sabato 11 luglio 2015
venerdì 10 luglio 2015
giovedì 9 luglio 2015
Sinaxar 9 Iulie
În aceasta luna, în ziua a noua, pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Pangratie, episcopul Tavromeniei (Taormina), in Sicilia.
Viața Cuvioșilor Dionisie Retorul și Mitrofan Duhovnicul
Cuviosul Dionisie a adormit întru Domnul pe 6 octombrie 1606, iar ucenicul său, Sfântul Mitrofan, s-a mutat la cele veșnice la scurt timp după aceea. Cu toate acestea, Sfinții Dionisie și Mitrofan sunt cinstiți împreună pe 9 iulie.
Sfântul Dionisie Retorul și ucenicul său, Sfântul Mitrofan, au trăit spre sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, dar nu se știe când și unde s-au născut.
Sfântul Dionisie a primit tunderea în monahism în vestita Mănăstire Studion din Constantinopol, unde viețuia și Sfântul Mitrofan. Înainte de cucerirea Constantinopolului de către otomani, cei doi cuvioși au părăsit mănăstirea și au mers în Sfântul Munte Athos pentru o mai bună viață duhovnicească, stabilindu-se mai întâi la o chilie de lângă Kareia. Acolo, s-au dedicat rugăciunii, ascezei și trezviei. Mai apoi, pentru mai multă liniște, s-au mutat într-o peșteră din regiunea stâncoasă și pustie de la Sfânta Ana Mică.
Sfântul Dionisie Retorul a scris mai multe lucrări duhovnicești ce se păstrează în biblioteca Schitului „Sfânta Ana”. Cu binecuvântarea starețului său, Cuviosul Mitrofan a mers în regiunile Halkidiki şi-i spovedea regulat pe creştini, povăţuindu-i în Iisus Hristos. După ce a împlinit această ascultare, s-a întors pe Sfântul Munte.
A lăsat scrisă şi o relatare pe care a auzit-o de la un creştin îndurerat din satul Isvoros, unde acesta spovedea, şi în care se povesteşte încercarea omului căruia i-au murit toţi cei trei copii. Domnul, ca să-l mai consoleze, să nu mai fie supărat şi întristat, i-a arătat într-o vedenie în care i-a fost luat duhul, că într-un loc strălucitor se odihneau şi se bucurau copiii lui. Astfel că, atunci când şi-a mai venit în fire, a mâncat şi, bucuros, a povestit celor care se găseau cu el această vedenie.
Întâmplarea se păstrează până astăzi într-un manuscris ce se numeşte Kouvaras, din Biblioteca Schitului „Sfânta Ana”, alături de alte scrieri ale Cuviosului Dionisie Retorul.
Cuviosul Dionisie a adormit întru Domnul pe 6 octombrie 1606, iar ucenicul său, Sfântul Mitrofan, s-a mutat la cele veșnice la scurt timp după aceea. Cu toate acestea, Sfinții Dionisie și Mitrofan sunt cinstiți împreună pe 9 iulie.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnulu de la Mănăstirea Neamț este considerată cea mai veche și cea mai frumoasă icoană din țară. Este o icoană procesională, dar și o icoană protectoare, care a întărit credința creștin-ortodoxă a conducătorilor, monahilor și a credincioșilor din România. Icoana, aflată în Biserica „Înălțarea Domnului”, datează din anul 665 și a fost pictată în Lida, patria Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Rugăciune înaintea icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț
Pe stâlpul minţii noastre închipuie, cuvintele înţelepciunii cereşti, ceea ce eşti stâlpul rugăciunii care toată lumea o sprijineşti. Nu ne lipsi pe noi de ocrotirea ta de Maică, ceea ce eşti mângâierea celor împovăraţi de păcate, floarea tuturor darurilor cereşti, oglinda îngerilor, muntele cel înalt al desăvârşirii, rai tainic al fecioriei, Tabor înţelegător al tuturor virtuţilor, corabia mântuirii păcătoşilor, căruţa cea de foc a înţelepciunii, psalmul cel scris în cartea inimii, izvorul rugăciunii neîncetate, legătură a unirii noastre cu Dumnezeu.
Cu paşii gândurilor umilite ne apropiem de prea luminată icoana ta, noi, cei ce nu ştim a ne ruga din pricina împietririi inimii noastre. Izvorul rugăciunii tale să adape inima noastră cea lipsită de dulceaţa cuvântului dumnezeiesc. Ploaia milostivirii tale să înmoaie pământul cel împietrit al inimii noastre. Laudele împletite ție de serafimi să întraripeze inima noastră cu dorul cel dumnezeiesc. Suspinurile heruvimilor coborâte în adâncul sufletului nostru să ne tragă pe noi spre înălţimea cugetării smerite. Nu avem inimă înfrântă ca să aducem tânguire vrednică pentru păcatele noastre, nu avem nici pocăinţa care întăreşte casa sufletului pe temelia răbdării. Norii patimilor au întunecat cu totul cerul sufletului nostru şi nu putem privi nici măcar spre strălucirea frumuseţii tale. Purtaţi suntem de valurile ispitelor şi cu greu călătorim pe marea cea sărată a acestei vieţi. Îndulceşte necazurile noastre cu darul tău şi scrie-ne pe noi în cartea vieţii, ceea ce eşti carte ce ai purtat pe Cuvântul vieţii, Cel Care, prin pătimirea Sa, a scos pe Adam din lanţurile durerilor.
Ridică mintea noastră deasupra grijilor lumeşti şi pe piatra răbdării ne aşează, ceea ce ai născut pe Piatra vieţii, Cea Care a sfărâmat pietrele slujirii idoleşti. Acoperă-ne cu acoperământul tău cel luminat, ceea ce eşti ocrotitoare creştinilor şi păzeşti totdeauna pe robii tăi cu darul tău. Ceea ce lacrimi ai vărsat pentru Fiul Tău pe Care L-ai văzut pironit pe cruce, dă-ne nouă lacrimi de umilinţă pentru păcatele noastre, cu care în fiecare ceas mâhnim milostivirea Stăpânului nostru. Inima ți s-a rănit când suliţa a străpuns coasta Fiului Tău, deci nu trece cu vederea nici rănile sufletelor noastre, ci cu untdelemnul rugăciunii tale ne întâmpină şi ne ridică la înălţimea pocăinţei.
Bucură-te, rază a înţelepciunii Soarelui Hristos, turn nebiruit al creştinilor, cetatea cea cerească a Luminii, vasul cel plin de mirul laudelor îngereşti, bucură-te, Maică a Domnului, ceea ce reverşi daruri de minuni celor ce cu inimă smerită cad înaintea sfintei tale icoane, cerând alinarea suferinţelor şi mare milă. Nu ne uita şi pe noi, cei ce, măcar că nu ştim a-ți aduce cuvânt vrednic de laudă, nădăjduim la acoperământul milostivirii Tale. Amin!
Rugăciune înaintea icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț
Pe stâlpul minţii noastre închipuie, cuvintele înţelepciunii cereşti, ceea ce eşti stâlpul rugăciunii care toată lumea o sprijineşti. Nu ne lipsi pe noi de ocrotirea ta de Maică, ceea ce eşti mângâierea celor împovăraţi de păcate, floarea tuturor darurilor cereşti, oglinda îngerilor, muntele cel înalt al desăvârşirii, rai tainic al fecioriei, Tabor înţelegător al tuturor virtuţilor, corabia mântuirii păcătoşilor, căruţa cea de foc a înţelepciunii, psalmul cel scris în cartea inimii, izvorul rugăciunii neîncetate, legătură a unirii noastre cu Dumnezeu.
Cu paşii gândurilor umilite ne apropiem de prea luminată icoana ta, noi, cei ce nu ştim a ne ruga din pricina împietririi inimii noastre. Izvorul rugăciunii tale să adape inima noastră cea lipsită de dulceaţa cuvântului dumnezeiesc. Ploaia milostivirii tale să înmoaie pământul cel împietrit al inimii noastre. Laudele împletite ție de serafimi să întraripeze inima noastră cu dorul cel dumnezeiesc. Suspinurile heruvimilor coborâte în adâncul sufletului nostru să ne tragă pe noi spre înălţimea cugetării smerite. Nu avem inimă înfrântă ca să aducem tânguire vrednică pentru păcatele noastre, nu avem nici pocăinţa care întăreşte casa sufletului pe temelia răbdării. Norii patimilor au întunecat cu totul cerul sufletului nostru şi nu putem privi nici măcar spre strălucirea frumuseţii tale. Purtaţi suntem de valurile ispitelor şi cu greu călătorim pe marea cea sărată a acestei vieţi. Îndulceşte necazurile noastre cu darul tău şi scrie-ne pe noi în cartea vieţii, ceea ce eşti carte ce ai purtat pe Cuvântul vieţii, Cel Care, prin pătimirea Sa, a scos pe Adam din lanţurile durerilor.
Ridică mintea noastră deasupra grijilor lumeşti şi pe piatra răbdării ne aşează, ceea ce ai născut pe Piatra vieţii, Cea Care a sfărâmat pietrele slujirii idoleşti. Acoperă-ne cu acoperământul tău cel luminat, ceea ce eşti ocrotitoare creştinilor şi păzeşti totdeauna pe robii tăi cu darul tău. Ceea ce lacrimi ai vărsat pentru Fiul Tău pe Care L-ai văzut pironit pe cruce, dă-ne nouă lacrimi de umilinţă pentru păcatele noastre, cu care în fiecare ceas mâhnim milostivirea Stăpânului nostru. Inima ți s-a rănit când suliţa a străpuns coasta Fiului Tău, deci nu trece cu vederea nici rănile sufletelor noastre, ci cu untdelemnul rugăciunii tale ne întâmpină şi ne ridică la înălţimea pocăinţei.
Bucură-te, rază a înţelepciunii Soarelui Hristos, turn nebiruit al creştinilor, cetatea cea cerească a Luminii, vasul cel plin de mirul laudelor îngereşti, bucură-te, Maică a Domnului, ceea ce reverşi daruri de minuni celor ce cu inimă smerită cad înaintea sfintei tale icoane, cerând alinarea suferinţelor şi mare milă. Nu ne uita şi pe noi, cei ce, măcar că nu ştim a-ți aduce cuvânt vrednic de laudă, nădăjduim la acoperământul milostivirii Tale. Amin!
mercoledì 8 luglio 2015
Sinaxar 8 Iulie
martedì 7 luglio 2015
Canon de rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Chiriachi
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Chiriachi, strigă cu glas mare: Pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.
Cântarea 1, glasul al 2-lea.
Irmosul:
Veniţi, popoare, să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Cel Ce a despărţit marea şi a trecut pe poporul pe care l-a slobozit din robia egiptenilor, căci cu slavă S-a preaslăvit.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu bucurie să dănţuim întru pomenirea muceniţei cea purtătoare de chinuri şi să strigăm: Hristoase, Mântuitorule Îndurate, mântuieşte lumea Ta prin rugăciunile ei.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Luminându-se Mărita Muceniţă Chiriachi cu lumina Ta, Iubitorule de oameni, a scăpat de întunericul înşelăciunii cel cu mulţi zei şi tuturor a strălucit lumina tămăduirilor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca să fii bineplăcută lui Hristos, Mirelui Celui Nemuritor, întru nimic ai socotit moartea şi focul şi chinurile. Pentru aceea, te-ai învrednicit de slava cea nemuritoare.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ai oprit pornirea cea silnică a morţii, Preacurată, născând pe Hristos, Pricinuitorul nemuririi, de Care, văzându-L iadul că a murit de a Sa bunăvoie, s-a cutremurat.
Cântarea a 3-a. Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine...
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Arătându-te tu, muceniţă, cu frumuseţe curată, nestricată şi frumoasă, te-a luat pe tine mireasă Cuvântul lui Dumnezeu, îndrăgindu-te pe tine pentru bunătatea Lui cea desăvârşită.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Veştejind frumuseţile cele de afară, ţi-ai arătat frumuseţea cea dinăuntru Celui Ce ştie cele ascunse; pentru aceea, S-a logodit cu tine, muceniţă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca o ramură sfinţită, frumos ai înflorit din rădăcină sfântă; fecioară muceniţă şi ai odrăslit roduri frumoase care ţi-au pricinuit desfătarea cea nemuritoare.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Fecioară, Ceea ce ai născut pe Înţelepciunea lui Dumnezeu Cea Ipostatnică, izbăveşte-mă de răutatea înşelătorului cu mijlocirea ta, Ceea ce Singură eşti cu totul fără prihană.
Irmosul:
Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul; şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.
Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Auzit-am, Doamne, glasul rânduielii Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ai stat înaintea divanului, Sfântă Muceniţă Chiriachi, fiind judecată cu nedreptate, dar te-ai uitat la Judecătorul Cel Drept.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mădularele trupului le-ai dat spre chinuri şi prin curgerile sângelui, ai înecat pe vrăjmaşii cei fără de trup, fecioară.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Fiind supusă la chinuri, Sfântă Chiriachi, ai rămas neplecată şi ai surpat sprânceana cea înălţată.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Mântuieşte de toată înrăutăţirea vrăjmaşului pe cei ce te ştiu pe tine cu adevărat Maică a lui Dumnezeu, Preacurată.
Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Dătătorule de lumină şi Făcătorule al veacurilor, Doamne, întru lumina poruncilor tale povăţuieşte-ne pe noi, că afară de Tine pe alt dumnezeu nu ştim.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Arătând sufletul tău curat adevărat locaş lui Dumnezeu, ai surpat capiştile idolilor până la pământ, chemând pe Hristos, Cel Ce te-a întărit pe tine, Sfântă Muceniţă Chiriachi.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înălţatu-ţi-ai mâinile şi mintea către Hristos, Mărită Chiriachi şi cu cutremur groaznic ai înspăimântat pe cei fără de Dumnezeu, care priveau la cele pământeşti şi nu puteau să vadă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Dumnezeul tuturor pe tine te-a făcut îndrăneaţă cu glas viu de sus, ca să rabzi chinurile celor fără de lege cu cuget viteaz, pentru ca să te încununezi cu cununa biruinţei.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Dezlegat-ai, Preacurată, blestemul strămoşilor, ca Una care, fără de voirea trupului, ai născut pe Cel Ce în chip arătat a înfiinţat toate cu dumnezeiasca Lui voire, Preacinstită.
Cântarea a 6-a. Irmos: Întru adâncul greşelilor...
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Întrecut-ai hotarele firii cu chinuirea ta cea mai presus de fire, Prealăudată şi cu ostenelile tale cele mari, ai rănit pe cel ce a rănit pe Eva.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu picăturile sângiurilor tale, preacinstită, ai uscat mulţimea zeilor şi ai izvorât noian de vindecări celor ce cu credinţă se apropie de tine.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
De tine, mieluşeaua cea nestricată, Mărită Muceniţă Chiriachi, fiarele s-au plecat înaintea divanului şi ţi-au dat cinste ţie, care ai cinstit pe Hristos.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ceea Ce ai născut pe Domnul Împăratul, ca o Împărăteasă, învredniceşte Împărăţiei Cerurilor pe cei ce năzuiesc către tine, de Dumnezeu Dăruită.
Irmosul:
Întru adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.
CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Cele de sus căutând...
Muceniţa lui Hristos ne-a chemat pe noi împreună acum să cântăm cu laude luptele şi dumnezeieştile ei nevoinţe. Căci ea, ca o vitează cu cugetul, după numele ce poartă, este doamnă a gândului şi a patimilor celor necuvioase.
Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Cei trei tineri au defăimat porunca cea fără de Dumnezeu, de a cinsti chipul cel de aur din câmpul Deiera şi fiind aruncaţi în mijlocul focului, răcorindu-se, au cântat: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mintea ta cu lumina iubirii de Dumnezeu luminându-ţi, în mijlocul cuptorului celui arzător stând tu, nevătămată te-ai arătat, fecioară, cântând Făcătorului tău: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţi lor noştri.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Aşa cum pe cei trei tineri nicidecum nu i-a ars cuptorul odinioară, tot aşa nici pe muceniţa; căci, rugându-se, sta în mijlocul cuptorului nemişcată, primind rouă dumnezeiască şi cu laude cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu sabia îndrăznirii tale ai omorât pe vrăjmaşul adevărului, Fecioară Muceniţa Chiriachi, dorind să dobândeşti dorirea cea veşnică şi cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Însuşi Dumnezeu a aflat pântecele tău Curat şi S-a Întrupat din tine şi S-a făcut Om, ca să mântuiască pe om. Pentru aceea, ca uneia pe care te ştim Pricina bunătăţilor, îţi cântăm: Binecuvântată eşti, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup.
Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Dumnezeu, Care S-a pogorât...
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mireasă a lui Hristos te-ai cunoscut, Sfântă Chiriachi, împodobită cu podoabele fecioriei. Pentru aceea, Însuşi El te-a învrednicit de cămările cele cereşti după vrednicie pe tine, care Îl lauzi pe El întru toţi vecii.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Aruncată ai fost ca Daniel în mijlocul fiarelor, preaslăvind pe Hristos şi sălbăticirea lor ai prefăcut-o prin Dumnezeiescul Duh, fecioară. Pentru aceea, te cinstim întru toţi vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.
De tine, care te aduceai ca o mieluşea către junghiere pentru dragostea Mielului lui Dumnezeu şi Cuvântul, milostivindu-Se ca un Îndurat, ţi-a trimis îngeri luminoşi, care te-au dezlegat pe tine de trup mai înainte de a fi tăiată cu sabia, muceniţă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Dumnezeu Cel mai presus de fiinţă a luat fiinţă din tine, Fecioară, asemenea cu noi; şi S-a arătat ca un Prunc, Cel Ce mai înainte de veci este împreună cu Tatăl şi cu Dumnezeiescul Duh. Pentru aceea, te mărim pe tine, o, Maica Lui.
Irmosul:
Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe Dumnezeu, Care S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia întru răcoreală a prefăcut-o, ca pe Domnul lăudaţi-L, lucruri şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a. Irmosul: Pe Dumnezeu Cuvântul...
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu cuget vitejesc, prin nădejdea cea foarte tare către Dumnezeu, ai scăpat de năpădirile fiarelor şi ale focului şi de durerea chinurilor trupului, muceniţă fecioară. Pentru aceea, cu credinţă şi cu dragoste te fericim.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Purtând grijă de podoaba cea frumoasă a sufletului tău, pentru Mirele Cel Preafrumos, ţi-ai păzit fecioria nestricată, muceniţă şi ai adus ca o zestre chinurile mădularelor tale, Sfântă Chiriachi, Prealăudată.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Trupul tău cel mult chinuit, fiind îngropat în pământ, izvorăşte râuri de tămăduiri celor ce cu dreaptă credinţă se apropie de dânsul, goneşte întinăciunea patimilor şi îneacă năpădirile cele viclene ale demonilor, Muceniţă Chiriachi, mireasă a lui Dumnezeu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Preasfinţită pomenirea ta ca soarele ne-a răsărit nouă, Muceniţă Chiriachi, gonind norii patimilor şi luminând pe toţi cei ce cu credinţă adevărată, bucurându-se, te cinstesc pe tine şi cu dragoste te fericesc, fecioară.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cu candelele cele prealuminoase ale Celui Ce S-a Întrupat din tine, Preasfântă Fecioară, mai presus de minte ne luminăm prin credinţă, pe noi cei ce te ştim pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară şi ne izbăvim de întunericul patimilor şi de tot felul de primejdii şi de toată nevoia.
Irmosul:
Pe Dumnezeu Cuvântul Cel din Dumnezeu, Care, cu negrăită înţelepciune, a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău, prin mâncare, întru stricăciune, din Sfânta Fecioară, în chip de negrăit Întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând întru laude Îl slăvim.
SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
Cu strălucirea curăţiei ai înflorit ca şi crinul cel din văi, cu mirosul de bună mireasmă al lui Hristos, Prealăudată Muceniţă Chiriachi şi cu luminile dumnezeieştii cunoştinţe, te-ai luminat, gonind stricăciunea rătăcirii cea nesuferită. Drept aceea şi prăznuim pomenirea ta, muceniţă.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
Văzând mai înainte cea stearpă venirea ta şi răsunând în urechi glasul închinăciunilor tale, nu se dumirea ce lucru va să fie; dinăuntru pruncul sălta în pântecele ei, la închinăciunile tale, pentru că el cunoscuse Întruparea lui Dumnezeu în pântecele tău.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
Dacă Te-a văzut pe Tine înălţat pe Cruce Preacurată Maica Ta, Cuvinte al lui Dumnezeu, tânguindu-se ca o maică, grăia: Ce minune nouă şi străină este aceasta, Fiule? Cum Te uneşti cu moartea, Viaţa tuturor, vrând să înviezi pe cei morţi, ca un Milostiv?
lunedì 6 luglio 2015
domenica 5 luglio 2015
Sinaxar 5 Iulie
În aceasta luna, în ziua a cincea, pomenirea Cuviosului si de Dumnezeu purtatorului Parintelui nostru Atanasie cel din Aton, si cei împreuna cu dânsul, sase ucenici ai lui.
sabato 4 luglio 2015
Iscriviti a:
Post (Atom)