŢI DE PATIMA GELOZIEI, A CERTURILOR ŞI NEÎNŢELEGERILOR

RUGĂCIUNEA SOŢILOR STĂPÂNIŢI DE PATIMA GELOZIEI, A CERTURILOR ŞI NEÎNŢELEGERILOR

  Iubitorule de oameni, Împăratul veacurilor şi dătătorul bunătăţilor, Care ai stricat peretele cel din mijloc al vrajbei şi ai dat pace neamului omenesc, miluieşte, Doamne, pe cei ce ne urăsc, ne pizmuiesc şi ne ocărăsc; aşijderea şi pe cei ce ne grăiesc de rău. Ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău pentru noi, păcătoşii, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. Doamne, Dumnezeul nostru, caută dintru înălţime ca un Bun asupra inimilor noastre, ce sunt lipsite de dragoste şi de unire şi sunt îmboldite de spinii urii şi ai altor păcate. O picătură din harul Sfântului Tău Duh coborând peste Dânsele, rourează-le bogat, ca să aducă roade bune şi din dragostea cea către Tine să sporească în fapte bune şi să petreacă în dragoste şi unire.

  Aşa, Doamne, înmulţind dragostea în inimile noastre, păzeşte-ne de tot răul şi de asuprirea vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, de sabie, de năvălirea altor neamuri asupra noastră, de războiul cel dintre noi şi totdeauna ne ajută să ne iubim unii pe alţii şi să facem tot binele, spre a ne învrednici de bunătăţile Tale cele cereşti. Amin.

RUGĂCIUNE PENTRU CEL CE DIN PRICINA PATIMILOR A CĂZUT ÎN DEZNĂDEJDE

RUGĂCIUNE LA VREME DE ISPITĂ SFÂNTULUI EFREM SIRUL

RUGĂCIUNE PENTRU VEDEREA PĂCATULUI PROPRIU

ACATIST DE MULŢUMIRE

ACATISTUL SFINŢILOR APOSTOLI PETRU SI PAVEL 29 iunie

După obişnuitul început, se zic:

CONDACELE şi ICOASELE:
Condacul 1

ACATISTUL SFÂNTULUI SFINŢITULUI MUCENIC CIPRIAN 2 octombrie

ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH CALINIC DE LA CERNICA 27 august

Viața Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica

Rugăciune către Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului

ACATISTUL SFÂNTULUI FANURIE 27 august

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOSULUI PĂRINTELE NOSTRU SERAFIM ROSE DIN PLATINA

ACATISTUL ÎNGERULUI PĂZITOR

ACATISTUL SFÂNTULUI MARELUI MUCENIC GHEORGHE PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ 23 aprilie

ACATISTUL CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU STELIAN 26 noiembrie

ACATISTUL CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU STELIAN

26 noiembrie

După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:
Condacul 1
Iubite al lui Hristos, făcătorule de minuni, grabnic ajutătorule al nostru, cuvioase părinte, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce te-a sfinţit pe tine din sânul maicii tale, cele de laudă aducem ţie. Din toate nevoile scapă-ne pe noi, cei ce grăim către tine: Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!

Icosul 1
Făcătorul îngerilor şi al oamenilor te-a ales pe tine dintru început ca să preamăreşti cu viaţa ta îngerească numele Sfintei Treimi şi lepădând purtarea de grijă a lumii, că o rază prealuminoasă a Soarelui dreptăţii strălucind viaţa ta, noi privind preacinstitele tale nevoinţe, cu smerenie şi cu bucurie zicem unele ca acestea:
Bucură-te, cinstea Bisericii Sfinte;
Bucură-te, stâlpul cel puternic al Paflagoniei;
Bucură-te, rugătorul cel mare al pustiei;
Bucură-te, îndreptătorul credinţei şi al iubirii;
Bucură-te, chipul cel blând al smereniei;
Bucură-te, mângâierea credincioşilor;
Bucură-te, îndreptătorul cel bun al păcătoşilor;
Bucură-te, alinarea cea blândă a bolnavilor;
Bucură-te, lauda cea curată a credincioşilor;
Bucură-te, îngrădirea cea lină a pustnicilor;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 2-lea
Văzându-te pe tine Dumnezeu a fi sămânţă Sfântă şi aleasă, de la sânul maicii tale te-a sfinţit pe tine, şi vas al Sfântului Duh te-a arătat. Îndreptându-ţi viaţa spre însingurare, cu Sfânta Cruce pe care ai purtat-o până la sfârşitul vieţii, ai însemnat dragostea cea mare pentru noi a lui Hristos-Dumnezeu, Căruia Îi aduci cântare: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Înţelegere cerească s-a dăruit ţie, Părinte Stelian, că din tinereţile tale necontenit ai cugetat la cele înalte şi împărţind averea ta la săraci ai aflat adăpostire peştera întunecată, pe care luminând-o cu Sfintele tale rugăciuni, auzi de la noi unele ca acestea:
Bucură-te, lauda cea vestită a pământului Paflagoniei;
Bucură-te, strălucirea monahilor cea dorită;
Bucură-te, floarea cuvioşiei de Dumnezeu împodobită;
Bucură-te, frumuseţea Sfinţilor cea strălucită;
Bucură-te, cel ce pentru Domnul Hristos lumea ai părăsit;
Bucură-te, cel ce în peşteră ai locuit;
Bucură-te, că din tinereţe lui Dumnezeu ai urmat;
Bucură-te, că în viaţă fiind, de trup te-ai depărtat;
Bucură-te, cel ce până la moarte cu Crucea Domnului ai biruit;
Bucură-te, cel ce numai pe Hristos în tot locul şi în tot chipul ai slujit;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 3-lea
Spre tine nădăjduind, de multe boli sufleteşti şi trupeşti ne-ai tămăduit şi ne-ai ferit de primejdii şi necazuri pe noi cei care ne rugăm ţie. Năzuind la tine cu lacrimi cerem să duci la tronul Celui Preaînalt rugăciunile celor ce slăvesc pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având osârdie spre lupta vieţii monahicesti şi iubind sihăstria, într-o peşteră luminată doar de dragostea lui Dumnezeu ţi-ai făcut chilie şi acolo hrană de la înger ai primit sfârşindu-ţi viaţa cea bineplăcută lui Dumnezeu în nevoinţe, în post şi în rugăciune. Iar noi, minunându-ne de ostenelile tale cele Sfinte, aducem aceste cântări:
Bucură-te, cel ce de cele pieritoare te-ai lepădat;
Bucură-te, că de împărăţia cerească cu dorul inimii ai fost legat;
Bucură-te, că pe Hristos Domnul cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce mintea şi inima prin rugăciune întru Domnul le-ai întărit;
Bucură-te, înţelepte al înţeleptilor luminător;
Bucură-te, cald binevestitor al bucuriei cereşti;
Bucură-te, izvorul de viaţă purtător al pustiei;
Bucură-te, glasul cel puternic risipitor al trândăviei;
Bucură-te, grabnicule mângâietor al necazurilor şi al durerilor sufleteşti;
Bucură-te, grabnicule tămăduitor al suferinţelor trupeşti;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 4-lea
Viforul ispitelor celor rele alungând, ai trecut calea cea strâmtă şi cu suferinţe de multe feluri purtând jugul lui Hristos, jugul tăcerii şi al privegherii de multe nopţi cu darul lui Dumnezeu te-ai suit pe calea desăvârşirii, învrednicindu-te ca împreună cu îngerii să slăveşti pe Dumnezeu cântându-I: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind şi văzând viaţa ta cea curată şi Sfântă, Cuvioase Părinte Steliane, toată ceata monahilor din ţara Paflagoniei s-a minunat şi s-a întrecut în a te lăuda pe tine; iar noi, credincioşii cu credinţă şi bucurie grăim aşa:
Bucură-te, cel ce la înălţimea sfinţeniei ai ajuns;
Bucură-te, crin ales cu bună mireasmă al pustiei;
Bucură-te, cel ce eşti a cerului minune şi vas de cinste al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, ostaşule al lui Hristos cu daruri cereşti înarmat;
Bucură-te, înainte rugător al nostru la tronul Marelui Împărat;
Bucură-te, slugă bună a Domnului cel spre bine folositor;
Bucură-te, ostenitorule preaplăcut al lui Dumnezeu;
Bucură-te, sprijinitorul nostru cel tare şi grabnic ajutător;
Bucură-te, că lui Hristos Domnul cu smerenie ai slujit;
Bucură-te, că ai întărit pe credincioşi în rugăciunile lor
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 5-lea
Năpraznica moarte a pruncilor ai contenit, Sfinte Stelian, punându-i în afară de primejdie şi de moarte prin chemarea numelui tău şi prin zugrăvirea icoanei tale; şi atunci maicile cele mâhnite s-au bucurat de vederea fiilor lor şi au slăvit pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Mâhnirea maicilor în bucurie ai prefăcut, Sfinte Stelian, dând lor naştere de prunci buni şi ridicând din boli pe cei bolnavi cu rugăciunile tale, că cel ce ai în tine sălăşluirea harului dumnezeiesc; pentru aceasta noi credincioşii, cunoscând faptele tale cele minunate şi Sfinte, cântăm către tine aşa:
Bucură-te, cela ce cu blândeţea ai depărtat duhul cel rău;
Bucură-te, că ai mângâiat pe maicile mâhnite de boala fiilor lor;
Bucură-te, că ai ridicat din boli pe mulţi prunci;
Bucură-te, că prin aceasta ocrotitor al copiilor te-ai arătat;
Bucură-te, că la tine copiii neîncetat au alergat;
Bucură-te, că lucrător al dragostei lui Dumnezeu te-ai arătat prin faptele tale;
Bucură-te, liniştirea celor înfricoşaţi;
Bucură-te, pururea ajutător al familiilor noastre;
Bucură-te, pururea ocrotitor al pruncilor;
Bucură-te, pustnice, înarmat cu daruri cereşti;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al-6-lea
Ţinutul Paflagoniei laudă şi astăzi luptele şi nevinţele tale, Sfinte Stelian; că locurile cele neumblate ale pustiei, cu rugăciunile tale le-ai umplut de bună mireasmă, că un alt Ilie Tesviteanul, odraslă pustiei arătându-te; pentru aceasta, laudă aducem lui Dumnezeu şi cântăm: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Ca un luceafăr strălucind, întunericul necredinţei ai risipit, şi cu numele tău cel Sfinţit pe mulţi din umbra păcatului la lumina mântuirii i-ai ridicat; pentru aceasta şi darul de a face minuni de la Domnul ai primit. Pentru ale tale osteneli şi daruri duhovniceşti cântăm către tine aşa:
Bucură-te, văzatorule de Dumnezeu prea luminat;
Bucură-te, locaş prea înfrumuseţat al Sfântului Duh;
Bucură-te, prin care se împodobesc cuvioşii;
Bucură-te, prin care se întăresc credincioşii;
Bucură-te, că ai gustat dulceaţa Raiului, aflându-te în trup stricăcios;
Bucură-te, că te-ai îndulcit de pâinea vieţii;
Bucură-te, că te-ai adăpat cu apa vieţii;
Bucură-te, că ne-ai arătat nouă calea la cer;
Bucură-te, focule care arzi taberele demonilor;
Bucură-te, mângâierea celor întristaţi;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al-7-lea
Toată firea omenească s-a minunat de viaţa ta cea însingurată, Cuvioase Stelian, îmbrăcat fiind în haina smereniei celei adevărate şi de la Domnul învrednicindu-te de mari daruri; pentru aceea, împreună cu tine slăvim pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Arătat-a faptură nouă Stăpânul tuturor prin tine, cuvioase părinte, prin tine care toată viaţa pentru Domnul Hristos în pustie ai petrecut, cu smerenie gândind spre cele înalte şi cu rugăciunea izvor de daruri îmbelşugând. Iar noi, cei întunecaţi cu grijile şi patimile, cu umilinţă lăudăm dragostea ta cea curată şi Sfântă pentru Dumnezeu şi cu bucurie cântăm către tine aşa:
Bucură-te, trandafir înmiresmat cu mirosul cel de taină;
Bucură-te, izvor nesecat de bunătate;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru cei cuprinşi de patimi;
Bucură-te, păstorul nostru cel preabun;
Bucură-te, părintele nostru cel milostiv şi blând;
Bucură-te, vindecătorul suferinţelor noastre;
Bucură-te, călăuzitorul vieţii noastre;
Bucură-te, mângâietorul sufletelor întristate;
Bucură-te, liniştitorul sufletelor tulburate;
Bucură-te, ridicarea celor căzuţi în păcat;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al-8-lea
În trup fiind tu încă toţi s-au bucurat de îngereasca ta viaţă, iar acum, în slăvile cereşti fiind, înaintea Împăratului Hristos stând, nu ne uita pe noi cei ce săvârşim pomenirea ta; ci te roagă pentru noi, cerând pentru noi iertare de păcate şi împărtăşire de veşnicele bunătăţi, că să cântăm împreună cu tine în veci: Aliluia!
Icosul al-8-leaVăzându-te pe tine vas ales al Sfântului Duh, din locuri îndepărtate la tine au alergat mulţimile de credincioşi, şi de la tine au cerut ajutor; cărora vindecări revărsând, auzi de la noi unele ca acestea:
Bucură-te, rugătorule spre mântuire al celor ce te cinstesc;
Bucură-te, tămăduirea celor bolnavi şi a celor suferinzi;
Bucură-te, cel ce ai biruit cu rugăciunea săgeţile vrăjmaşului;
Bucură-te, că Dumnezeu a sălăşluit în inima ta curată;
Bucură-te, că nevoinţele tale pe îngeri au veselit;
Bucură-te, că prin ele pe cel rău ai biruit;
Bucură-te, că ai izbăvit pe credincioşi de vrăjmaşi cu rugăciuniie tale;
Bucură-te, stâlpul cel drept al monahilor;
Bucură-te, cinstea şi podoaba credincioşilor;
Bucură-te, cel ce te rogi necontenit pentru toţi către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al-9-lea
Când ai ajuns la sfârşitul ostenelilor tale cele mântuitoare, Cuvioase Stelian, ţi-ai încredinţat sufletul tău curat în mâinile lui Dumnezeu; iar Sfinţii îngeri l-au purtat la tronul cel mai presus de ceruri cântând cântare de laudă către Dumnezeu, Care este minunat întru Sfinţii Lui: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Înţelepţii cei binevorbitori nu pot lăuda cum se cuvine puterea dragostei tale către Dumnezeu, că ai miluit cu rugăciunea şi cu fapta, arătându-te: bună călăuzire celor rătăciţi, bolnavilor tămăduire, maicilor rămase fără de prunci mângâiere; iar noi, bucurându-ne de darul acesta minunat dat ţie, cu multumire cântăm:
Bucură-te, că din lume în pustie te-ai ascuns ca pe Dumnezeu să-L lauzi;
Bucură-te, că şi acum nu încetezi a te ruga pentru noi;
Bucură-te, că Dumnezeu ţi-a dat ţie darul facerii de minuni;
Bucură-te, că pe maicile mâhnite de moartea pruncilor cu rodire iarăşi le-ai mângâiat;
Bucură-te, că te-ai arătat tămăduitor de multe patimi;
Bucură-te, doctor grabnic tămăduitor;
Bucură-te, ajutătorul nostru cel fierbinte;
Bucură-te, cel ce aperi pe prunci de boli;
Bucură-te, mare folositor al celor ce-ţi poartă numele;
Bucură-te, grabnicule ajutător al celor ce te cinstesc pe tine;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 10-lea
Având îndrăzneală către Hristos, Dumnezeul nostru, pe acesta roagă-L, Sfinte Stelian, pentru noi cei ce săvârşim cu dragoste pomenirea ta, preaslăvind pe Dumnezeu şi cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cu smerenie ne închinăm lui Dumnezeu şi cu credinţă sărutăm sfântă icoana ta, Cuvioase Părinte Stelian; şi sufletul nostru şi trupul nostru primesc ajutor şi izbăvire de patimi, de ispite şi de primejdii; pentru aceasta te lăudăm cântând:
Bucură-te, mirul cel bun mirositor al lui Hristos;
Bucură-te, că ale tale rugăciuni sunt bine-primite;
Bucură-te, că prin ele credincioşii primesc har;
Bucură-te, cel ce biruieşti ispitele de tot felul;
Bucură-te, cel ce doreşti mântuire sufletelor noastre;
Bucură-te, curăţitorule de patimi al trupurilor noastre;
Bucură-te, ocrotitorul celor din primejdii;
Bucură-te, că tu ne eşti apărător la Judecată;
Bucură-te, cel ce prin împărtăşire eşti fiu al lui Dumnezeu
Bucură-te, înălţarea credincioşilor spre mântuire;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 11-lea
Cuvioase Părinte Stelian, tu care toată viaţa te-ai arătat împlinitor al poruncilor Domnului, dă-ne şi nouă ajutor ca să fim lucrători poruncilor Sale şi moştenitori ai împărăţiei cerurilor făcându-ne, să cântăm împreună cu tine în veci: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Veniţi toţi credincioşii să ne închinăm în biserica Domnului şi să ne rugăm Cuviosului Stelian, pe care, cinstindu-l cu cântări duhovniceşti şi cu făclii aprinse, să cântăm aşa:
Bucură-te, înger de trup purtător;
Bucură-te, omule cu îngerii vorbitor;
Bucură-te, că viaţa toată Domnului o ai închinat;
Bucură-te, că prin aceasta slugă bună a Domnului te-ai arătat;
Bucură-te, că tu cununa nemuririi de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, că fericirea cerească cu toţi Sfinţii ai moştenit;
Bucură-te, că de acolo pe noi ne priveghezi;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale pe noi ne întăreşti;
Bucură-te, că şi acum la ajutorul tău alergăm;
Bucură-te, învăţătorul tinerilor şi sprijinitorul bătrânilor;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 12-lea
Lăudând proslăvirea ta te fericim toţi credincioşii, Cuvioase Părinte Stelian, lauda Bisericii şi podoaba monahilor; roagă pe Milostivul Dumnezeu să ocrotească Biserica şi pe credincioşii robii Săi de toată reaua întâmplare; ocroteşte casele noastre cu căldura rugăciunilor tale ca împreună să cântăm cântare sfântă: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Ca un trandafir nevestejit cu bună mireasmă a darului lui Dumnezeu ai umplut, cuvioase părinte, marginile lumii; umple de bună mireasmă duhovnicească pe cei ce praznuiesc pomenirea ta şi ţi-au alcătuit laude ca acestea:
Bucură-te, cel ce cu iubirea ta pe credincioşi ai luminat;
Bucură-te, cel ce cu dar dumnezeiesc pe bolnavi ai vindecat;
Bucură-te, izvor nesecat al laudei celei Sfinte;
Bucură-te, desfătarea celor minunate şi negrăite;
Bucură-te, alinarea cea dulce a pruncilor celor iubiţi;
Bucură-te, că pe toţi îi mângâi, făcându-i fericiţi;
Bucură-te, că toţi primim îndemnurile tale;
Bucură-te, că toţi urmându-ţi pilda vieţii ne mântuim;
Bucură-te, mângâierea celor ce cer la tine ajutor;
Bucură-te, sprijin şi Sfânt ocrotitor al creştinilor;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 13-lea
O, preafericite, Sfinte şi făcătorule de minuni Părinte Stelian, primind această puţină rugăciune ce se înalţă întru lauda ta, mijloceşte la Bunul Dumnezeu pentru noi cei ce te cinstim pe tine, iertare de păcate să ne dăruiască, sănătate nouă şi copiilor noştri, pace lumii şi linişte caselor noastre, ale celor ce slăvim pe Dumnezeu şi cântăm: Aliluia!  (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice  Icosul întâi
Făcătorul îngerilor şi al oamenilor te-a ales pe tine dintru început ca să preamăreşti cu viaţa ta îngerească numele Sfintei Treimi şi lepădând purtarea de grijă a lumii, că o rază prealuminoasă a Soarelui dreptăţii strălucind viaţa ta, noi privind preacinstitele tale nevoinţe, cu smerenie şi cu bucurie zicem unele ca acestea:
Bucură-te, cinstea Bisericii Sfinte;
Bucură-te, stâlpul cel puternic al Paflagoniei;
Bucură-te, rugătorul cel mare al pustiei;
Bucură-te, îndreptătorul credinţei şi al iubirii;
Bucură-te, chipul cel blând al smereniei;
Bucură-te, mângâierea credincioşilor;
Bucură-te, îndreptătorul cel bun al păcătoşilor;
Bucură-te, alinarea cea blândă a bolnavilor;
Bucură-te, lauda cea curată a credincioşilor;
Bucură-te, îngrădirea cea lină a pustnicilor;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Şi  Condacul întâi 
Iubite al lui Hristos, făcătorule de minuni, grabnic ajutătorule al nostru, cuvioase părinte, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce te-a sfinţit pe tine din sânul maicii tale, cele de laudă aducem ţie. Din toate nevoile scapă-ne pe noi, cei ce grăim către tine: Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
După aceasta se zice această:


RUGĂCIUNE    Cuvioase Părinte Stelian, sprijinitorul şi călăuzitorul în rugăciunile noastre, patimile trupeşti biruind şi împreună cu îngerii locuind, priveşti neîncetat mărirea cea gătită Sfinţilor, de lumina cerească umplându-te. Acum, în mărirea cerească vieţuind şi înaintea Împăratului Hristos stând, nu uita pe credincioşii care cu îndrăzneală înalţă rugăciuni şi cer sprijinul tău. Cel ce de la sânul maicii tale ai fost Sfinţit, şi vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat, luând sub ocrotirea ta pe mame şi pe copii, ferindu-i de întristare şi de boală, arată-te grabnic vindecător al suferinţelor şi al bolilor sufleteşti şi trupeşti ale celor ce te laudă pe tine. Cel ce din pustiul Paflagoniei ai făcut loc de preamărire a Sfintei Treimi, fă şi din pustiul inimilor noastre ţarină bine-plăcută a harului dumnezeiesc, în care să înflorească crinii cei mântuitori ai credinţei şi să se înmulţească roadele sfinţitoare ale faptelor bune; ocroteşte cu rugăciunile tale familiile şi pe copiii noştri, cerând de la Milostivul Dumnezeu iertare de păcate, sănătate şi mântuire, că prin tine şi împreună cu tine să lăudăm Numele cel Sfânt al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

ACATISTUL DE POCĂINŢĂ PENTRU PRUNCI AVORTAŢI

ACATISTUL SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT 30 noiembrie

ACATISTUL SFÂNTULUI ÎNTÂIULUI MUCENIC ŞI ARHIDIACON ŞTEFAN 27 decembrie

ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC HARALAMBIE 10 februarie

ACATISTUL SFÂNTULUI NECTARIE TAUMATURGUL 9 noiembrie

ACATISTUL SFÂNTULUI SERAFIM DE SAROV, MARE FĂCĂTOR DE MINUNI 2 ianuarie

ACATISTUL SFÂNTULUI PROOROC ILIE 20 iulie

ACATISTUL SFINTEI PREACUVIOASE NOASTRE MAICI MARIA EGIPTEANCA 1 aprilie

ACATISTUL SFÂNTULUI ŞI DE DUMNEZEU PURTĂTORULUI PĂRINTE PAISIE VELICIKOVSKI 15 noiembrie

ACATISTUL SFÂNTULUI ŞI DE DUMNEZEU PURTĂTORULUI PĂRINTE PAISIE VELICIKOVSKI

de la Mănăstirea Neamţu care a trăit între anii 1722-1794 pomenit pe 15 noiembrie

După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:
Condacul 1
Între Sfinţii Părinţi ai fost biruitor, cel ce în această lume decăzută spre părinteasca îmbrăţişare a cuvioşilor celor din vechime ne călăuzeşti, ca o punte peste adâncul necredinţei. O, fraţilor, nu plângeţi, ci vă veseliţi, căci avem un neclătit îndrumător:
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!

Icosul 1
Ca înger în trup ai crescut din fragedă pruncie, pururea pe buze psalmi având şi a inimii bătaie dumnezeiască slujbă. Pentru tinereasca ta neîntinare mărire aducându-I lui Dumnezeu, aceste laude îţi cântăm:
Bucură-te, a îngerilor şi a sfinţilor uimire;
Bucură-te, căci mulţi au fost chemaţi, tu însă ai fost ales;
Bucură-te, cel ce ai semănat cu lacrimi, pentru a secera cu bucurie;
Bucură-te, cel ce din pruncie ai iubit curăţia şi tăcerea;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al 2-lea
Căutând să cunoşti ceea ce întrece cunoştinţa, încă din tinereţile tale ai dorit să primeşti tunderea cea călugărească. Atât de fierbinte ţi-era dorul după Dumnezeu, încât toţi cei ce te priveau ori auzeau de tine erau uimiţi de râvna şi de iubirea ta de linişte, şi toţi Îl măreau pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
În tinereţe ai primit pregătire în cetatea Kievului şi ai fost învăţat despre lucrurile acestei lumi, despre dumnezeii cei păgâni şi filozofi, însă dorind cunoaşterea celeilalte lumi, ai lepădat toate învăţăturile, cu năzuinţa de a intra la îngereasca şcoală a călugăriei. Din pricina aceasta îţi cântăm ţie:
Bucură-te, că din neamul tău ca un ales te-ai înălţat;
Bucură-te, că numai ştiinţa lui Dumnezeu ai voit să o înveţi;
Bucură-te, cel ce ai dorit să devii monah, dându-ţi seama de neştiinţa ceasului morţii;
Bucură-te, care nu ai dorit doar înţelepciunea limbii;
Bucură-te, cel ce de dragul Adevărului ai pătimit;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al 3-lea
Cu râvnă arzătoare te-ai aplecat asupra sfintelor cărţi ale Părinţilor, udând şi răsădind cu grijă fiecare cuvânt în caldul pământ al inimii tale. Părăsindu-i pe toţi cei dragi şi lumea, îndelungată viată de peregrinări ai început, căutând un învătător duhovnicesc. Cu lacrimi stropindu-ţi calea, pururea Îi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Vărsând lacrimi ca mirul cel de mult preţ şi rugându-te cu inimă înfrântă, neştiind încotro să purcezi, ţi s-a aprins în suflet dorul de peregrinare şi astfel ai plecat din cetatea Kievului, călătorind cu duhul întristat ca un biet străin şi căutându-ţi patria cea cerească. De la Domnul ai primit smerita cugetare şi dreapta socoteală, aşa că-ţi strigăm ţie acestea:
Bucură-te, pelerin al râvnei şi răbdării;
Bucură-te, cel care cu lacrimi amare ai adăpat sămânţa dragostei lui Dumnezeu;
Bucură-te, dârz şi neclintit iubitor al adevărului;
Bucură-te, că numai în ceruri ţi-ai sfârşit amarnica ta călătorie;
Bucură-te, pelerin de filocalică înţelepciune;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al 4-lea
În lung şi în lat ai căutat prin mănăstiri un părinte duhovnicesc şi un bătrân care să se necăjească cu tine şi să-ţi deschidă cu drag cealaltă lume, însă nici unul n-ai aflat. Luptând împotriva furtunii cugetelor de îndoială, călătoria pământească ţi-ai continuat-o, pururea strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Plângând fără de mângâiere, maica ta s-a pogorât întru adâncă supărare la dorinţa ta de a muri monahiceşte acestei lumi, însă tu n-ai pregetat a urma Părinţilor de demult pe calea cea strâmtă către ceruri, apoi, precum ai deschide o carte, ochii inimii ei de lumea Sfinţilor Părinţi au fost deschisi, călăuzind-o şi pe dânsa către viaţa cea călugărească. Asadar, acum aceste laude îţi cântăm:
Bucură-te, cel pe care nici un lanţ al lumii acesteia nu te-a încătuşat;
Bucură-te, cel ce maica ţi-ai slobozit-o din grozăvia acestei lumi;
Bucură-te, cel care pământul cel rece al Rusiei cu ale tale fierbinţi rugăciuni l-ai încălzit;
Bucură-te, cel ce în cuptor ai fost încercat şi te-ai arătat a fi lămurit;
Bucură-te, vas de neîncetată rugăciune;
Bucură-te, apărător al căilor Părinţilor celor din vechime;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al 5-lea
În curăţie iubindu-L pe Dumnezeu din tinereţile tale, o, minunate Paisie, împreună cu prietenii tăi ai făcut un neclintit jurământ: ca niciodată să nu sălăşluieşti în mânăstiri în care-i slavă, tihnă şi trupească înlesnire, ci sărăcia lui Hristos s-o urmezi. Ai scuturat astfel toată apăsarea pământească şi cu dumnezeiască dragoste bătând puternici, pe aripi de post şi rugăciune spre Soarele dreptăţii te-ai înălţat, strigând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Al sufletului ochi fiindu-ţi fără ascunzişuri, ca un adevărat ucenic al lui Hristos întreaga făţărnicie ai urât şi răstignindu-te lumii, tot binele cel pământesc ai lepădat, spre a păşi pe urmele Stăpânului. Ajuns-ai astfel cuvios al celor cuvioşi, călăuzindu-ţi ucenicii pe calea ce tu o ai bătătorit. De mână îndreaptă-ne, rugămu-ne, şi pe noi, cei orbiţi de patimi şi ologiţi de trândăvie, dar care cu dragoste îţi cântăm:
Bucură-te, suflet curat, neîntinat de aluatul fariseilor şi al saducheilor;
Bucură-te, israelit adevărat în care nu este vicleşug;
Bucură-te, iubitor al chipului călugăresc nemăsluit;
Bucură-te, căci aflat-ai cea ce cu frângere de inimă ai căutat;
Bucură-te, ale cărui comori şi inimă au fost cu Dumnezeu în ceruri;
Bucură-te, cel care cu bogate haine de nuntă fiind înveşmântat, n-ai avut nevoie de zdrenţele murdare ale Mariei în deşert;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al-6-lea
Până la Sfântul Munte al Athosului cercetând în singuratică vieţuire de lipsuri şi chinuri, acolo te-ai sălăşluit. Suferit-ai foame, sete, boală şi necaz, însă nicăieri tânjita legătură dintre un fiu şi al său duhovnicesc părinte nu era de aflat. Năvălirile patimilor, diavoli şi chiar moarte înfruntând, nicicând n-ai încetat a striga: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Departe lepădând înşelăciunea diavolească şi asupra tuturor ispitelor făcându-te biruitor, ai fost cercetat din a lui Dumnezeu făgăduinţă de către cel ce întru monahism te-a tuns, de Stareţul Vasile, care învăţându-te felurite vieţuiri călugăreşti, a plecat, singur lăsându-te iarăşi. Noi, cei care fii sub mantie îţi suntem, ţie astfel îţi strigăm:
Bucură-te, cel care suferit-ai cu trupul pentru ca să încetezi a mai păcătui;
Bucură-te, mare binefăcător al Muntelui Athos;
Bucură-te, mirarea îngerilor şi diavolească rană;
Bucură-te, nevoitor care ai înaintat din putere în putere;
Bucură-te, căci în a ta sărăcie aveai lumea întreagă;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al-7-lea
Pe când duceai viaţă de osteneală şi în Sfântul Munte Athos, dorind a descoperi taina cea din veac ascunsă, ţi-a fost trimis de Dumnezeu un împreună-nevoitor. Poruncile lui Dumnezeu truditu-te-ai cu dânsul a le face şi într-un suflet fiind, şi voile în faţa celuilalt tăindu-şi-le fiecare, ai dragostei adevărate pentru Dumnezeu moştenitori amândoi v-aţi făcut, strigând: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Având deplină pace în nevoinţă, ostenindu-te, arzând cu duhul şi în desăvârşită smerenie şi dragoste de Dumnezeu înaintând, ai fost cercetat de mulţi care doreau să fie ucenicii tăi şi împotriva voinţei tale îngăduitu-i-ai pe toţi aceşti copii ai tăi care nădăjduiau spre ale tale iubitoare îndrumări (povăţuiri), înmulţească-ţi-se fiii, aşa încât împreună să ne socoteşti chiar şi pe noi, cei care-ţi cântăm tie:
Bucură-te, cel ce vrerea proprie o ai tăiat şi ai ajuns voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, al tradiţiei Apostolilor moştenitor;
Bucură-te, înnoitorul vieţii de obşte;
Bucură-te, cel ce te-ai silit a lua prin străduinţă Împărăţia cerurilor;
Bucură-te, cel ce inima îndurerată cu dragoste o ai îmbrăţişat;
Bucură-te, cel ce cu smerită cugetare pe toţi i-ai povăţuit;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al-8-lea
Dobândind o turmă de ucenici care lumea cea deşartă a o părăsi şi cugetele spre lucrurile cele dumnezeieşti a le îndrepta au dorit, fost-ai ales de către Dumnezeu al fiilor păstor. Căutat-ai o dată un părinte duhovnicesc, acum însă tu eşti duhovnicescul părinte care la ceruri ne înalţi pe noi, cei ce lui Dumnezeu Îi strigăm: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Întărind viaţa cea de obşte, din copierea vechilor scrieri ale Părinţilor ai făcut ţinta de căpătâi a mănăstirii. Pururea căutând un sălaş în care să te adânceşti în lumea marilor Sfinţi Cuvioşi locuitori în pustie, dorit-ai din inimă să pregăteşti spre tipărire manuscrise călugăreşti, de dragul viitorilor căutători de Dumnezeu şi al nostru, care cu pocăinţă îţi cântăm:
Bucură-te, iubitor părinte al celor alungaţi şi singuri;
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu;
Bucură-te, mult-pătimitorule;
Bucură-te, cel care te-ai jertfit pentru copiii tăi;
Bucură-te, răsăritul cel nou al vieţii călugăreşti;
Bucură-te, cel ce cu lacrimile tale ai adăpat pomul cel adormit al stăreţiei;
Bucură-te, blând mustrător al sufletelor pe care le-ai îndemnat spre porţile raiului;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al-9-lea
Cetele îngereşti în ceruri neîncetat te măresc, căci în cinul călugăresc atât de mulţi ai adus, încât mănăstirea ta s-a umplut până peste margini. Ai pornit astfel spre pământul Moldovei ca să durezi o cetate monahicească, pururea învăţându-ţi fiii în rugăciunea inimii şi în smerenie. Aşa povăţuieşte-ne pe calea mântuirii şi pe noi, cei ce lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Urmând chinurile lui Hristos şi pe urmele cuvioşilor celor din vechime păşind, ai fost căpetenie biruitoare în războiul cel duhovnicesc, având rugăciunea ca sabie şi scrierile Sfinţilor Părinţi ca ochi ai sufletului prin care ţi s-a dăruit vedere dincolo de această lume. Pentru aceasta îţi strigăm:
Bucură-te, cel care ai urmat paşii Sfântului Antonie cel Mare;
Bucură-te, reziditor al vieţii chinoviale ca pe vremea Sfântului Pahomie cel Mare;
Bucură-te, cel ce în nord Tebaida Egiptului ai reînviat-o;
Bucură-te, cel în care toată nevoinţa creştinească s-a cuprins;
Bucură-te, mângâietor al călugărilor necăjiţi din vremurile de pe urmă;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al 10-lea
În anii de osteneli, noapte şi zi, cu pană de copist ai întocmit scrierea cea duhovnicească ce se cheamă Filocalia. Cum inima ta odihnă a aflat în aceste duhovniceşti învăţături de neîncetată rugăciune lăuntrică, tăcere şi nevăzut război, şi noi preţuim osteneala ta de iubire şi lui Dumnezeu Îi strigăm: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Văzând măreţia ostenelilor tale şi harul dat ţie de către Dumnezeu, inimile ni se fac neputincioase. Cum oare în viaţa cea fără de sfârşit parte cu tine să avem noi, cei ce poruncile tale am dispreţuit? Ai milă de noi, cei năruiţi, care cu jale îţi strigăm şi zicem:
Bucură-te, cel ce pana de copist în cerneala smereniei ai înmuiat-o;
Bucură-te, cel care cuvintele Sfinţilor Părinţi pe zapisul inimii le-ai înscris;
Bucură-te, cel ce mintea Părinţilor ai dobândit;
Bucură-te, cel care cărţile duhovniceşti ca pe holdele de grâu le-ai secerat;
Bucură-te, căci precum o albină strângând nectar, dulcile ziceri ale Părinţilor celor din vechime le-ai adunat;
Bucură-te, culegător al ??śflorilor de câmp??ť de filocalică înţelepciune;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al 11-lea
Duioase cântări eu, deşi nevrednic, ţie îţi dăruiesc, căci a cui inimă poate să nu-ţi cânte lin, cu lacrimi, auzind de a ta sfântă viaţă; căci şi sufletul când s-a despărţit de trup după o întreagă viaţă de paşnică amărăciune, n-a încetat a cânta: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Cunoscând mai dinainte ziua grabnicei tale plecări către cealaltă lume, ostenelile nevoinţei tale nu le-ai împuţinat, ci sporitu-le-ai din dragoste pentru Dumnezeu. Ai plecat de la noi, unit fiind cu Dumnezeu, o, Sfânt Părinte al nostru şi învăţător. Noi, ai tăi fii duhovniceşti, orfani rămaşi acum, nu încetăm a cânta:
Bucură-te, văzător care mai dinainte zărit-ai când vei pleca spre cealaltă lume;
Bucură-te, căci pentru singurul lucru care trebuie ai vieţuit şi ai murit;
Bucură-te, că văzându-ţi pletele albite de patristică înţelepciune, ţie ne închinăm;
Bucură-te, cel care cu Dumnezeu te-ai contopit;
Bucură-te, cel ce trimis-ai ucenici să semene mintea Părinţilor;
Bucură-te, sămânţă înfloritoare de străveche înţelepciune;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al 12-lea
Deşi de cuvintele tale cele dulci şi de a ta faţă luminoasă am fost lipsiţi a le privi, că singură mângâiere în necazuri avem a ta cerească mijlocire şi moştenirea ta cea fără de sfârşit ce vine spre a noastră caldă îmbrăţişare. Osteneală de dragoste neclintiţi ţinând, lui Dumnezeu Îi strigăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea
În patria ta cerească te-ai unit acum de-a pururi cu ai tăi iubiţi învătători, Părinţii din vechime. Cum în lumea cea mai presus de ceruri a îngerilor şi a sfinţilor te afli, rugămu-te de scaunul lui Hristos să te apropii pentru a sufletelor noastre mântuire, aceste cântări zicându-ţi:
Bucură-te, căci urmele tale ce duc către Împărăţia cerurilor vom urma;
Bucură-te, că Dumnezeu a descoperit frumuseţea rugăciunii tale;
Bucură-te, căci nu eşti din această lume;
Bucură-te, al mănăstirilor înnoitor şi insuflarea călugărilor;
Bucură-te, cel ce ai reaprins lumina stăreţiei, lăsând lanţ viu de ucenici;
Bucură-te, căci pe acest pământ fiind, mintea şi inima ţi-erau în ceruri;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Condacul al 13-lea
O, mult lăudate şi prea fericite Părinte Paisie, primeşte această smerită rugăciune a noastră, fiind ferit prin smerenie urcată pe învăţăturile Sfinţilor Părinţi către înălţimile rugăciunii, ajută-ne pe noi, care nu ştim cum să ne ostenim şi cum să ne rugăm. Îndură-te de noi, ucenicii tăi cei fărâmaţi, învăţându-ne dragostea de cele bune şi slobozindu-ne de chinurile cele viitoare pe toţi cei ce lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia!   (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice  Icosul întâi Ca înger în trup ai crescut din fragedă pruncie, pururea pe buze psalmi având şi a inimii bătaie dumnezeiască slujbă. Pentru tinereasca ta neîntinare mărire aducându-I lui Dumnezeu, aceste laude îţi cântăm:
Bucură-te, a îngerilor şi a sfinţilor uimire;
Bucură-te, căci mulţi au fost chemaţi, tu însă ai fost ales;
Bucură-te, cel ce ai semănat cu lacrimi, pentru a secera cu bucurie;
Bucură-te, cel ce din pruncie ai iubit curăţia şi tăcerea;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!
Şi  Condacul întâi 
Între Sfinţii Părinţi ai fost biruitor, cel ce în această lume decăzută spre părinteasca îmbrăţişare a cuvioşilor celor din vechime ne călăuzeşti, ca o punte peste adâncul necredinţei. O, fraţilor, nu plângeţi, ci vă veseliţi, căci avem un neclătit îndrumător:
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfinţii Părinţi!

ACATIST PENTRU CEI ADORMIŢI

ACATISTUL PREACUVIOSULUI PĂRINTE SILUAN ATHONITUL 24 septembrie