Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ilarion, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.
Cântarea 1, glasul al 2-lea.
Irmosul:
Întru adânc a aşternut de demult toată oastea lui Faraon, puterea cea prea într-armată; iar, întrupându-Se Cuvântul, a pierdut păcatul cel prea rău; Domnul Cel Preamărit, căci cu Mărire S-a preamărit.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dorind cu bucurie a lăuda viaţa ta, fericite, cea purtătoare de lumină şi cu chip luminat, roagă-te să mă luminez eu, părinte, cu blândeţea luminii tale şi alungă de la mine întunericul păcatelor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
În tot chipul, fericite, ai mers către Dumnezeu bucurându-te, făcându-te afară de trup şi de lume, şi ţi-ai păzit gândul netulburat, întărindu-te prin înfrânare; logodindu-ţi prin aceasta nepătimirea cea îndumnezeită.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Luminându-te cu Razele Prealuminate ale Dumnezeirii Celei Stăpânitoare şi Nezidite, neluând în seamă necredinţa cea părintească, te-ai lepădat de necunoştinţa ei cea mult tulburătoare, unindu-te numai cu Preasfânta Treime.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Răsărind Soarele din tine, Maică pururea Fecioară, Cel Ce a fost gândit mai înainte de veci din Tatăl, Cel Nevăzut şi Cuprins minunat de Trupul cel văzut, a luminat pe oameni cu lumina dreptei credinţe.
Cântarea a 3-a. Irmos: Pe piatra credinţei întărindu-mă...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Vindecând pornirile patimilor, le-ai veştejit, tămăduindu-le cu sihăstria, Sfinte Ilarion, pururea pomenite, cântând: nu este sfânt ca Dumnezeul nostru şi nu este drept fără numai Tu, Doamne.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Hainele cele de piele ale morţii, le-ai rupt cu sabia înfrânării şi ţi-ai ţesut haină de mântuire, cântând Ziditorului tău: Tu eşti Dumnezeul nostru şi nu este drept fără numai Tu, Doamne.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Întărindu-te cu nădejdea celor veşnice şi adus fiind de Dumnezeu prin mâinile gânditorului de Dumnezeu, Sfântul Antonie, căruia asemănându-te, purtătorule de Dumnezeu, te-ai făcut luminător, strălucind întru minuni, Cuvioase Părinte Ilarion.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cel Ce numai cu voia cea Dumnezeiască a închipuit toate, a voit să ia chipul omului, zămislindu-Se în pântecele tău, Maică a lui Dumnezeu; Căruia cântăm acum: Tu eşti Dumnezeul nostru şi nu este sfânt, fără numai Tu, Doamne.
Irmosul:
Pe piatra credinţei întărindu-mă, lărgit-ai gura mea asupra vrăjmaşilor mei, că s-a veselit Duhul meu a cânta: nu este sfânt ca Dumnezeul nostru şi nu este drept afară de Tine, Doamne.
Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Te laud pe Tine, căci cu auzul am auzit, Doamne şi m-am înspăimântat că ai venit până la mine căutându-mă, pe mine cel rătăcit. Pentru aceea preamăresc marea pogorâre a Ta cea către mine, Mult Milostive.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Omorând cugetul trupului şi fugind de pârâul nelegiuirii, Cuvioase Părinte Ilarion şi de uneltirile demonilor, te-ai odihnit în liniştea Dumnezeiescului Duh, împreună cu drepţii, părinte.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu curgerile lacrimilor adăpându-ţi, Preacuvioase Ilarion, arătura sufletului, ai arătat-o tuturor cu multă roadă, prin lucrarea Mântuitorului aievea, înmulţind adunările sihaştrilor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Întărindu-te cu împărtăşirea Sfântului Duh, purtătorule de Dumnezeu, duhurile răutăţii le-ai surpat; şi cu Puterea lui Hristos ai tămăduit pe bolnavi, îmbogăţindu-te cu curăţia proorocească.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Locaş şi Cămară Însufleţită, te înţelegem pe tine, Maica lui Dumnezeu, cea Binecuvântată; Masă Gândită şi Sfeşnic Înţelegător, din care a Răsărit celor din întuneric Strălucirea Fiinţei Părinteşti.
Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Luminarea celor ce zac în întuneric, Mântuirea celor deznădăjduiţi, Hristoase Mântuitorul meu, către Tine alerg, Împăratul păcii; luminează-mă cu Strălucirea Ta, că alt dumnezeu afară de Tine nu ştiu.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un fulger fiind cu curăţia şi cu petrecerea vieţuirii în lume, asemenea cu strălucirea celor fără de trup, goneşti pe domnul întunericului, luminându-te cu lumina dreptei credinţe, de Dumnezeu fericite.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Strălucind, gânditorule de Dumnezeu, cu tot felul de minuni şi fiind luminat cu Dumnezeiescul har, la toţi ai fost cunoscut a fi comoară de tămăduiri, celor ce te doresc pe tine, Părinte Ilarion, de Dumnezeu purtătorule, cunoscându-te ca prooroc al lui Dumnezeu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu strălucirea faptelor tale, preablândule părinte, ai alungat puterile vrăjmaşului cele întunecate şi răpind din nebunia acelora pe cei ce năzuiesc la tine, i-ai luminat cu Dumnezeieştile Străluciri către credinţă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Un Ipostas Care se vede în două firi, ne-ai născut nouă în chip de negrăit, Singura Binecuvântată, pe Dumnezeu Cuvântul lui Dumnezeu Întrupat, pentru nespusa milostivire. Pe Acesta roagă-L, să ne păzească pe noi cei ce te lăudăm pe tine.
Cântarea a 6-a. Irmos: Întru adâncul păcatelor...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Slujind unităţii de Putere a Dumnezeirii Celei fără de început, ai înfruntat mulţime de puteri, stricând cu harul credinţa idolească, gânditorule de Dumnezeu.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Odrăslind ai înflorit ca un finic în Biserică, părintele nostru cuvioase, veselind plinirile credincioşilor cu dulceaţa roadelor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Arătatu-te-ai surpător nebiruit al duhurilor vicleniei, pururea pomenite, primind de la Hristos haruri făcătoare de minuni, Sfinte Ilarion, Preafericite.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Neispitită de bărbat ai născut, Fecioară şi în veac eşti Fecioară, arătând semnele Dumnezeirii Celei Adevărate, a Fiului şi Dumnezeului tău.
Irmosul:
Întru adâncul păcatelor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; scoate-mă din stricăciune, Dumnezeule.
CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi...
Ca pe un luminător neapus al Soarelui Celui Înţelegător, adunându-ne astăzi, te lăudăm cu cântări; căci ai luminat celor ce erau în întunericul neştiinţei; pe toţi ridicându-ne către Dumnezeiasca Înălţime, Sfinte Preacuvioase Ilarion. Pentru aceasta grăim ţie: bucură-te, părinte, cel ce eşti întemeierea pustnicilor.
Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Porunca cea potrivnică lui Dumnezeu, a tiranului celui călcător de Lege, înaltă văpaie a ridicat; iar Hristos a întins cinstitorilor de Dumnezeu tineri, Roua Duhului; Cel Ce este Binecuvântat şi Preamărit.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Graiul cuvintelor tale şi harul cel Dumnezeiesc al minunilor au ieşit în tot pământul, părinte cuviose, vărsând peste toţi alinarea tămăduirilor cu strălucirile dreptei credinţe.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind îngrădit cu Crucea Mântuitorului, ai rămas nevătămat de trufia demonilor, care s-a pornit fără dreptate asupra ta, preaînţelepte; că ştie Preaînaltul Dumnezeu a-Şi păzi sluga Sa.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca un stâlp nemişcat, cu statul până la cer, ca un turn neclintit te-ai arătat prin sihăstrie, luminând cu minunile, dând vindecări, izvorând dogme Dumnezeieşti, din izvorul cel pururea curgător al Scripturilor celor de Dumnezeu insuflate.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Norul Fecioara, Te-a născut pe Tine Soarele dreptăţii, rămânând iarăşi Fecioară; Trup luând, făcându-Te Om, Hristoase, pentru milostivire şi smerenie.
Cântarea a 8-a. Irmos: Cuptorul cel cu foc...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Scaun simţitor te-ai făcut cu adevărat, luminându-te cu Dumnezeiască pricepere şi îndreptându-te cu Dumnezeieştile Porunci şi cu faptele bune luminându-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, podoaba sihaştrilor şi ai grăit: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Căruţă Tainică te-ai arătat, cuvioase, purtând numele Domnului prin strălucirea faptelor, prin arătarea minunilor şi prin viaţă curată, Cuvioase Ilarion, locuitorule împreună cu cei fără de trupuri, cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.
Fiu făcându-te prin Dumnezeiescul har, te-ai făcut moştenitor împreună cu Hristos şi ai luat, minunate, avuţia cerească a Împărăţiei celei nepieritoare, cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Născut-ai, Fecioară, Fiu Numit, Mir Înţelegător Nedeşertat, umplând de bun miros cu Roua Dumnezeirii pe oameni şi scoţând din stricăciune pe cei ce cântă: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!
Irmosul:
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Cuptorul cel cu foc, oarecând în Babilon, lucrările şi-a despărţit cu Dumnezeiasca Poruncă; pe haldei arzând, iar pe credincioşi răcorind, pe cei ce cântau: Binecuvântaţi, toate lucrurile Dom«nului, pe Domnul!
Cântarea a 9-a. Irmos: Fiul Părintelui Cel...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Învrednicitu-te-ai a umbla prin Locaşurile Sfinţilor, petrecându-ţi viaţa cu sfinţenie, cuvioase; şi fiind arătat drept, ţi-a Răsărit Lumina Cea cu Trei Străluciri şi a ei soţie, veselia, te-a primit.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Primind de la Dumnezeu răsplata luptelor şi câştigând arătat viaţa cea veşnică şi bine împărtăşindu-te cu Frumuseţea cea mai presus de gând, Părinte Ilarion, roagă-te Stăpânului, pentru cei ce te laudă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Înălţându-te prin virtute ca un cedru cu ramurile înalte, te-ai sădit în Curţile lui Dumnezeu, Sfinte Ilarion şi te-ai arătat ca o grădină închisă, ca un rai bine înflorit şi ca o fântână ce izvorăşte tămăduiri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cămară de Mire ai fost, Întrupării Celei mai presus de gând a Cuvântului, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, Îmbrăcată şi Împodobită întru mărirea virtuţilor. Pentru aceasta, pe tine te vestim fără prihană, Născătoare de Dumnezeu.
Irmosul:
Fiul Părintelui Celui fără de început, Dumnezeu şi Domnul, Întrupându-Se din Fecioară, S-a arătat nouă, ca să lumineze cele întunecate şi să adune cele risipite. Pentru aceasta, pe Născătoarea de Dumnezeu cea Prealăudată o mărim.
SEDENA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Râvnind duhovniceşte viaţa cea îmbunătăţită a Dumnezeiescului Antonie, ai luat pe umerii tăi Crucea Domnului tău şi părăsind toată grija vieţii, cu omorârea patimilor, ai trăit cu Duhul. Pentru aceasta ai şi umplut făptura cu semne minunate, prin harul Duhului, Cuvioase Ilarion, părintele nostru; roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Pe Ceea ce este Uşă Cerească şi Sicriu, Munte cu totul Sfânt, Nor Luminos, să o lăudăm; Scară Cerească, Rai Cuvântător, Izbăvirea Evei şi Vistierie mare a toată lumea. Că într-însa s-a lucrat Mântuirea lumii şi iertarea greşelilor celor de demult. Pentru aceasta grăim către dânsa: roagă pe Fiul tău şi Dumnezeu, să dăruiască iertare de greşeli, celor ce se închină cu credinţă Preasfintei Naşterii tale.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Pe Lemnul Crucii văzând Maica cea fără de prihană pe Mântuitorul, se tânguia lăcrimând, cu amar grăia, cu durere de inimă se tânduia şi către Dânsul zicea: Fiul meu şi Doamne, cum Te pironeşte pe Cruce fără dreptate poporul iudaic cel fărădelege, pe Tine Cel Ce eşti fără de păcat? Şi cum suferi de voie pălmuirile obrazului, oţetul şi străpungerea coastei, fierea şi piroanele? Vai mie, Îndelung Răbdătorule Doamne! Dar Slavă Iconomiei Tale Celei Dumnezeieşti, Mântuitorul meu.
Nessun commento:
Posta un commento