RÂNDUIALA ce se cântă la timp nesenin

RÂNDUIALA

ce se cântă la timp nesenin,

adică la ploaie prea multă şi peste măsură

Preotul zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru..., citeţul:

Împărate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime…,

Tatăl nostru..., Preotul: Că a Ta este Împărăţia..., Doamne

miluieşte (de 12 ori), Veniţi să ne închinăm (de trei ori), şi Psalmul

68: Mântuieşte-mă Dumnezeule, că a intrat ape până la sufletul

meu.

Diaconul zice ectenia cea mare: Cu pace Domnului să ne

rugăm…, şi celelalte până la: Pentru cei ce plutesc pre marea…, şi

îndată zice aceste:

Pentru ca nu cu urgia certării Sale să ne piardă pre noi,

pentru păcatele şi nelegiuirile noastre, ci aducându-Şi

aminte de milele şi îndurările Sale cele din veac, să ne

miluiască pre noi, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să-Şi aducă aminte de aşezământul Său cel cu

Noe, ca nu cu umezeala cea nemăsurată şi cu schimbarea şi

întunecarea aerului şi cu negură întunecoasă să strice

pământul şi poporul Său, ci cu milă păzind moştenirea Sa să

poruncească ca să strălucească soare aducător de roade, şi

căldură paşnică să lumineze pământul, Domnului să ne

rugăm.

Pentru ca să poruncească norilor să înceteze ploaia cea

nemăsurată şi să împrăştie întunecarea, ca să strălucească

lumina soarelui, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să ferească oamenii, vietăţile şi tot pământul şi

să nu le vatăme cu revărsarea ploilor celor nemăsurate,

Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să dea moştenirii sale înseninare şi să

înmulţească roadele pământului, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să nu ne dea nouă şi să ne pedepsească, după

păcatele noastre, ci, după multă mila Sa şi după îndurarea

Sa, să arate nouă în curând iubirea Sa de oameni şi

bunătatea Sa, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să nu strice roadele şi semănăturile pământului

pentru păcatele noastre, cu revărsarea ploilor celor

nemăsurate, ci cu senin priitor să le păzească şi să le

înmulţească pentru săracii poporului Său, Domnului să ne

rugăm.

Pentru ca bine primită să fie rugăciunea noastră şi să ne

ferească pre noi de foamete, de ciumă, de holeră de

cutremur, de potop, de foc, de grindină, de sabie, de

încălcarea străinilor şi de războiul dintre noi, şi de toate

rănile cele aducătoare de moarte, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să ne mântuim noi…, Apără, mântuieşte, miluieşte...,

şi celelalte. Ecfonis: Că Ţie se cade toată mărirea, cinstea şi

închinăciunea…, apoi: Dumnezeu este Domnul…, glasul al 2-lea:

Caută spre poporul Tău cel păcătos, Îndurate

Dumnezeule, şi nu trece cu vederea pre cei ce cad la Tine cu

pocăinţă, ci ca un bun miluieşte-i şi curând îi scapă de

dreapta Ta certare, pentru rugăciunile Născătoarei de

Dumnezeu, Unule Iubitorule de oameni (de două ori).

Slavă… Şi acum… a Născătoarei:

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, grabnică ajutătoarea

lumii, cerem a ta grabnică folosinţă şi tare sprijinire; îndurăte

de poporul cel îngrijorat şi roagă pre Înduratul tău Fiu şi

Dumnezeu, să ne scape de nevoia ce ne-a cuprins şi de

dreapta Sa ameninţare, ceea ce eşti singură între femei

binecuvântată.

Deci psalmul 50: Miluieşte-mă Dumnezeule. Şi îndată:

Canonul

Cântarea 1-a, glasul al 6-lea,

Irmos. Ca pre uscat umblând Israil.

stih: Miluieşte-ne Doamne, pre noi poporul cel greşit...

Veniţi, credincioşilor, cântare nouă să cântăm lui

Dumnezeu grăind: Milostiveşte-Te, Îndurate, şi miluieşte-ne,

Stăpâne, pre noi cei ce fără de număr am greşit (de două

ori).

Mărire…

Primeşte rugăciunile şi lacrimile robilor Tăi, Hristoase

Dumnezeule, care Te rugăm acum pre Tine şi ne dăruieşte

timp senin pentru aducerea de roade pământului.

Şi acum… a Născătoarei:

Grăbeşte, Stăpână Marie, a ridica preacinstitele mâini

către Înduratul Fiul tău şi Dumnezeu, ca să dea senin şi

hrană credincioşilor tăi robi.

Cântarea a 3-a

Irmos: Nu este Sfânt precum Tu Doamne

Nu cu urgia Ta să ne mustri pre noi, precum profetul

strigă, nici cu mânia Ta să ne cerţi, ci, pentru rugăciunile

preacuratei Maicii Tale, varsă spre noi cu îndestulare milele

Tale.

Mărire…

Noi, naţiile cele de curând chemate, cu lacrimi strigăm

Ţie, Stăpâne, milostiveşte-te ca un Îndurat şi ne dăruieşte

nouă senin şi bună temperatură a aerului, îndestulare şi

mare milă.

Şi acum… a Născătoarei:

Nu trece lacrimile noastre, Născătoare de Dumnezeu

Stăpână, nici să-ţi fie urâtă suspinarea noastră, ci cu

deadinsul roagă pre Fiul Tău, să dăruiască senin pre pământ

poporului tău şi mare milă.

Catavasie:

Scapă de nevoi pre robii Tăi, Îndurate, că noi cu stăruinţă

către Tine alergăm, către înduratul şi răscumpărătorul

tuturor, Stăpânul Iisus Hristos.

Mântuieşte de nevoi pre robii tăi, Născătoare de

Dumnezeu Fecioară, că noi toţi, după Dumnezeu, către tine

alergăm, ca şi către o solitoare şi zid nesurpat.

Diaconul, ecteniile: Miluieşte-ne pre noi Dumnezeule...

Lucruri vrednice de pedeapsă am făcut şi dreapta Ta

judecată ne-a ajuns pre noi, Doamne, ci iartă, iartă pre

poporul cel păcătos şi întoarce urgia Ta cea dreaptă ce a

venit asupra noastră, cu pocăinţă cădem către Tine şi cu

umilinţă Te rugăm, auzi-ne şi ne miluieşte.

Să nu ne înece pre noi viforul apei şi să nu strici

pământul, şi cu foamete să nu ne omori pre noi poporul Tău;

ci, ca un Bun, încetează revărsarea apelor şi porunceşte, ca

un Puternic, să strălucească pre pământ căldura soarelui, cu

deadinsul ne rugăm Ţie, Împărate Preasfinte, auzi-ne şi ne

miluieşte.

Pentru săracii poporului Tău şi pentru toate vietăţile,

porunceşte, Atotândurate Doamne, întunecimii aerului şi

negurii celei întunecoase să se împrăştie şi să strălucească

razele soarelui, ca să nu murim mai înainte de timp,

rugămu-ne Ţie curând ne auzi şi ne miluieşte.

Mântuieşte-ne de tină, Doamne, şi de noroiul adâncului şi

de mulţimea apei, ca să nu se stingă în deşert zilele noastre

şi anii noştri în suspinuri, ci-Ţi adu aminte de aşezământul

Tău cel cu Noe, şi fă cu noi după mila Ta, ne rugăm cu inimă

umilită auzi-ne şi ne miluieşte.

Supărările şi chinurile noastre ne-au turburat foarte, de

aceea către Tine, Dumnezeul nostru şi Domnul, cu umilinţă

strigăm: Să fie primită rugăciunea noastră şi să ridici din

stricăciune viaţa noastră, ca nu înainte de timp să pierim;

Îndurate, auzi glasul săracilor poporului Tău şi cu iubire de

oameni miluieşte-i.

Nu spre curcubeu, pre care L-ai pus ca semn de

aşezământ, Doamne, ci spre îndurarea şi mila Ta căutând,

cerem a le câştiga de la Tine Cel bogat în milă şi nemăsurat

întru îndurări, cu inima înfrântă ne rugăm: Dă nouă senin

paşnic şi aducător de roade, prin schimbarea cea bună a

aerului, ca un Îndurat, curând auzi-ne şi ne miluieşte.

Preotul Ecfonis: Auzi-ne pre noi Dumnezeule Mântuitorul

nostru...

Catismala glasul al 5-lea

Către Tine Mântuitorul nostru, Dumnezeule preaveşnice,

alergăm noi păcătoşii robii Tăi, şi cu lacrimi de pocăinţă

căzând strigăm Ţie: Iartă, iartă, Îndurate, pre poporul cel

fără răspuns de îndreptare, şi să nu ne pierzi pre noi cu

revărsarea ploilor celor nemăsurate şi cu reaua schimbare a

aerului, ci dă senin şi înmulţeşte rodurile pământului, ca un

Iubitor de oameni.

Mărire… Şi acum… a Născătoarei:

Ceea ce eşti mai sfântă de cât Heruvimii şi mai înaltă

decât cerul, prealăudată Născătoare de Dumnezeu cu

adevărat te mărturisim, că pre tine noi păcătoşii te-am aflat

folositoare în timpul de nevoie. Pentru aceea nu înceta

rugându-te pentru noi, sprijinirea şi scăparea sufletelor

noastre.

Cântarea a 4-a

Irmos: Hristos este puterea mea...

În mâinile Tale, Stăpâne Hristoase, ţii cele de deasupra

cerului şi apa cea de sub cer şi căldura lui, pentru aceea Te

rugăm pre Tine amândouă după măsura trebuinţei,

dăruieşte-le, spre folosul robilor Tăi.

Mărire…

Mărturisim stăpânirea, Ta Creatorule a toată făptura,

Hristoase, Cela ce ţii sceptrul cerului şi cârmuieşti toată

făptura, dă bună temperare aerului şi îndestulare

pământului, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale.

Şi acum… a Născătoarei:

Ca ceea ce ai îndrăznire multă ca nimeni altul, către Unul-

Născut din tine, Stăpână, roagă-te pentru robii tăi să fim

scutiţi de foamete şi de încălcarea străinilor.

Cântarea a 5-a

Irmos: Cu dumnezeiască lumina Ta...

Hristoase, limanul celor înviforaţi şi nădejdea celor

deznădăjduiţi, întărirea împăraţilor şi tuturor creştinilor în

nevoi curând ajutător, auzi-ne şi pre noi acum şi dă senin

pământului pentru aducerea de roade.

Mărire…

Doctorul bolnavilor, Mângâitorul întristaţilor, Împărate

ceresc Hristoase, caută din sfânt locaşul Tău şi auzi

suspinurile şi plângerea servilor Tăi, şi nu-Ţi aminti de

răutăţile noastre cele nenumărate, şi, ca un îndurat, dă

senin pământului spre înmulţirea roadelor.

Şi acum… a Născătoarei:

Primeşte curând, împărăteasă, rugăciunile servilor tăi şi

nu-ţi aduce aminte de răutăţile noastre cele nenumărate, ci

cere nouă, Fecioară, senin spre folos, pentru creşterea

roadelor pământului.

Cântarea a 6-a

Irmos: Marea vieţii văzându-o înălţându-se...

Prin ruga profetului Tău, Doamne, ai închis cerul trei ani

şi şase luni, spre înţelepţirea şi pocăirea celor neascultători,

cu care acum să nu ne cerţi pre noi, ci din mila Ta îndură-Te

spre noi.

Mărire…

Hristoase, Cela ce ai primit pocăinţa tâlharului şi într-o

oră L-ai mântuit, când a strigat: Pomeneşte-mă Mântuitorule,

întru Împărăţia Ta; îndură-Te şi de noi cei ce acum cădem la

Tine cu pocăinţă, şi ne miluieşte.

Şi acum… a Născătoarei:

Roagă-te pentru noi, Stăpână, către Fiul tău şi Dumnezeu,

nu ca şi sub Noe, prin revărsarea apelor să ne piardă pre noi,

pentru păcatele noastre, ci, ca pre ninivitenii ce s-au pocăit,

să ne miluiască.

Deci ectenia cea mică, Preotul, ecfonis: Că Tu eşti Împăratul

păcii…, Apoi, Condac, glasul al 2-lea:

Nu lepăda cu totul pre poporul Tău, Stăpâne, nici să abaţi

mila Ta şi îndurările Tale de la noi ci ca Cela ce eşti adâncul

îndurărilor şi noianul milei, primeşte rugăciunile noastre şi

ne scapă de toată nevoia şi nenorocirea ce a venit asupra

noastră, ca un bun şi lesne iertător.

Apoi Antifonul 1 al glasului al 6-lea:

Spre cer ridic ochii mei către Tine, Cuvinte, îndură-Te de

mine ca să viez Ţie.

Miluieşte-ne pre noi urgisiţii, făcându-ne vase de bună

treabă Ţie, Cuvinte.

Mărire… Şi acum…

Sfântul Duh este pricina a tot mântuitoare, de suflă

Acesta în cineva, după cum se cuvine, curând îl ridică de la

cele pământeşti, îl întraripează, îl creşte şi sus îl aşează.

Prochimen glasul al 4-lea:

Mântuieşte-mă Dumnezeule, că a intrat ape până la sufletul

meu.

stih: Afundatu-m-am în tina noroiului şi nu este stare.

Evanghelia de la Matei: 7;7-11

Zis-a Domnul: Cereţi şi se va da vouă, căutaţi şi veţi afla,

bateţi şi se va deschide vouă; că tot cela ce cere va lua, şi

cela ce caută va afla, şi celui ce bate i se va deschide. Sau

care este, dintre voi, omul acela căruia cerându-i fiul său

pâine, îi va da lui piatră? sau de va cere peşte, va da lui

şarpe? Deci dacă voi fiind răi, ştiţi da cele bune fiilor voştri,

cu cât mai vârtos Părintele vostru Cel Ceresc va da cele bune

celor ce cer de la Dânsul?

Apoi Mărire…, Părinte, Cuvinte şi Duhule..., Şi acum…, Pentru

rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu..., apoi: Miluieşte-ne pre noi

Dumnezeule..., şi cântăm stihira aceasta glasul al 6-lea:

Înfricoşat eşti, Doamne, şi cine va suferi dreaptă mânia

Ta? sau cine Te va ruga pentru poporul cel greşit şi

deznădăjduit? Numai cereştii Îngeri, începătoriile şi

puterile, tronurile şi domniile, heruvimii şi serafimii,

neîncetat strigând Ţie: Sfânt, Sfânt, Sfânt, eşti Doamne;

pentru aceşti Sfinţi, Stăpâne, nu trece făptura mâinilor Tale,

ci, pentru îndurarea milei Tale, mântuieşte poporul Tău şi

cetatea cea în pieire.

Mărire… Şi acum… a Născătoarei:

Nimenea din cei ce aleargă la Tine, nu iese ruşinat,

preacurată Fecioară Născătoare de Dumnezeu, ci cerând har

primeşte dăruirea spre folosul cererii.

Diaconul: Mântuieşte Dumnezeule poporul Tău şi

binecuvintează moştenirea Ta…, şi Ecfonis: Cu mila şi cu

îndurările...

Cântarea a 7-a

Irmos: Dătător de rouă cuptorul...

Nici cum să Te depărtezi de noi, Îndurate Mântuitorule, ca

păstorul de oile sale, ci petrece cu noi pururea nedepărtat,

eliberându-ne de toate nevoile, ca cu credinţă din inimă să

strigăm Ţie: Binecuvântat şi Preamărit eşti, Dumnezeule.

Mărire…

Tu Dumnezeule Atotputernice şi Împărate Preasfinte, Cela

ce ai întins cerul ca un cort, şi marea o ai ţărmurit cu nisip,

trimite nouă căldura soarelui şi bună prefacerea aerului, ca

cu credinţă să strigăm Ţie: Binecuvântat eşti, Dumnezeule şi

Preamărit.

Şi acum… a Născătoarei:

Stăpână, nădejdea tuturor marginilor pământului, învaţă,

limba mea a grăi cele de folos, şi roagă pre Fiul tău şi

Dumnezeu să dea senin pre pământ, şi să miluiască pre cei

ce strigă lui Hristos: Binecuvântat eşti, Dumnezeule, şi

preamărit.

Cântarea a 8-a

Irmos: Din văpaia credincioşilor...

A cui servi şi plăsmuire suntem, oare nu ai Tăi,

Preaveşnice Dumnezeule? Auzi dar umilitele noastre

rugăciuni şi trimite senin pre pământ şi rouă folositoare, ca

să Te Preaînălţăm întru toţi vecii.

Mărire…

Zis-ai, Îndurate Stăpâne, îndemnându-ne pre noi către

pocăinţă: căutaţi şi veţi afla; bateţi şi se va deschide vouă;

cereţi şi veţi lua. Pentru aceea la Tine cădem şi cu deadinsul

ne rugăm: Apără-ne pre noi, Îndurate, cei ce Te preaînălţăm

întru toţi vecii.

Şi acum… a Născătoarei:

Curată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, fereşte cu

rugăciunile tale poporul tău de suferinţe şi de toate

războaiele, dăruindu-ne cu îndestulare milă şi roade spre

hrana celor ce te cinstesc şi te preaînalţă în toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Pre Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor...

Pavel gonaciul pocăindu-se s-a făcut vas ales Ţie, Stăpâne

şi Dumnezeule al tuturor, şi noi păcătoşii nădăjduind spre

mila Ta, cu pocăinţă strigăm către Tine: Iartă toate greşalele

noastre şi trimite senin pre pământ şi rouă bună şi

folositoare, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale.

Slavă…

Petru, corifeul şi ucenicul, Tău, de trei ori lepădându-se

de Tine şi iar întorcându-se şi plângând cu amar, a luat de la

Tine, Hristoase, iertare, şi noi râvnind pocăinţa aceluia, Ţie

întru umilinţă cu lacrimi strigăm: Greşit-am! Iartă, Îndurate

şi ne fereşte de tot răul, pentru rugăciunile Maicii Tale.

Şi acum… a Născătoarei:

Scapă-ne pre noi, Curată, de răutatea ce ne înconjoară şi

de revărsarea ploilor cea multă, ce acum a venit peste noi, şi

din înălţime, de la Fiul Tău şi Dumnezeu, cere să dea

răzbunare de senin servilor Tăi, şi pământului îndestulare de

roade, spre hrana poporului, ca neîncetat pre tine să te

mărim.

Apoi: Cuvine-se cu adevărat să te fericim..., şi îndată: Sfinte

Dumnezeule..., Preasfântă Treime…, Tatăl nostru..., şi Troparul:

Miluieşte-ne pre noi Doamne, miluieşte-ne pre noi…, Mărire…,

Doamne miluieşte-ne pre noi…, Şi acum…, Uşa milostivirii

deschide-o nouă…, caută-le la pagina 78. După aceea Diaconul

zice ectenia aceasta:

Miluieşte-ne pre noi, Dumnezeule, după mare mila Ta,

rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.

Încă ne rugăm pentru preaînălţatul Regele nostru (N),

pentru sănătatea şi mântuirea lui.

Încă ne rugăm pentru PreaSfinţitul şi Arhiepiscopul

nostru (N), pentru sănătatea şi mântuirea lui.

Încă ne rugăm pentru ca Domnul Dumnezeu să întoarcă

toată mânia Sa cea cu dreptate pornită asupra noastră şi să

ierte nouă toate păcatele cele de voie şi cele fără de voie, şi

să ne miluiască pre noi nevrednicii robii Săi, să zicem toţi cu

inimă înfrântă; Doamne auzi-ne şi ne miluieşte!

Încă ne rugăm ca Domnul Dumnezeu să audă glasul

rugăciunii noastre şi să ne miluiască pre noi, trimiţându-ne

timp senin pre pământ, şi să mângâie chinurile noastre ale

servilor Săi, să zicem toţi cu lacrimi, auzi-ne, Îndurate, şi ne

miluieşte.

Cela ce ridici nori cu ape de la marginea pământului, cu

porunca Ta opreşte-i pre dânşii şi trimite senin pre pământ,

cu umilinţă rugămu-ne Ţie, Atotândurate Stăpâne, auzi-ne şi

cu milă ne miluieşte.

Cela ce chemi apa mării şi cu porunca Ta, ca un

Atotputernic, iarăşi o poţi opri, şi luminezi cele de sub cer,

rugămu-ne Ţie cu pocăinţă, Doamne Atotândurate, auzi-ne,

Iubitorule de oameni, şi ne miluieşte.

Senin trimite, Doamne, pre pământ şi curând ne scapă de

stricăciune, cu durere de inimă ne rugăm Ţie, auzi-ne ca un

Îndurat şi ne miluieşte.

Cela ce cercetezi pământul şi înmulţeşti rodurile lui, Cela

ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă de trebuinţă

oamenilor, miluieşte oamenii şi vietăţile şi opreşte

revărsarea cea nemăsurată a ploilor, şi soare cu timp bun

străluceşte pre pământ, şi porunceşte ca rodurile lui să se

înmulţească, rugămu-ne Ţie, Îndurate Doamne, auzi-ne ca

un bun şi ne miluieşte.

Precum sunt ochii servilor în mâinile Domnilor lor, aşa şi

ochii noştri cu credinţă caută la Tine, Doamne Dumnezeul

nostru, până ce Te vei milostivi spre noi. Pentru aceea nu ne

pierde cu ploaia cea nemăsurată, ci din milă caută spre noi

cu timp senin, şi cu îndurare ne miluieşte.

Cela ce răsari soarele peste cei răi şi peste cei buni, şi dai

senin şi rouă aducătoare de roade; şi bună prefacere a

aerului spre folosul făpturii Tale, nu cu urgia Ta să ne mustri

pre noi, ci cu milă înmulţeşte seminţele pământului şi

roadele lui, cu pocăinţă ne rugăm Ţie, Iubitorule de oameni

Doamne, auzi-ne ca un Îndurat şi ne miluieşte.

Cela ce Te îmbraci cu lumina ca cu o haină, străluceşte

lumina soarelui pre pământ şi usucă umezeala acestuia, cea

contrară spre producerea de roade, rugămu-ne Ţie auzi-ne şi

cu milă ne miluieşte.

Nu pomeni nelegiuirile noastre, Stăpâne, că de vei căută

la fărădelegi, nimenea nu va sta înaintea Ta, ci curând să ne

întâmpine îndurările Tale, Doamne, că am sărăcit foarte; iar

umezeala cea nemăsurată să nu ne vatăme şi cu totul să ne

piardă, rugămu-ne, curând ne auzi şi cu milă ne miluieşte.

Nădejdea şi mântuirea ortodocşilor care cred în Tine,

Doamne scuteşte (de eşti în mânăstire, zi) locaşul acesta,

(de eşti în oraş, zi) cetatea aceasta şi toate oraşele şi ţările

(de eşti în comună, zi) comuna aceasta, de foamete, de

ciumă, de holeră, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de

încălcarea celor străini, de războiul dintre noi şi de toate

rănile aducătoare de moarte; şi milostiv, blând şi lesne

iertător fii, Iubitorule de oameni, pentru păcatele noastre, şi

ne miluieşte pre noi şi întoarce de la noi toată mânia ce cu

dreptate este pornită asupra noastră şi ne scapă de dreapta

Ta certare ce ne ameninţă, şi străluceşte harul Tău peste

toate cele de sub cer, pentru creşterea roadelor pământului

şi hrana vieţii noastre; să zicem toţi cu lacrimi, Doamne

Sfinte, curând auzi-ne şi cu milă ne miluieşte.

Şi cântăm toţi: Doamne miluieşte (de trei ori), iar Diaconul zice:

Cu umilinţă toţi plecând genunchii Domnului să ne rugăm.

Plecând şi Preotul genunchii citeşte rugăciunea aceasta cu glasul

sonor:

Stăpâne Doamne Dumnezeul nostru, Cela ce de demult ai

ascultat rugăciunea zelosului Ilie profetului Tău şi ai oprit

ploaia pentru un timp, şi acum, Iubitorule de oameni,

făcătorule şi îndurate Doamne, caută spre noi nevrednicii şi

umiliţii servii Tăi şi spre umilitele rugi, şi ca un Îndurat treci

păcatele noastre, înduplecat fiind de singura Ta iubire de

oameni; dă senin moştenirii Tale, şi luminează soarele spre

trebuinţa celor ce cer de la Tine milă. Veseleşte faţa

pământului pentru săracii poporului Tău, pentru prunci,

dobitoace şi toate celelalte vietăţi, care se îndestulează din

bunătatea Ta, şi le dă lor hrană la timp. Aşa, Doamne

Dumnezeul nostru, să nu se întoarcă în deşert rugăciunea

noastră, nici să ne ruşinezi pre noi de la aşteptarea noastră,

ci ne apără după mare mila Ta, şi ne cercetează cu

îndurările Tale; că s-au stins în deşertăciuni zilele noastre, şi

s-a împuţinat de dureri viaţa noastră. Deci să nu ne pierzi

pre noi pentru nelegiuirile noastre; că din neluare-aminte

am atras asupră-ne mânia Ta, ci fă cu noi după blândeţile

Tale, şi după mulţimea milei Tale; că iată cu suflete umilite

şi cu inimă înfrântă cădem înaintea Ta, şi ca nişte robi

netrebnici şi vrednici de mari pedepse, prin pocăinţă cu

umilinţă Ţie strigăm: Greşit-am, nelegiuit-am, în toate am

păcătuit, călcând poruncile Tale. Pentru aceasta câte ai adus

asupra noastră, întru adevăr şi judecată le-ai adus; ci nu ne

da de tot stricăciunii, foametei şi daunei, nici să ne înece

viforul apei, ci în mânia Ta adu-Ţi aminte de milă, şi pentru

îndurările Tale în dar ne miluieşte pre noi făptura Ta şi

lucrul mâinilor Tale, şi ca un bun scapă-ne degrab de toată

răutatea.

Că Ţie se cuvine să ne miluieşti pre noi, Dumnezeul

nostru, şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului

Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Diaconul: Înţelepciune, iar Preotul face apolisul zilei, sau al

sărbătorii.