giovedì 27 febbraio 2025

Sfântul Leandru, Arhiepiscop al Sevillei



Sfântul Isidor spune despre Sfântul Leandru: „Leandru a fost monah și ca monah a fost înălțat la treapta de episcop al Bisericii Sevillei, din provincia Baetica. Era un bărbat care încânta prin cuvânt, de o inteligență extraordinară; era foarte vestit atât pentru chipul viețuirii sale, dar și pentru învățătura sa. Prin credința și strădania sa neamul goților a fost convertit de la nebunia ariană la credința sobornicească.”
Sfântul Leandru (n. Cartagena, cca. 534 – m. Sevilla, 13 martie 600/601) a fost Arhiepiscop al Sevillei. A avut o contribuție foarte importantă la răspândirea credinței sobornicești în Apus, lui datorându-i-se convertirea de la arianism la ortodoxie a vizigoților ce stăpâneau Spania în acele vremuri. A avut o vocație monahală autentică și i-a îndemnat spre monahism și pe ceilalți frați ai săi – la rândul lor sfinți ai Bisericii lui Hristos: Isidor al Sevillei, Fulgențiu și Florentina.
A scris multe lucrări, dar nu au mai supraviețuit decât două: un tipicon pentru mănăstirile de maici - „Despre rânduiala fecioarelor și disprețuirea celor lumești” și o „Omilie despre biruința Bisericii”.
Sfântul Isidor spune despre Sfântul Leandru: „Leandru a fost monah și ca monah a fost înălțat la treapta de episcop al Bisericii Sevillei, din provincia Baetica. Era un bărbat care încânta prin cuvânt, de o inteligență extraordinară; era foarte vestit atât pentru chipul viețuirii sale, dar și pentru învățătura sa. Prin credința și strădania sa neamul goților a fost convertit de la nebunia ariană la credința sobornicească.”

(Sfântul Leandru, Arhiepiscopul Sevillei, Despre rânduiala fecioarelor și disprețuirea celor lumești, Editura Doxologia, Iași, 2016, colecția Patristica, ser. Traduceri, nr. 13)

Paraclisul Sfântului Cuvios Efrem Katunakiotul



sabato 22 febbraio 2025

Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză) 22 Februarie 2026

 Astăzi, 22 februarie 2026, calendarul ortodox marchează o zi cu o încărcătură spirituală deosebită: Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, cunoscută în popor și sub denumirea de Lăsatul Secului de brânză.

​Aceasta este ultima etapă de pregătire înainte de intrarea în Postul Mare (Postul Paștelui), care va începe oficial mâine, luni.

​1. Semnificația Teologică: Tragedia Omului și Speranța

​Această duminică ne amintește de momentul în care primii oameni, Adam și Eva, au pierdut comuniunea directă cu Dumnezeu din cauza neascultării.

  • ​Pierzania Raiului: Nu este vorba doar despre o „evacuare” dintr-un loc geografic, ci despre pierderea stării de har și intrarea morții în lume.
  • ​Pocăința ca drum de întoarcere: Biserica ne pune în față imaginea lui Adam care plânge în fața porților închise ale Edenului. Mesajul este clar: Postul care începe nu este o pedeapsă, ci drumul nostru de întoarcere spre „Raiul” pierdut.
  • ​Postul ca disciplină: Adam a căzut pentru că nu a respectat un post (interdicția de a mânca dintr-un anumit pom); noi încercăm să ne vindecăm prin asumarea de bunăvoie a înfrânării.

​2. Tema Evangheliei: Iertarea și Prioritățile

​În cadrul Sfintei Liturghii, textul evanghelic (Matei 6, 14-21) pune accent pe trei piloni esențiali:

  1. ​Iertarea: „Dacă nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta”. Este condiția eliminatorie pentru un post valid.
  2. ​Modul de a posti: Să nu fim posomorâți sau mândri cu efortul nostru. Postul trebuie să fie o chestiune intimă între om și Dumnezeu.
  3. ​Comoara inimii: Îndemnul de a aduna „comori în cer”, acolo unde molia și rugina nu le strică.

​3. Tradiții și Obiceiuri: Duminica Iertării

​În tradiția românească, această zi este marcată de ritualuri de reconciliere socială:

  • ​„Iertăciunea”: Cei mai tineri merg la cei mai în vârstă (părinți, nași) pentru a-și cere iertare, restabilind pacea în comunitate înainte de perioada de asceză.
  • ​Masa de Lăsatul Secului: Este ultima zi în care se mai pot consuma produse lactate, ouă și pește. De mâine, dieta devine strict vegetală.
  • ​Priveghiul și distracția: În unele zone, seara se fac focuri mari (focurile purificatoare) pentru a alunga spiritele rele și pentru a marca trecerea spre „primăvara spirituală”.
  • ​Notă importantă: Aceasta este ziua în care ne luăm rămas bun de la plăcerile gastronomice complexe pentru a ne concentra pe „hrana” sufletului.

    Post binecuvântat!

venerdì 14 febbraio 2025

Moși de iarnă


Sărbătoarea de Moși de iarnă (cunoscută și sub numele de Sâmbăta Morților) este unul dintre cele mai importante momente din calendarul ortodox dedicate memoriei celor plecați dintre noi.

​Iată principalele motive pentru care facem această pomenire și semnificația din spatele tradiției:
​1. Pregătirea pentru Postul Mare
​Moșii de iarnă cad întotdeauna în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți (lăsatul sec de carne). Logica bisericească este simplă: înainte de a ne concentra pe propria curățare spirituală prin post, ne rugăm pentru semenii noștri care nu mai pot face nimic pentru sufletul lor.
​2. Solidaritatea și Iubirea Creștină
​Se crede că rugăciunea colectivă a celor vii are puterea de a aduce alinare sau chiar "ușurare" sufletelor celor adormiți. Este un act de iubire care transcende moartea:
​Comuniunea: Biserica este văzută ca un întreg format din cei vii și cei adormiți.
​Mijlocirea: Ne rugăm ca Dumnezeu să fie milostiv cu ei la Judecata de Apoi.
​3. De ce "Moși"?
​Termenul de „Moși” vine de la „strămoși”. Această zi nu este doar pentru părinți sau bunici, ci pentru tot neamul nostru trecut la cele veșnice. Este un moment de reconectare cu rădăcinile și de recunoștință pentru viața primită prin ei.
​Tradiții și simboluri principale
​Dacă mergi la biserică sau vrei să respecți tradiția acasă, iată ce este esențial:
​Coliva: Reprezintă trupul celui adormit, iar grâul este simbolul învierii (așa cum bobul de grâu trebuie să moară în pământ ca să încolțească, la fel și omul va învia).
​Vinul: Simbolizează aromatele cu care a fost uns trupul lui Hristos și viața veșnică.
​Pachetele de pomană: În această zi se împart alimente (adesea plăcinte, colăcei, produse lactate) pentru sufletul celor dragi. Se spune că tot ce dai de pomană trebuie să fie proaspăt și oferit cu dragă inimă.
​Sfat: Pe lângă mâncare și băutură, cel mai important lucru pe care îl poți aduce este un pomelnic cu numele celor dragi, pentru a fi citit în timpul Sfintei Liturghii.