„Fiul lui Navi” este forma folosită în Biserica Ortodoxă (în Biblia Sinodală și în cartile de cult românești). Ea provine din traducerea în limba greacă a Vechiului Testament (Septuaginta), unde numele tatălui său a fost transliterat Navi (\mathit{N\alpha\upsilon\acute{\eta}}).
„Fiul lui Nun” este forma care provine direct din limba ebraică (textul masoretic), unde numele tatălui se pronunță Nun (\mathit{\overline{N}\bar{u}n}). Această formă este folosită mai ales în traducerile biblice protestante și în literatura istorico-academică.
VIAȚA DETALIATĂ A SFÂNTULUI DREPT IOSUA, FIUL LUI NAVI (1 SEPTEMBRIE)
Sfântul Drept Iosua este prăznuit de Biserica Ortodoxă în fiecare an la data de 1 Septembrie, alături de Începutul Anului Nou Bisericesc. El a fost marele conducător al poporului Israel după moartea Proorocului Moise și cel care a introdus poporul ales în Pământul Făgăduinței.
1. Originea, numele și taina numirii sale
Numele de naștere: S-a născut în Egipt, în timpul robiei, din seminția lui Efraim. Numele său inițial a fost Osea (care înseamnă „Mântuire”).
Schimbarea numelui: Sfântul Prooroc Moise, văzând duhul și credința tânărului, i-a schimbat numele în Iosua (Ieșua sau Iisus în limba greacă, însemnând „Iahve/Dumnezeu este mântuirea”).
Taina numelui: Această schimbare a purtat o proorocie adâncă: Iosua, fiul lui Navi, îl prefigura pe Mântuitorul Iisus Hristos, Cel ce avea să conducă omenirea nu într-un pământ lumesc, ci în Adevăratul Pământ al Făgăduinței Împărăția Cerurilor.
2. Ucenic credincios și comandant al oștirii
În timpul celor 40 de ani de rătăcire prin pustie, Iosua a fost ucenicul cel mai apropiat și mai ascultător al lui Moise:
Biruința asupra amaleciților (Ieșirea 17): Când neamul lui Amalec a atacat pe Israel la Refidim, Moise l-a pus pe Iosua în fruntea bătăliei. În timp ce Iosua lupta pe câmpul de luptă, Moise se ruga pe munte cu brațele ridicate în chipul Sfintei Cruci. Cât timp Moise își ținea mâinile ridicate, Iosua biruia.
Însoțitor pe Muntele Sinai: Când Moise s-a suit pe munte pentru a primi Tablele Legii de la Dumnezeu, Iosua l-a însoțit până aproape de vârf și l-a așteptat cu credincioșie 40 de zile.
Iscoada plină de credință (Numerii 13-14): Moise a trimis 12 bărbați să cerceteze Canaanul. Zece dintre ei s-au întors speriați, răspândind deznădejde în popor. Singurii care au avut credință că Dumnezeu le va da biruința au fost Iosua, fiul lui Navi, și Caleb, fiul lui Iefone. Pentru această credință, Dumnezeu a rânduit ca doar ei doi din toată generația ieșită din Egipt să intre vii în Canaan.
3. Preluarea conducerii poporului
Înainte de moartea sa, Proorocul Moise, din porunca Domnului, a pus mâinile peste Iosua în fața preotului Eleazar și a întregii adunări, dându-i duhul înțelepciunii.
Dumnezeu i-a grăit atunci lui Iosua cuvintele de întărire:
„Fii tare și bărbăteos... Să nu se depărteze cartea acestei legi de la gura ta, ci să înveți din ea ziua și noaptea... Căci cu tine este Domnul Dumnezeul tău în toate căile unde vei merge” (Iosua 1, 6-9).
4. Minunile săvârșite prin credința lui Iosua
Trecerea Iordanului (Iosua 3-4): Când au ajuns la hotarul Canaanului, preoții purtând Chivotul Legii au pășit în apele Iordanului. Apele s-au oprit și s-au despărțit, iar poporul a trecut pe uscat (icoană a Tainei Botezului).
Arătarea Sfântului Arhanghel Mihail (Iosua 5): Înaintea cetății Ierihon, lui Iosua i s-a arătat un bărbat minunat cu sabia scoasă din teacă. Întrebându-l Iosua cine este, Acela a răspuns: „Eu sunt Căpetenia oștirii Domnului!” Arhanghelul Mihail, trimis să sprijine poporul în lupte.
Prăbușirea zidurilor Ierihonului (Iosua 6): Poporul a înconjurat cetatea Ierihon timp de 6 zile, iar în ziua a șaptea de 7 ori, purtând Chivotul și sunând din trâmbițe. La strigătul de biruință al poporului, zidurile groase s-au prăbușit de la sine.
Oprirea Soarelui pe cer (Iosua 10): În bătălia de la Ghibeon împotriva regilor amoriți, pentru a desăvârși biruința înainte de venirea nopții, Iosua a strigat cu credință neclintită:
„Stai, soare, deasupra Ghibeonului, și tu, lună, asupra văii Aialon!”
Soarele s-a oprit pe cer aproape o zi întreagă o minune unică în istorie, prin care Dumnezeu a arătat cât de mult ascultă rugăciunea omului drept.
5. Împărțirea pământului și sfârșitul vieții
După ce a eliberat Canaanul, Iosua a împărțit Pământul Făgăduinței prin sorți celor 12 seminții ale lui Israel și a așezat Chivotul Domnului la Șilo.
La bătrânețe, adunând tot poporul la Sichem, le-a cerut să rămână credincioși singurului Dumnezeu Adevărat, lăsându-le ca îndreptar propria sa alegere:
„Cât despre mine și casa mea, noi vom sluji Domnului!” (Iosua 24, 15).
A adormit în pace la vârsta de 110 ani și a fost îngropat cu mare cinste pe moșia sa din Timnat-Serah, în munții lui Efraim.
Semnificația Teologică
Sfinții Părinți ai Bisericii arată de ce Iosua, fiul lui Navi, este o icoană a lui Hristos:
Moise (care reprezintă Legea Veche) nu a putut introduce poporul în Pământul Făgăduinței, ci doar l-a dus până la râul Iordan.
Iosua (care reprezintă Harul și poartă numele Mântuitorului) este cel care trece poporul prin ape și îl bagă în moștenire.
Aceasta ne arată că Legea Veche doar pregătește omul, dar numai Iisus Hristos (Noul Iosua) ne trece prin apele Botezului și ne dăruiește Împărăția Cerurilor.
Sfinte Dreptule Iosua, fiul lui Navi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
1. Originea, numele și taina numirii sale
Numele de naștere: S-a născut în Egipt, în timpul robiei, din seminția lui Efraim. Numele său inițial a fost Osea (care înseamnă „Mântuire”).
Schimbarea numelui: Sfântul Prooroc Moise, văzând duhul și credința tânărului, i-a schimbat numele în Iosua (Ieșua sau Iisus în limba greacă, însemnând „Iahve/Dumnezeu este mântuirea”).
Taina numelui: Această schimbare a purtat o proorocie adâncă: Iosua, fiul lui Navi, îl prefigura pe Mântuitorul Iisus Hristos, Cel ce avea să conducă omenirea nu într-un pământ lumesc, ci în Adevăratul Pământ al Făgăduinței Împărăția Cerurilor.
2. Ucenic credincios și comandant al oștirii
În timpul celor 40 de ani de rătăcire prin pustie, Iosua a fost ucenicul cel mai apropiat și mai ascultător al lui Moise:
Biruința asupra amaleciților (Ieșirea 17): Când neamul lui Amalec a atacat pe Israel la Refidim, Moise l-a pus pe Iosua în fruntea bătăliei. În timp ce Iosua lupta pe câmpul de luptă, Moise se ruga pe munte cu brațele ridicate în chipul Sfintei Cruci. Cât timp Moise își ținea mâinile ridicate, Iosua biruia.
Însoțitor pe Muntele Sinai: Când Moise s-a suit pe munte pentru a primi Tablele Legii de la Dumnezeu, Iosua l-a însoțit până aproape de vârf și l-a așteptat cu credincioșie 40 de zile.
Iscoada plină de credință (Numerii 13-14): Moise a trimis 12 bărbați să cerceteze Canaanul. Zece dintre ei s-au întors speriați, răspândind deznădejde în popor. Singurii care au avut credință că Dumnezeu le va da biruința au fost Iosua, fiul lui Navi, și Caleb, fiul lui Iefone. Pentru această credință, Dumnezeu a rânduit ca doar ei doi din toată generația ieșită din Egipt să intre vii în Canaan.
3. Preluarea conducerii poporului
Înainte de moartea sa, Proorocul Moise, din porunca Domnului, a pus mâinile peste Iosua în fața preotului Eleazar și a întregii adunări, dându-i duhul înțelepciunii.
Dumnezeu i-a grăit atunci lui Iosua cuvintele de întărire:
„Fii tare și bărbăteos... Să nu se depărteze cartea acestei legi de la gura ta, ci să înveți din ea ziua și noaptea... Căci cu tine este Domnul Dumnezeul tău în toate căile unde vei merge” (Iosua 1, 6-9).
4. Minunile săvârșite prin credința lui Iosua
Trecerea Iordanului (Iosua 3-4): Când au ajuns la hotarul Canaanului, preoții purtând Chivotul Legii au pășit în apele Iordanului. Apele s-au oprit și s-au despărțit, iar poporul a trecut pe uscat (icoană a Tainei Botezului).
Arătarea Sfântului Arhanghel Mihail (Iosua 5): Înaintea cetății Ierihon, lui Iosua i s-a arătat un bărbat minunat cu sabia scoasă din teacă. Întrebându-l Iosua cine este, Acela a răspuns: „Eu sunt Căpetenia oștirii Domnului!” Arhanghelul Mihail, trimis să sprijine poporul în lupte.
Prăbușirea zidurilor Ierihonului (Iosua 6): Poporul a înconjurat cetatea Ierihon timp de 6 zile, iar în ziua a șaptea de 7 ori, purtând Chivotul și sunând din trâmbițe. La strigătul de biruință al poporului, zidurile groase s-au prăbușit de la sine.
Oprirea Soarelui pe cer (Iosua 10): În bătălia de la Ghibeon împotriva regilor amoriți, pentru a desăvârși biruința înainte de venirea nopții, Iosua a strigat cu credință neclintită:
„Stai, soare, deasupra Ghibeonului, și tu, lună, asupra văii Aialon!”
Soarele s-a oprit pe cer aproape o zi întreagă o minune unică în istorie, prin care Dumnezeu a arătat cât de mult ascultă rugăciunea omului drept.
5. Împărțirea pământului și sfârșitul vieții
După ce a eliberat Canaanul, Iosua a împărțit Pământul Făgăduinței prin sorți celor 12 seminții ale lui Israel și a așezat Chivotul Domnului la Șilo.
La bătrânețe, adunând tot poporul la Sichem, le-a cerut să rămână credincioși singurului Dumnezeu Adevărat, lăsându-le ca îndreptar propria sa alegere:
„Cât despre mine și casa mea, noi vom sluji Domnului!” (Iosua 24, 15).
A adormit în pace la vârsta de 110 ani și a fost îngropat cu mare cinste pe moșia sa din Timnat-Serah, în munții lui Efraim.
Semnificația Teologică
Sfinții Părinți ai Bisericii arată de ce Iosua, fiul lui Navi, este o icoană a lui Hristos:
Moise (care reprezintă Legea Veche) nu a putut introduce poporul în Pământul Făgăduinței, ci doar l-a dus până la râul Iordan.
Iosua (care reprezintă Harul și poartă numele Mântuitorului) este cel care trece poporul prin ape și îl bagă în moștenire.
Aceasta ne arată că Legea Veche doar pregătește omul, dar numai Iisus Hristos (Noul Iosua) ne trece prin apele Botezului și ne dăruiește Împărăția Cerurilor.
Sfinte Dreptule Iosua, fiul lui Navi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasă un comentariu și spune-ne părerea ta! Te rugăm să păstrezi un ton politicos