Canon de rugăciune către Sfinţii 20.000 de Mucenici din Nicomidia

Troparul Sfinţilor 20.000 de Mucenici din Nicomidia, glasul al 2-lea:

Purtătorilor de biruinţă ai Domnului, fericit este pămân­tul care s-a adăpat cu sângiurile voastre şi sfinte sunt loca­şurile care au primit trupurile voastre. Că în locul de chinuri pe vrăjmaşi i-aţi biruit şi cu în­drăzneală pe Hristos L-aţi pro­povăduit. Pe Dânsul, ca pe un Bun, rugaţi-L pentru noi, ca să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul 1. Irmos: Cântare de biruinţă...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Mulţime numeroasă a cin­stiţilor mucenici, şter­geţi mulţimea multelor mele păcate, cu mijlocirea voastră şi daţi-mi cuvânt să laud sfântă prăznuirea voastră.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Luminători prealuminaţi ai Bisericii, bunilor biruitori mu­cenici, care aţi slăvit pe Hristos întru mădularele voastre, fiţi acum măriţi întru pomenirea voastră cea purtătoare de lu­mină.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Credinţa cea Dumnezeiască a purtătorilor de biruinţă a pier­dut tiranica păgânătate a celor necredincioşi şi a stricat cu har, din temelie, vicleana împotri­vire a demonilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mărturisind, mucenicilor, pe Atotputernicul Dumnezeu, Care a luat Trup şi moartea a pier­dut, cu moarte v-aţi omorât, luând viaţă fără de sfârşit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Lăudămu-te, Prealăudată şi Preabinecuvântată, că ai născut cu Trup pe Dumnezeu Cel Prealăudat, Care a mărit pe purtătorii de biruinţă şi pe vrăjmaşul l-a biruit.

Cântarea a 3-a. Irmos: Să se întărească inima mea...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Foarte frumos fiind înfier­bântaţi de dragostea lui Hristos, prealăudaţilor, de fo­cul aprins nicidecum nu v-aţi îngrozit, ci într-însul săvârşindu-vă, împreună v-aţi prea­mărit.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu glas viu propovăduind pe Dumnezeu, nu s-au înspăimântat de îngrozirile celor fără de Dumnezeu; ci, prealăudaţii os­taşi ai lui Hristos, săvârşindu-se, au strigat într-un cuget cuvintele tinerilor din Babilon.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nu ne temem de focul care este rob ca şi noi, strigau vitejii laolaltă, ci cu sufletul vesel mu­rim pentru Tine, Mântuitorule, Care ai murit şi moartea ai nimicit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dumnezeu ca să îndumnezeiască omenirea S-a făcut Om din tine, Fecioară Preacurată, mai presus de cuvânt şi de cuget. Pentru aceasta cu un glas te fericim pe tine, credincioşii.

Irmosul:

Să se întărească inima mea întru voia Ta, Hristoase Dumnezeule, Care ai întărit cerul peste ape şi ai întemeiat pământul aşijderea pe ape, Atotputernice.

Cântarea a 4-a. Irmos: Auzit-am Dumnezeule, Glasul...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

De dragostea Ta şi-au le­gat inimile purtătorii de biruinţă, Cuvinte; că pentru Tine fiind ucişi, ca nişte miei fără de prihană, s-au arătat ur­mători Patimii Tale.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cârmuindu-vă sufletele voas­tre, sfinţilor, cu duhul, către li­manul mântuirii, aţi scăpat de viforul nebuniei idoleşti, feri­ciţilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nestrămutaţi v-aţi arătat în lupta muceniciei, neclintiţi, neînspăimântaţi, biruind împotri­virea prigonitorilor cu Dum­nezeiasca credinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu naşterea ta, Binecuvân­tată, izbăvindu-ne din bleste­mul cel de demult, am primit Binecuvântare, Viaţă, Izbăvire, noi, cei ce te mărim ca pe Născătoarea de Dumnezeu.

Cântarea a 5-a. Irmos: Străluceşte nouă Lumina...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pomenirea mucenicilor Tăi a strălucit cu putere multă şi a luminat marginile pămân­tului cu Dumnezeieştile împrăştieri ale minunilor, Hristoase Dumnezeul nostru.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Lucrătorii de cele sfinte, aducând jertfe, s-au adus pe sine înşişi jertfă de ardere de tot, în chip desăvârşit, laolaltă cu toţi ceilalţi împreună mu­cenici, slăvind pe Hristos.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Locaşuri ale lui Dumnezeu fiind, Sfinţilor, prin Botez sfâr­şit sfânt împreună aţi primit şi în Casa cea Sfântă şi către Bise­rica cea Cerească v-aţi suit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca să împreuneze Dumnezeu cu cei de sus pe cei ce din căl­carea Poruncii au alunecat în mare prăpastie, S-a Sălăşluit în pântecele tău, Curată şi Trup S-a făcut.

Cântarea a 6-a. Irmos: Proorocului Iona urmând...

Stih: Sfinte Mucenice Antim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Căpetenie sfinţitului po­por ai fost şi cumplit nevoindu-te, l-ai îndrumat cu bu­curie către cer, sfinţite muceni­ce, Preacuvioase Antim.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca aurul lămurit în mijlocul focului, s-a cunoscut dreapta voastră cinstire de Dumnezeu, luptători ai lui Iisus, strălucind mai mult decât soarele.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Omorându-vă trupeşte aţi moştenit Viaţa Cea Adevărată, înţelepţilor, fiind împreună cu Hristos, Cel Ce v-a arătat pe voi mai tari decât chinurile.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

După naştere, cu adevărat ai rămas Fecioară, ca şi mai îna­inte de naştere, Marie, cu Pu­terea lui Iisus, Cel Ce S-a Întru­pat din tine; cu adevărat Minune Uimitoare!

Irmosul:

Proorocului Iona urmând, strig Ţie: scoate din stri­căciune viaţa mea, Bunule şi mă mântuieşte, Mântuitorul lumii, pe mine cel ce strig: Slavă Ţie!

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Pe propovăduitorii cei tari...

Cu suflet tare prin foc păti­mirea primind Sfinţii pentru credinţă, douăzeci de mii de pătimitori au strigat Celui Născut din Fecioară: primeşte arderea cea de tot a noastră pentru Tine, ca şi darurile împăraţilor din Persia: aur, smirnă şi tămâie, Dumnezeule Cel Preaveşnic.

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi...

Cu scutece, Doamne, pe cei vrednici, Bunule, îi sfinţeşti muceniceşte; unitu-Ţi-ai prin suferinţe, pe jertfitorul Tău; iar cerul Te-a arătat pe Tine prin stea; căci de Tine s-a ară­tat preot, mucenicul cel cu su­flet mare.

Cântarea a 7-a. Irmos: De tinerii Tăi cei din...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Uitându-vă numai la cele stătătoare de acolo, feri­ciţilor, cu Dumnezeiască Putere v-aţi arătat mai presus de foc, ca şi cei trei Tineri Dumnezeieşti din Babilon, strălucind de Dumnezeiască Lumină.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Defăimând cuvântul cel fără de judecată al tiranului, înţelepţiţilor, împreună cu preasfinţitele femei şi cu Dumnezeieştii prunci, v-aţi adus cu adevărat prinoase întregi Îm­păratului tuturor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Purtând înlăuntru în suflete luminarea cunoştinţei lui Hristos, cu toată evlavia aţi străbătut cu adevărat norul cel întunecat al păgânătăţii, viteji­lor şi v-aţi mutat la Lumina Cea Veşnică.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mai Înaltă decât cerurile te-ai arătat, născând pe Stăpânul şi Dumnezeul tuturor; Căruia nu înceta a te ruga cu deadinsul, Preasfântă Curată, să mântu­iască pe cei ce cu credinţă fier­binte te măresc pe tine.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Cel Ce ai mântuit...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Izvorăsc miruri cu bună mi­reasmă de tămăduiri moaş­tele mucenicilor şi alungă împuţiciunea patimilor, celor ce cu credinţă Te slăvesc cu cân­tări, Hristoase, în veci.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-v-aţi, purtătorilor de biruinţă, ca nişte trandafiri preafrumoşi umblând prin mijlocul focului şi cu osârdie strigând: lăudaţi şi preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Băieţi şi fecioare, bătrâni şi tineri, prunci sfinţi şi mulţime nenumărată de femei, nevoindu-se împreună, au dobândit laolaltă trăirea cea de sus.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Proorocul Iezechiel te-a văzut pe tine Poartă Încuiată, Fecioară, prin care a trecut Iisus, Cel Ce S-a Sălăşluit în pântecele tău şi S-a îmbrăcat, în chip lămurit, cu Trup, din sângiurile tale.

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Irmosul:

Pe Cel Ce a mântuit în cup­tor pe tinerii cântători de laude şi cuptorul cel aruncă­tor de văpaie în rouă l-a prefăcut, pe Hristos Dumnezeu, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Pe Norul cel Purtător...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca nişte miei junghiaţi de bunăvoie, împreună v-aţi dat spre ardere de tot şi ca o jertfă v-aţi adus Stăpânului, Celui Ce S-a junghiat pentru noi pământenii, bunilor birui­tori mucenici şi după vrednicie împreună aţi luat cununile biruinţei.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Împreună cu Sfinţii Prooroci, cu Cinstiţii Apostoli, cu Cetele celor aleşi, cu ale Sfinţilor În­geri şi cu mulţimea mucenicilor celor slăviţi, rugaţi-vă Domnului să mântuiască de ispite şi de supărări pe cei ce cu credinţă vă fericim pe voi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinţita voastră pomenire străluceşte, luptătorilor, mai mult decât razele soarelui, alungând pururea întunericul demonilor şi luminând pe toţi cei ce cu credinţă şi cu dragoste după datorie vă fericim pe voi, preafericiţilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce ai născut Dumneze­iasca Lumină, Care a Strălucit din Tatăl, milostiveşte-te, Prea­curată, de sufletul meu cel în­tunecat de înşelăciunile vieţii şi care s-a făcut batjocură vrăjmaşilor; şi-l învredniceşte, Ceea ce eşti fără de prihană, de lumi­na pocăinţei celei mântuitoare.

Irmosul:

Pe Norul cel Purtător de Lu­mină întru care Stăpânul tuturor din cer ca Ploaia pe Lână S-a coborât şi S-a Întrupat pentru noi, făcându-Se Om Cel fără de început, toţi să o mărim ca pe o Preacurată Maică a Dumnezeului nostru.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...

Oastea cea cu numărul de douăzeci de mii de mucenici, cea cinstită de noi, răsare, lu­minând prin credinţă inimile şi cugetele celor cucernici. Că vitejii mucenici aprinzându-se de Dumnezeiasca dragoste a Stăpânului, au primit cu voie bună sfârşit Sfânt prin foc.

SEDELNA Praznicului Naşterii Domnului, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...

În ieslea celor necuvântătoa­re ai fost pus pentru noi, Îndelung Răbdătorule, făcându-Te Prunc, de a Ta voie, Mântuito­rule. Şi păstorii împreună cu îngerii Te-au lăudat, strigând: Slavă şi laudă fie Celui Ce S-a născut pe pământ şi a înălţat firea pământenilor, lui Hristos Dumnezeului nostru.