Canon de rugăciune către Sfântul Proroc Agheu

Troparul Sfântului Proroc Agheu, glasul al 2-lea:

A prorocului Tău, Doamne, Agheu pomenire prăznuind, printr-însul Te rugăm, mântuieşte sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 7-lea.
Irmosul:

Lui Dumnezeu, Celui Ce a ajutat lui Moise în Egipt să scoată pe Israel, Aceluia Singur să-I cântăm, că S-a preaslăvit.

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel ce stai înaintea lui Dum­nezeu cu chip Dumnezeiesc, ca un proroc adevărat, adu-ţi aminte, fericite, de cei ce laudă cinstită pomenirea ta.

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Zidindu-te pe tine însuţi pe temelia cea tare a faptelor bune, te-ai făcut locaş însufleţit de Dumnezeu, binecuvântate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Preacuratul tău cuget văzând pururea pe Dumnezeu, pe cât se poate, strălucea de departe, de darurile cele de acolo, fericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Tine, Cuvinte al lui Dum­nezeu, Care mai înainte ai fost fără de maică, zămislindu-Te în pântece Fecioara trupeşte, Te-a născut Fiu, fără de tată.

Cântarea a 3-a. Irmos: Întăritu-s-a prin credinţă...

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Putere Dumnezeiască dezlegându-ne de robia cea cumplită a demonilor, ne-ai făcut Ţie cinstite locaşuri, Mân­tuitorule, pe cei ce strigăm: Sfânt eşti, Cel Ce mântuieşti su­fletele noastre.

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce locuieşte întru Înălţi­me şi umple lumea, te-a arătat pe tine locaş de sfinţenie, prorocule, care cânţi: Sfânt eşti, Cel Ce mântuieşti sufletele noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dumnezeiescul Duh, Care împarte harul la toţi, locuind în inima ta, te învaţă a striga: Sfânt eşti, Doamne, Cel Ce mântuieşti sufletele noastre.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce cu cuvântul a zidit toată făptura cu înţelepciune, Se zideşte din tine, Maica lui Dumnezeu, făcându-Se Om, ase­menea nouă, pentru îndurarea Sa, Iubitorul de oameni.

Irmosul:

Întăritu-s-a prin credinţă Biserica lui Hristos, pentru că neîncetat cu laude strigă, cântând: Sfânt eşti, Doamne, Cel Ce mântuieşti sufletele noastre.

Cântarea a 4-a.
Irmosul:

Auzit-am, Doamne, Glasul Tău şi m-am temut; înţeles-am lucrurile Tale şi m-am înspăimântat, Doamne!

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătat-ai, Hristoase, proro­cului tău pe Fecioara Locaş În­sufleţit plăcut Ţie, cu care îm­preună strigăm: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Adunat-ai pe cei lepădaţi, Doamne, eliberându-ne din robia vrăjmaşului, precum zice pro­rocul cel insuflat de Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătat-ai prorocului Tău, Hristoase, mântuirea neamu­rilor, ce avea să fie mai târziu, care striga: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Schimbat-ai în binecuvân­tare, Stăpână, blestemul lui Adam, născându-ne nouă pe Hristos, către Care strigăm: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Cântarea a 5-a.
Irmosul:

Aleargă duhul meu către Tine, Dumnezeule, pentru că Lumină eşti şi Poruncile Tale vindecări s-au făcut robilor Tăi, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Învredniceşte, fericite, pe cei ce săvârşesc sfântă pomenirea ta cea purtătoare de lumină, să se facă locaş lui Dumnezeu Cel Viu, întărindu-i pe piatra învăţătu­rilor tale, cu rugăciunile tale.

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un Făcător de bine dă-ne, Doamne, celor ce Te chemăm pe Tine, din dragostea sufletu­lui, pacea Ta, pe care Dum­nezeiescul Proroc Agheu de la Dum­nezeiescul Duh o a prorocit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mare va fi slava Bisericii, cu adevărat mai presus decât sina­goga lui Israel cea mai dina­inte, Întrupându-Se Cuvântul şi unindu-Se cu oamenii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Binecuvântată, Preamărită, Maică Neispitită de bărbat, dă viaţă sufletului meu cel omorât de păcate şi îngropat în neastâmpărarea patimilor.

Cântarea a 6-a. Irmos: Iona din pântecele...

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu îndrăzneală învăţând dreapta cinstire de Dum­nezeu, fericite, ai ridicat Bise­rică Sfinţită Stăpânului tuturor, făgăduind cu aceasta îndestu­lare de bunătăţi.

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Scos-ai, Mântuitorule, din robia cea îndelungată, dintru adâncul cel mai de jos, pe om şi l-ai adus pe el la Cetatea cea de sus, ca un Iubitor de oameni.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu Raza Duhului veselindu-te prorocule, ai prorocit temeiurile celor ce aveau să fie şi ne-ai învăţat pe noi îndreptăţiri­le dreptei cinstiri de Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Căzând Adam din priceperea lui, a fost scos din Rai; iar Cuvântul Întrupându-Se din Fecioară, iarăşi l-a chemat la Sine şi l-a mutat către Desfă­tarea cea de sus.

Irmosul:

Iona din pântecele iadului a strigat: scoate din stricăciune viaţa mea! Iar noi strigăm Ţie: întru tot Puternice Mântuitorule, miluieşte-ne pe noi!

CONDAC, glasul 1. Podobie: Piatra fiind...

Cel Ce ca un Dumnezeu toate le vede şi le ştie, luminându-ţi ochiul cel curat al sufletului, prealăudate prorocule, te-a arătat lumii povăţuitor. Pentru aceasta săvârşind sfântă pomenirea ta, te aducem pe tine ru­gător către Dumnezeu, Sfinte Proro­cule Agheu.

Cântarea a 7-a.
Irmosul:

În cuptorul cel cu foc arun­caţi fiind cuvioşii tineri, focul în rouă l-au prefăcut prin cântare, aşa strigând: Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri!

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curăţindu-ţi cugetul ai pri­mit lămurit Luminile Duhului, prorocule, limpede proro­cind şi strigând: Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Văzându-te Dumnezeu că duci viaţă preasfinţită, te-a pus înaintea Sa proroc, ca să strigi venirea Lui: Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce a mântuit în cuptorul cel cu foc pe cei trei tineri, Fecioară, Acela Sălăşluindu-Se în pântecele tău, mântuieşte pe cei ce nădăjduiesc într-Însul, care strigă: Binecuvântat este, Preacurată, Rodul pântecelui tău!

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Însuşi Împăratul...

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu cântări Te lăudăm pe Tine, Stăpânul tuturor, Căruia de Dumnezeu Înţelepţitul Proroc Agheu ne-a arătat a ne închina şi a cânta: preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L pe Hristos în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şl pe Sfântul Duh, Domnul.

Limpede ai vestit de mai înainte, prorocule văzător de Dumnezeu, că se va arăta Cu­vântul Cel fără de început, în vre­murile cele mai de pe urmă, strigând: preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L pe Hristos în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce mai înainte a fost Ne­văzut şi Neîncăput din fire, în­căpând în pântecele tău S-a făcut Văzut, Preacurată. Aceluia cu credinţă strigăm: preoţi lău­daţi-L, popoare preaînălţaţi-L pe Hristos în veci.

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Irmosul:

Pe Însuşi Împăratul Slavei, Cel Unul fără de început, pe Care Îl binecuvântează Puterile Cerului şi de Care Se înfricoşează Cetele îngerilor, laudaţi-L preoţi, popoare preaînălţaţi-L în veci.

Cântarea a 9-a. Irmos: Întru tot Lăudată...

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Gustând din nemijlocita cunoaştere a lui Dum­nezeu, cea mai presus de cuvânt, prorocule, te-ai lepădat de grijile cele de pe pământ şi ai stat după vrednicie înaintea Preaslăvitului Dumnezeu. Pen­tru aceasta toţi credincioşii te fericim.

Stih: Sfinte Prorocule Agheu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Viaţa ta cea îndumnezeită şi minunată, fericite, te-a arătat stătător înaintea lui Dumnezeu, de Dumnezeu înţelepţite şi împreună cu Cetele cele fără de trup te veseleşti în veci. Pentru aceasta toţi credincioşii te fericim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca unui învăţător al dreptei cinstiri de Dumnezeu ţi se că­dea a fi cu Dumnezeu şi a te îm­părtăşi din Lumina Lui Cea Preacurată; pe Acela roagă-L acum, preafericite, să izbăveas­că de ispite sufletele noastre.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tu cu adevărat te-ai făcut Lo­caş mai presus de fire Împăra­tului tuturor, Născătoare de Dumnezeu şi Sicriu asemenea aurului, având Întrupat pe Însuşi Dătătorul Legii, Hristos.

Irmosul:

Întru tot Lăudată, Ceea ce eşti mai Înaltă decât cerurile, care ai zămislit mai presus de fire pe Cuvântul Cel fără de început şi ai născut oamenilor pe Dumnezeu Întrupat, pe tine toţi credincioşii pururea te mărim.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...

Cel Ce toate le vede şi le cu­noaşte ca un Dumnezeu, lumi­nând privirea sufletului tău celui curat, prealăudate prorocule, povăţuitor lumii te-a arătat. Pentru aceasta săvâr­şind sfântă pomenirea ta, te aducem pe tine ales rugător şi mijlocitor către Dumnezeu.

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea...

Arătându-te cu cugetul lumi­nat de Dumnezeiescul Duh, prorocule, proroceşti Tainele cele Dumnezeieşti, descoperind arătarea celor ce vor să fie şi arătând lămurit împlinirea lucrurilor; Preafericite Agheu, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să ne dăruiască nouă mare milă.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei...

Zămislirea ta cea de Neînţeles şi Naşterea cea de Netâlcuit, văzând-o Isaia, striga cu grai Dumnezeiesc: Preasfântul Duh a venit peste tine, Născătoare de Dumnezeu Preacurată, ca odinioară în rug, păzindu-te Nearsă. Pentru aceasta împreună cu Îngerul strigăm: Bucură-te Locaşul lui Dumnezeu!

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei...

Dacă Te-a văzut cea Neispi­tită de bărbat, pironit pe Lemn, Stăpâne, vărsând lacrimi şi adesea suspinând, striga: vai mie, Soare al Slavei, Naşterea Fecioriei mele, cum Te-a spânzurat pe Lemn pe Tine, Făcăto­rul şi Stăpânul, soborul cel fărădelege? Laud bunătatea Ta cea nemărginită.