RÂNDUIALA Preotului ce se ispiteşte în vis

RÂNDUIALA

Preotului ce se ispiteşte în vis

După ce s-a ispitit în vis îndată se scoală şi făcând începutul

zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru..., Sfinte Dumnezeule...,

Preasfântă Treime..., Tatăl nostru..., Doamne miluieşte (de 12 ori)

Mărire…, Şi acum…, Veniţi să ne închinăm (de trei ori) şi citeşte:

După-cinarea pre rând până după: Cred într-unul Dumnezeu...,

apoi zice:

Uşurează, lasă, iartă, Dumnezeule, greşalele noastre cele

de voie şi fără de voie, cele cu fapta şi cu cuvântul, cele cu

ştiinţa şi cu neştiinţa, cele de noapte şi cele din zi, cele cu

mintea şi cu gândul, toate le iartă nouă, ca un Bun şi de

oameni Iubitor.

Troparul şi condacul zilei: În urmă troparele acestea glasul al 2-

lea:

Păcătuit-am Ţie, Mântuitorule, ca fiul cel curvar; primeştemă,

Părinte, pre mine Cela ce mă pocăiesc, şi mă miluieşte,

Dumnezeule.

Strig Ţie, Hristoase Mântuitorule, cu glasul vameşului:

curăţeşte-mă, ca pre acela şi mă miluieşte, Dumnezeule.

Glasul al 5-lea al Născătoarei:

Acoperământul Tău cel grabnic şi ajutorul şi mila arată-o

spre servul Tău, şi linişteşte tu, Curată, valurile gândurilor

celor deşarte; şi ridică, Născătoare de Dumnezeu, sufletul

meu cel căzut, că ştiu, Fecioară, ştiu că poţi câte şi voieşti.

Apoi: Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru...,

Că a Ta este Împărăţia...;

Alte stihiri glasul al 7-lea:

Ca cel căzut între tâlhari şi rănit, aşa şi eu am căzut

pentru păcatele mele şi sufletul meu este rănit; către cine

voi alerga eu vinovatul, de nu către Tine, Cel Îndurat şi

doctorul sufletelor? Revarsă peste mine, Dumnezeule, mila

Ta cea mare.

Ca fiul cel curvar am venit şi eu, Îndurate; primeşte-mă

pre mine cela ce cad, ca pre unul din năimiţii Tăi,

Dumnezeule, şi mă miluieşte.

Glasul al 8-lea:

Căzând în furia cugetelor mele, mi s-a furat mintea mie

mişelului, şi cumplit fiind rănit, tot sufletul îmi este vătămat,

şi de aceea zac gol de virtuţi în calea vieţii. Şi un Preot

văzându-mă suferind de răni, trecând nu s-a uitat la mine,

pentru că sunt nevindecate. Un levit iarăşi neputând suferi

durerea cea pierzătoare de suflet văzându-mă şi el, a trecut

alăturea. Iar Tu, Cela ce ai binevoit a Te întrupa nu din

Samaria, ci din Maria, Hristoase Dumnezeule, cu iubirea Ta

de oameni dă-mi mie vindecare, vărsând asupra mea mila Ta

cea mare.

Glasul al 6-lea:

Gândesc la ziua cea înfricoşată şi-mi plâng faptele cele

viclene; cum mă voi îndreptăţi înaintea Împăratului celui

nemuritor? Şi cu ce îndrăznire voi privi la Judecătorul, eu

desfrânatul? Îndurate Părinte, Fiule Unule-Născut şi Duhule

Sfinte, miluieşte-mă pre mine.

În valea plângerii, în locul ce ai dispus, când vei şedea să

faci judecată dreaptă, să nu-mi vădeşti, Îndurate, cele

ascunse ale mele, nici să mă ruşinezi înaintea Îngerilor; ci

cruţă-mă, Dumnezeule, şi mă miluieşte.

Mărire…

Eu sunt pomul cel neroditor, Doamne, neaducând

nicicum roade de umilinţă, şi mă sfiiesc de tăiere şi mă

înfricoşez de focul cel nestins; pentru care Te rog: înainte de

acea nevoie, întoarce-mă şi mă mântuieşte.

Şi acum… a Născătoarei:

Nădejdea cea bună a lumii, Născătoare de Dumnezeu,

numai singură folosirea Ta cea binevoitoare o cer; îndură-Te

de mine păcătosul şi roagă pre Înduratul Dumnezeu să

scape sufletul meu de toată certarea, una binecuvântată.

Doamne miluieşte de 40 ori, şi rugăciunea aceasta a lui Marcu

Monahul:

Preacurate, neîntinate, mult-Milostive Doamne, Carele

prin înălţarea omenirii Tale ai scăpat de stricăciune firea

noastră, şi întreagă o ai Sfinţit prin unirea cu firea cea mai

bună; Cela ce cu îndestulare dai harul Tău celor ce Te cred

cu neîndoire numai pre Tine adevărat Dumnezeu, şi prin neputinţa

trupului ruşinezi pre împotrivitorul cel vechi şi

cerbicos; Însuţi Binefăcătorule Doamne, şi pre mine cel

pătimaş şi dedat păcatului, fiind spurcat prin nălucirea din

vis, curăţeşte-mă de toată întinăciunea trupului şi a

sufletului şi să nu-mi socoteşti aceasta ca păcat, ori de m-am

întinat în vis din pizma demonului celui nălucitor şi urâtor

de bine, ori din rea deprindere, ori din neîngrijirea şi

neînfrânarea de cele vătămătoare, ori din tirania nesaţiului.

Întăreşte-mă şi mai departe cu harul Tău cel Atotputernic,

împotriva înrăutăţirii şi a turburării lui, şi mă fereşte mai pre

sus de măiestriile lui cele felurite, păzindu-mi făclia întregii

înţelepciuni nestinsă până la sfârşit. Pentru ca prin ajutorul

Tău fiind scutit de toată împătimirea cea tinoasă a

gâdilărilor şi de toată negura cea fioroasă a nălucirilor de

noapte, ziua şi noaptea aplecându-mă cu cuget curat la

privirea cea luminoasă a judecăţilor Tale celor dorite şi mai

dulci de cât mierea şi fagurul, să mă învrednicesc a mă

împărtăşi cu nemuritoarele şi de-viaţă-făcătoarele Tale

Taine. Cu rugăciunile Stăpânei noastre, Născătoarei de

Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria, care fără stricăciune

Te-a născut, şi cu ale tuturor sfinţilor. Amin.

Altă rugăciune a Marelui Vasilie

Mult-Îndurate, nespurcate, neîntinate, curate, singur

nepăcătuitorule, Doamne, curăţeşte-mă pre mine

netrebnicul servul Tău de toată întinăciunea trupului şi a

sufletului, şi de necurăţia ce s-a întâmplat mie acum din

neluare aminte şi din trândăvie, împreună cu toate celelalte

nelegiuiri ale mele; şi mă arată neîntinat prin harul lui

Hristos al Tău şi mă sfinţeşte cu venirea Sfântului Tău Duh;

ca, deşteptându-mă din negura necurăţiilor mele şi din

nălucirile diavolului, încă şi de toată întinăciunea

diavolească, să mă învrednicesc în conştiinţă curată a

deschide întinata şi necurata mea gură spre lauda

Preasfântului Tău nume, al Tatălui, şi al Fiului, şi al

Sfântului Duh. Şi aşa, nevinovat şi neosândit, să mă cuminec

cu Preacuratele, nemuritoarele, Preasfintele şi de-viaţăfăcătoarele

Taine ale Unuia-Născut Fiului Tău, a Domnului şi

Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cu Carele

Binecuvântat eşti, cu Preasfântul, Bunul şi de-viaţă-făcătorul

Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.

Altă rugăciune tot a lui;

iar alţii zic a fi a Cuviosului Părintelui nostru Martinian

Iarăşi m-am alunecat cu mintea eu mişelul servind

deprinderii celei rele a păcatului; iarăşi domnul

întunericului şi născătorul dulceţii pătimaşe m-a prins rob,

şi ca pre un rob umilit mă sileşte a robi voii sale şi poftelor

cărnii. Şi ce voi face, Doamne, Doamne, Răscumpărătorule şi

Apărătorule al celor ce se încred în Tine? Ci la Tine iarăşi mă

voi întoarce, voi suspina şi voi cere iertarea faptelor mele.

Dar mă tem şi tremur nu cumva în toate zilele mărturisindumă

şi făgăduind părăsire de răutăţi, păcătuind încă în toată

ora şi neîmplinind rugăciunile mele, Ţie, Dumnezeul meu, să

nu întorc spre întărâtare îndelunga Ta răbdare. Şi cine va

suferi, Doamne, mânea Ta? Dar cunoscând mulţimea

îndurărilor Tale şi adâncul iubirii Tale de oameni, iarăşi mă

arunc la milele Tale şi strig Ţie: Păcătuit-am, Dumnezeule,

miluieşte-mă pre mine cel căzut; dă-mi mână de ajutor mie

celui cufundat în prăpastia dezmierdărilor, şi nu mă părăsi,

Doamne, pre mine făptura Ta, spre a mă pierde în

nelegiuirile şi păcatele mele. Ci ţinându-Te de bunătatea Ta

cea obişnuită, curăţeşte-mă de întinăciunea şi spurcăciunea

trupului meu şi de gândurile mele cele pătimaşe, care în

toate zilele întinează ticălosul meu suflet; că iată, Doamne

Dumnezeul meu, nu este într-însul loc curat, ci întreg s-a

stricat, având o rană peste tot trupul. Deci Însuţi, ca un

Doctor al sufletelor şi fântâna milei, curăţeşte-l prin spălarea

lacrimilor, vărsându-le acestea în mine cu îndestulare şi

revarsă iubirea Ta de oameni şi vindecă sfărâmăturile lui. Şimi

dă vindecare şi curăţire, şi să nu întorci faţa Ta de la

mine, că mă va mistui focul deznădăjduirii. Dar precum ai

zis, Dumnezeule Cel neminţitor: că mare bucurie se face

pentru pocăinţa unui păcătos, aceasta să se facă şi pentru

mine păcătosul; şi să nu închizi urechile îndurării Tale

despre rugăciunea pocăinţei mele; ci deschide-mi-le, şi se va

îndrepta ca o tămâie înaintea Ta. Căci ca un Creator, care

ştii neputinţa firii şi alunecarea tinereţilor, treci cu vederea

păcatele şi primeşti pocăinţa celor ce în adevăr se mărturisesc

Ţie. Că Tu singur eşti nepăcătuitor, Cela ce ridici

păcatul lumii; şi Ţie mărire înălţăm, acum şi pururea şi în

vecii vecilor, Amin.

Apoi face 50 metanii şi dator eşti a zice la fiecare metanie:

Dumnezeule, curăţeşte-mă pre mine păcătosul şi mă

miluieşte, pentru numele Tău cel Sfânt.

Păcătuit-am Ţie, Doamne, iartă-mă pre mine desfrânatul.

Apoi: Cela ce în tot timpul şi în toată ora..., Ceea ce eşti mai

cinstită decât Heruvimii…, şi îndată; Întru numele Domnului

binecuvintează Părinte.

Stăpâne Dumnezeule Părinte Atotputernice. Doamne,

Fiule Unule-Născut, Iisuse Hristoase, şi Duhule Sfinte, o

Dumnezeire, o putere, miluieşte-mă pre mine păcătosul, şi

cu judecăţile ce ştii mântuieşte-mă pre mine nevrednicul

servul Tău, că binecuvântat eşti în vecii vecilor, Amin.

Apoi Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime..., Tatăl nostru...,

Doamne miluieşte (de 12 ori), Ceea ce eşti mai cinstită de cât

Heruvimii...

Apărătoare Doamnei, pentru biruinţă mulţumiri,

izbăvindu-ne din nevoi, aducem Ţie, Născătoare de

Dumnezeu, noi servii Tăi; ci ca ceea ce ai putere neînvinsă,

eliberează-ne din toate nevoile, ca să strigăm Ţie: Bucură-te,

Mireasă pururea Fecioară.

De este nălucirea în vis din ispita diavolului, Preotul făcând

această rânduială face Liturghie; şi mireanul se împărtăşeşte. Iar

de va fi provenită din multă beţie să se oprească de la orice

lucrare Sfinţită, după canonul al 4 al lui Dionisie şi a Marelui

Atanasie în epistola către Amun, şi după marele Vasilie în scrierile

ascetice. Caută-le aceste în colecţia canoanelor de Potli şi Ralli.

Atena. Tomul 4.

RUGĂCIUNE

pentru cei ce vor să călătorească în cale

Doamne Dumnezeul nostru, Cela ce eşti calea cea

adevărată şi vie, şi ai călătorit împreună cu robul Tău Iosif,

însoţeşte Stăpâne, şi pre robul Tău (N), şi-l fereşte de furi, de

toată întâmplarea şi bântuirea cea rea. Dăruieşte-i pace şi

ajutor bun ca să aibă el grijă de toată dreptatea, urmând

poruncilor Tale, şi binevoieşte a se întoarce plin de

bunătăţile cereşti şi pământeşti. Că a Ta este Împărăţia,

puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului, şi a Sfântului Duh,

acum şi pururea, şi în vecii vecilor, Amin.