Canoanele Sfântului Grigorie, Făcătorul de minuni, Arhiepiscopul Neocezareei

Canoanele Sfântului Grigorie, Făcătorul de minuni,

Arhiepiscopul Neocezareei

• Nume Denumire Expl Continut Conexiuni

1 Grigorie PĂCATELE CELOR

PRINŞI (LUAŢI ÎN

PRINSOARE (ROBIŢI)

DE BARBARI)

Nu mâncările ne îngreuiază pe noi, sfinţite papă, dacă cei robii i au

mâncat cele ce le-au pus înaintea lor cei ce-i stăpâneau pe ei; mai

ales fiindcă toţi sunt de părerea că barbarii, care au năvălit în

părţile noastre , n-au jertfit idolilor. Iar Apostolul zice: „Mâncările

sunt pentru pântec, si pântecele pentru mâncări, dar Dumnezeu le

va desfiinţa şi pe acela, şi pe acestea" (I Cor: 6, 13); Dar şi

Mântuitorul, care curăţeşte toate mâncările, zice: „Nu cele ce intră

în gură spurcă pe om, ci cele ce ies" (Matei 15, 11). Iar în privinţa

necinstirii femeilor robite, batjocorindu-se de barbari trupurile lor,

acestea să nu se osândească toate la fel. Căci, dacă viaţa vreuneia şi

mai înainte era prihănită, mergând după ochii celor desfrânaţi,

precum s-a scris, este evident că deprinderea de desfrânare se

presupune şi în timpul sclaviei, şi unele ca acestea nu trebuie să se

împărtăşească prea uşor de rugăciuni. Dar, dacă vreuna vieţuind în

deplină castitate şi mai înainte a dovedit viată curată si afară de

orice bănuială, si acum de silă si de nevoie a căzut în ocară, în

privinţa acesteia avem pildă din Deuteronom, despre fecioara pe

care un om a găsit-o în câmp şi siluind-o s-a culcat cu dânsa;

„Tinerei, zice Sfânta Scriptură, să nu-i faceţi nimic, căci nu este

păcat de moarte în această fecioară, căci precum s-ar scula omul

asupra aproapelui său şi ar omorî sufletul lui, aşa este lucrul acesta,

a strigat fecioara, dar n-a fost cine să-i ajute" (Deut. 22, 26, 27). Aşa

este şi aceasta.

62, 67 ap,; 11 sin. I

ec; 27 sin. IV ec; 4,

5 Anc.; 14 Petru

Alex.; 49 Vasile cel

Mare

Nume DenumireExpl Continut Conexiuni

2 Grigorie LĂCOMIA ŞI CÂŞTIGUL

URÂT. (OSÂNDA

LĂCOMIEI (ŞI

EXPLOATĂRII), A

PRĂDĂRII ŞI A

CÂŞTIGULUI URÂT)

Groaznică este lăcomia, şi nu se pot cita într-o scrisoare

dumnezeieştile scripturi, în care se spune că este grozavă şi

înfricoşată nu numai tâlhăria, ci în general lăcomia şi atingerea de

cele străine, pentru agonisirea urâtă; şi orice de acest fel este de

lepădat de Biserica lui Dumnezeu. Iar cei ce în timp de prigoană,

„întru atâta suspin şi atâtea plângeri, îndrăznesc să creadă că

timpul aducător de toata pierzarea este pentru ei timp de câştig,

aceştia sunt oameni necinstitori de Dumnezeu şi urâţi de

Dumnezeu sl care întrec orice răutate. Drept aceea s-a hotărât ca

toţi aceştia să se lepede, ca nu cumva să vină urgia peste tot

poporul şi mai întâi peste

întâistătătorii care nu cercetează aceste lucruri; căci mă tem,

precum zice Scriptura: „Nu vei pierde cu cel nelegiuit pe cel drept"

(Fac. 18, 23); cad zice Sfânta Scripturii: „Desfrâul şi lăcomia sunt

cele prin care vine

urgia luil Dumnezeu peste fii pierzării" (Col. 3,6) deci nu vă faceţi

împreuna părtaşi ai lor; că aţi fost oarecând în întunerec, iar acum

lumină întru Domnul; ca fiii luminii să umblaţi, căci rodul luminii

este întru toată bunătatea, şi dreptatea, şi adevărul, cercând ce

este bineplăcut Domnului. Şi nu fiţi părtaşi lucrurilor celor fără de

roadă ale întunericului, ci mai vârtos mustraţi-le chiar, căci cele

făcute în ascuns de dânşii ruşinos este chiar a le spune; iar toate

vădindu-se de lumină se arată" (Efes. 5, 6-13). Unele ca acestea le

zice Apostolul. Iar unii, care au fost pedepsiţi pentru lăcomia lor din

timp de pace, dacă chiar în timp de urgie iarăşi se vor îndrepta spre

lăcomie, câştigând din sângele şi din pieirea unor oameni, care au

fost alungaţi, sau robiţi, sau ucişi, ce trebuie să se aştepte altceva

de la acest lucru, decât că cei ce practică lăcomia îngrămădesc

urgie atât asupra lor, cât şi asupra poporului întreg?

5 Cartag.; 14

Vasile cel Mare; 6

Grig. Nyssa.

3 Grigorie CÂŞTIGUL NEDREPT

(NECINSTIT) (OSÂNDA

CÂŞTIGULUI STRĂIN)

Oare nu Ahar, fiul lui Zara, din greşeală luând din cele aduse lui

Dumnezeu, peste toată adunarea lui Israel s-a făcut urgia? Şi acesta

singur a păcătuit, dar oare singur a murit întru păcatul său? Şi nouă

ni se cuvine în acel timp să considerăm anatemă tot ce nu este al

nostru şi câştig străin. Căci şi acel Ahar a luat din pradă; aceştia

acum tot din pradă; dar acela a luat cele de la vrăjmaş; iar aceştia,

acum, de la fraţi, câştigându-şi câştig de pieire.

72 ap.; 10 sin. I-II;

61 Vasile cel

Mare; 6, 8 Grig.

Nyssa

Nume DenumireExpl Continut Conexiuni

4 Grigorie PRĂDAREA. (OSÂNDA

PRĂDĂRII)

Şi nimeni să nu se amăgească pe sine nici ca şi cum ar fi găsit; căci

nici celui ce găseşte ceva nu se cuvine a câştiga; căci Deuteronomul

zice: „Să nu treci cu vederea văzând viţelul fratelui tău sau oaia

rătăcind pe cale, ci întorcându-te să le întorci la fratele tău; iar dacă

fratele tău nu este aproape de tine sau nu-l cunoşti, le vei aduna pe

ele şi vor fi cu tine până ce le-ar căuta fratele tău şi le vei da lui; aşa

vei face cu asinul lui, şi aşa vei face cu haina lui, şi aşa vei face cu

tot ceea ce a pierdut fratele tău, cu orice a pierdut el, şi tu le-ai

aflat" (Deut. 22, 1-3) nu numai ale fratelui de le-ar găsi, ci şi ale

vrăjmaşului. „întorcându-te", aşa spune Deuteronomul. Iar în Exod

se spune că zice „le vei întoarce la casa stăpânului lor" (leş. 23, 4).

Iar dacă nu este îngăduit a câştiga dacă fratele tău, sau vrăjmaşul,

în vreme de pace ar lenevi şi s-ar desfăta, neîngrijindu-se de ale

sale, cu cât mai puţin când este în nenorocire şi fuge de vrăjmaşi, şi

silit îşi părăseşte ale sale?

6 Grig. Nyssa

5 Grigorie LUCRURILE GĂSITE Dar mulţi se amăgesc pe sine ţinând în locul lucrurilor lor pierdute

pe cele străine ce au găsit; căci dacă voradii şi goţii au tratat cu ei ca

vrăjmaşi, apoi ei se fac altora voradi şi goţi. Deci am trimis la voi pe

fratele şi împreună bătrânul Eufrosiu, pentru acestea, ca să dea şi

acolo asemenea fel de procedare, după cel de aici, şi ale căror

scuze se cuvine a se primi, şi care trebuie să se oprească de la

rugăciuni.

6 Grigorie LIBERAREA ROBILOR.

(ROBII, SCLAVII

SCĂPAŢI DIN

PRINSOARE SUNT

LIBERI)

Ni s-a vestit însă noua că în ţara noastră se face un lucru de

necrezut, negreşit de necredincioşi şi de nelegiuiţi, şi de cei ce nu

cunosc nici numele lui Dumnezeu; că adică unii Ia atâta cruzime şi

neomenie au ajuns, încât reţin cu sila pe unii dintre sclavii scăpaţi

de la barbari. Trimiteţi pe câţiva prin ţară, ca să nu cadă fulgere

peste cei ce fac unele ca acestea.

85 Trul.; 3 Gang.;

64 Cartag.

7 Grigorie VÂNZĂTORII DE FRAŢI.

(VÂNZAREA)

(TRĂDAREA).

(OSÂNDA CELOR CE SE

FAC UNELTE ALE

BARBARILOR)

Deci cei ce s-au numărat între barbari şi s-au dus cu ei în robie,

uitând că au fost odată din Pont şi creştini, şi s-au sălbăticit întratâta

încât ucid chiar pe cei de neam cu dânşii, sau cu lemn, sau

prin sugrumare, şi arată barbarilor, care nu ştiau, căile sau casele,

aceştia trebuie să se oprească şi de Ia ascultare, până ce adunânduse

sfinţii, şi Duhul Sfânt înaintea lor, ar hotărî ceva de obşte în

privinţa lor.

9 Anc.; 11, 13

Vasile cel Mare; 5

Grig. Nyssa

8 Grigorie OSÂNDA CELOR CE

PRĂDEAZĂ

lar pe cei ce au îndrăznit să năvălească asupra caselor străine, dacă,

acuzaţi fiind, s-ar dovedi, să nu-i învredniceşti nici de ascultare; iar

dacă singuri ar mărturisi şi vor da înapoi ceea ce au luat, să se

umilească în rândul celor ce se convertesc.

61 Vasile cel

Mare; 2 Grig.

Neocez.; 6 Grig.

Nyssa

9 Grigorie LUCRURI GĂSITE DIN

PRĂZI

Iar cei ce în câmp au găsit ceva, sau în casele lor din ce au lăsat

barbarii, dacă se vor dovedi, fiind acuzaţi, de asemenea să fie între

cei ce se smeresc; iar dacă vor mărturisi singuri şi vor da înapoi, să-i

învredniceşti şi de rugăciune.

61 Vasile cel

Mare; 2, 5, 8 Grig.

Neocez.; 6 Grig.

Nyssa

Nume DenumireExpl Continut Conexiuni

10

Grigorie

RÂNDUIALA PENTRU

CEI CARE DAU

LUCRURILE PE FAŢĂ.

(SĂ NU CEARĂ

RĂSPLATĂ)

Iar cei ce îndeplinesc porunca trebuie să o îndeplinească afară de

orice câştig urât, nici să nu ceară răsplată de denunţ, sau de

salvare, sau de gă-sire, sau ori cu ce nume le numesc pe acestea.

4,5 Grig. Neocez.;

6 Grig. Nyssa

11

Grigorie

TREPTELE POCĂINŢEI Plângerea este afară de uşa casei de rugăciune, unde stând cel ce a

păcătuit, trebuie să se roage credincioşilor celor ce intră ca să se

roage pentru el. Ascultarea este înăuntru de uşa din tindă, unde

trebuie să stea cel ce a păcătuit până la catehumeni, şi de acolo să

iasă; ca auzind, zice Vasile cel Mare, Scripturile şi învăţătura, să se

scoată afară şi să nu se învrednicească de rugăciune; iar

prosternarea este ca înăuntru de uşa bisericii stând, să iasă cu

catehumenii; şi starea împreună, ca să stea împreună cu

credincioşii şi să nu iasă cu catehumenii; cea mai de pe urmă este

împărtăşirea cu Sfintele Taine.

11 sin. I ec; 4, 8, 9

Anc.; 22, 56, 75,

81, 83 Vasile cel

Mare