CE SE CITEŞTE DUPĂ PATRUZECI DE ZILE
FEMEII CE A NĂSCUT
După plinirea a 40 de zile, iarăşi se aduce pruncul la biserică,
pentru ca să se înbisericească, şi se aduce de maica sa, fiind
curăţită acum şi spălată, de faţă fiind şi naşul, ce la primit din
botez. Iar Preotul face început, zicând: Binecuvântat este
Dumnezeul nostru… Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime…
Tatăl nostru… Că a Ta este Împărăţia...
Apoi Troparul zilei, sau al Sfântului, ce se va întâmpla de rând,
iar de vei vrea, zi cele de mai sus ale Întâmpinării.
După aceasta: Mărire… Şi acum…
Doamne pentru rugăciunile tuturor Sfinţilor, şi ale
Născătoarei de Dumnezeu, pacea Ta dă-o nouă, şi ne
miluieşte pre noi, ca un îndurat.
Iar mama plecându-şi capul împreună cu pruncul face Preotul
semnul crucii pre el; apoi atingându-se de capul lui, zice rugăciunea
aceasta:
Domnului să ne rugăm
Doamne Dumnezeule, Atotţiitorule, Tatăl Domnului
nostru Iisus Hristos, care cu cuvântul Tău toată firea cea
cuvântătoare şi cea necuvântătoare o ai creat, şi toate din
nefiinţă în fiinţă le-ai adus, Ţie ne rugăm, şi pre Tine te
chemăm, pre roaba Ta (N), ce o ai mântuit cu voia Ta,
curăţeşte-o de tot păcatul şi de toată spurcăciunea, ca,
venind la biserica Ta cea Sfântă, să se învrednicească fără
osândire a se împărtăşi cu Sfintele Tale Taine.
Se cade a şti că de va fi murit pruncul, se citeşte rugăciunea
numai până aici, apoi se zice ecfonisul acesta:
Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie mărire
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor, Amin.
Iar de trăieşte pruncul, atingându-te de capul lui, citeşti şi
aceasta până la sfârşit:
Şi pre acest prunc, născut dintr-însa, binecuvintează-l,
creşte-l, sfinţeşte-l, înţelepţeşte-l fă-l întreg la minte şi bine
priceput; că Tu l-ai produs pre aceasta, şi i-ai arătat lui
aceasta lumină simţită, ca să se învrednicească şi de lumina
cea înţelegătoare, la timpul, ce ai hotărât, şi să se numere
cu turma Ta cea Sfântă, prin Unul-Născut Fiul Tău, cu Carele
binecuvântat eşti, cu Preasfântul şi bunul şi de-viaţăfăcătorul
Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
Preotul: Pace tuturor. Capetele noastre Domnului să le plecăm
Rugăciunea pentru maica pruncului:
Doamne Dumnezeul nostru, Carele ai venit în lume
pentru mântuirea neamului omenesc vino şi la roaba Ta
aceasta (N), şi o învredniceşte pre ea pentru rugăciunile
cinstitei preoţii, a se adăposti în Sfânta sobornicească
Biserica Ta, şi a afla intrare în Biserica măririi Tale; şi o
învredniceşte pre dânsa a se cumineca cu cinstitul Trup, şi
Sânge al Hristosului Tău. Spală-o pre dânsa de întinăciunea
trupului, şi de necurăţia sufletului, după plinirea acestor
patruzeci de zile; ca învrednicindu-se a intra în Biserica Ta
cea Sfântă, să preamărească împreună cu noi prea Sfânt
numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
Şi de va fi murit pruncul, fă aici apolisul; iar de este viu,
urmează toate pre rând, până în sfârşit.
Rugăciunea aceasta spre prunc
Domnului să ne rugăm
Doamne Dumnezeul nostru, Carele în a patruzecea zi
prunc Te-ai adus în templul legii de Maria, cea neispitită de
nuntă, Sfânta Ta Mamă, şi ai fost ţinut în braţele dreptului
Simeon; Însuţi Stăpâne Atotputernice, şi pre acest prunc, ce
s-a adus spre a se înfăţişa Ţie făcătorului tuturor,
binecuvintează-l şi spre tot lucrul bun şi bine plăcut Ţie
creşte-l, depărtând de la dânsul toată puterea protivnică cu
însemnarea crucii Tale; că tu Doamne eşti Cela ce păzeşti
pruncii, ca învrednicindu-se Sfântului Botez să dobândească
partea aleşilor Împărăţiei Tale, fiind păzit cu noi, prin darul
Sfintei, de o fiinţă şi nedespărţitei Treimi. Că Ţie se cuvine
toată mărirea, cinstea şi închinăciunea împreună cu
Părintele Tău Cel fără început, şi cu Preasfântul şi bunul şi
de-viaţă-făcătorul Tău Duh, acum şi pururea, şi în vecii
vecilor, Amin.
Preotul: Pace tuturor. Capetele voastre Domnului să le plecaţi
Dumnezeule, Părinte Atotţiitorule, Carele prin profetul
Tău, marele glăsuitor Isaia ai prevestit nouă întruparea din
Fecioară a Unuia-Născut Fiului Tău şi Dumnezeului nostru,
Carele în zilele cele de apoi cu bună voirea Ta şi cu
conlucrarea Sfântului Duh, pentru mântuirea noastră a
muritorilor, a primit cu îndurarea cea nemăsurată, a se face
prunc dintr-însa şi după cele scrise în legea Ta cea Sfântă, a
voit a se aduce în templu după plinirea zilelor curăţeniei,
fiind adevărat legiuitor, şi în braţele dreptului Simeon a
primit a fi ţinut; preînchipuirea acestei taine la profetul mai
sus zis arătat am cunoscut-o prin cărbunele din cleşte; a
căreia urmare o avem şi noi credincioşii în legea harului.
Însuţi şi acum Doamne, Cela ce păzeşti pruncii,
binecuvintează pre pruncul aceasta şi pre părinţii şi naşii
lui, şi-l învredniceşte pre dânsul la timpul cuvenit şi
renaşterii celei din apă şi din Duh; numără-l pre dânsul cu
turma Ta cea Sfântă a oilor celor cuvântătoare, care se
numesc cu numele Hristosului Tău. Că tu eşti Cela ce petreci
întru cei de sus, şi priveşti spre cei umiliţi, şi Ţie mărire
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor, Amin.
Apoi luând Preotul pruncul, face cu dânsul semnul crucii
înaintea uşilor Bisericii, zicând:
Îmbisericească-se robul lui Dumnezeu (N) în numele
Tatălui şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în
vecii vecilor, Amin.
După aceea îl introduce în Biserică zicând:
Intra-voi în casa Ta, închinamă-voi spre Biserica cea
Sfântă a Ta.
Şi venind în mijlocul Bisericii zice iarăşi aceasta:
Îmbisericească-se robul lui Dumnezeu (N)
Apoi adaugă:
În mijlocul Bisericii Te voi lăuda.
După aceia îl aduce înaintea uşilor altarului zicând:
Îmbisericească-se robul lui Dumnezeu (N)
Şi de va fi parte bărbătească îl introduce în Sfântul altar,şi îl
atinge de cele patru laturi ale sfintei Mese, iar de va fi parte
femeiască numai până la uşile altarului zicând:
Acum slobozeşte pre robul Tău Stăpâne, după cuvântul
Tău în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pre care ai
gătit înaintea feţei tuturor popoarelor; lumină spre
descoperirea neamurilor, şi mărire poporului Tău Israil.
După aceea pune pruncul dinaintea uşilor altarului, iar naşul
sau mama pruncului închinându-se de trei ori îl ia şi iese, iar
Preotul face apolisul aşa:
Cela ce a voit a se ţine în braţele dreptului Simeon,
pentru a noastră mântuire, Hristos adevăratul Dumnezeul
nostru, pentru rugăciunile Preacuratei sale maici, şi ale
tuturor Sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască ca un
bun şi de oameni iubitor.
Nessun commento:
Posta un commento