Enciclica (458-459) lui Ghenadie Patriarhul Constantinopolului

Enciclica (458-459) lui Ghenadie Patriarhul Constantinopolului si
a Sinodului celui împreună cu dânsul, către toŃi preacuviosii
mitropoliŃi si către Papa Romei
Nume DenumireExpl Continut Conexiuni
Eniclica
(458-459)
OSÂNDA
SIMONIEI
Domnul si Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, când a încredinţat
sfinţilor săi ucenici propovăduirea Evangheliei şi i-a trimis pe ei învăţători
oamenilor în toată lumea, le-a poruncit în chip hotărât ca darul ce l-au primit
de la El, şi ei în dar să-l dea oamenilor, necâştigând pentru el aramă, sau
argint, sau aur, sau în general o altă avere materială sau pământească. Fiindcă
răsplata harurilor cereşti şi duhovniceşti nu sunt cele pământeşti şi pieritoare.
Porunca aceasta a dat-o nu numai acelora, ci, prin ei, şi nouă, pe care ne-a
învrednicit a intra în treapta şi locul lor. Şi trebuie ca, precum atunci aceia, aşa
şi noi acum să o păstrăm şi să o observăm riguros şi să nu născocim prin
sofisme nebunii, nici să ne aruncăm în hazard primejdios, „în dar", zice, „aţi
luat, în dar daţi. Să nu câştigaţi nici argint la cingătorile voastre" (Mt. 10, 8).
Simplu şi lămurit este cuvântul acestei porunci, neavând nimic îndoielnic, nici
imposibil de îndeplinit, nici având trebuinţă de tălmăcire sofisticească. De la
mine aţi primit demnitatea preoţiei, zice; dacă Mi-aţi dat pentru aceasta ceva,
ori mic, ori mare, şi dacă aceasta s-a vândut din partea mea, vindeţi-o şi voi
altora, iar dacă aţi primit-o în dar, daţi-o şi voi în dar. Ce este mai lămurit
decât porunca aceasta? Şi ce este mai de folos celor ce i se supun? Cu
adevărat vai celor ce înţeleg să câştige darul lui Dumnezeu ori să-l dea pentru
bani; căci, după cele spuse de Sf. Petru, unii ca aceştia dau prilej pentru venin
de amărăciune şi pentru împreunare cu nedreptatea, cuprinşi fiind de lăcomia
lor de argint; drept aceea, de acord cu această lege a Domnului, şi canonul dat
în această privinţă al cuvioşilor şi fericiţilor Părinţi de la Sfântul şi marele Sinod
ecumenic adunat la Calcedon, ne spune nouă lămurit astfel prin aceste
cuvinte: „Dacă vreun episcop ar săvârşi hirotonia pentru bani şi ar face obiect
de vânzare harul care nu se vinde, şi ar hirotoni pe bani episcop, sau
horepiscop, sau presbiter, sau diacon, sau pe altcineva dintre cei ce se numără
în cler, ori ar promova pentru bani econom, sau eedic, sau paramonar, sau pe
oricare din canon pentru mârşav câştig, şi dacă se dovedeşte că a făcut
aceasta, să se primejduiască pentru treapta sa; şi cel hirotonit să nu aibă nici
un folos din hirotonia sau promovarea aceea din negoţ; ci să fie străin de
demnitatea sau de funcţia pe care a dobândit-o pentru bani. Iar dacă cineva a
fost mijlocitor în astfel de afaceri urâte şi ilegale, daca ar fi cleric, să cadă din
treapta sa; iar dacă este laic sau monah, să se anatematizeze".
Preabune şi foarte drept cinstitoare sunt poruncile canonului Sfinţilor Părinţi,
care resping şi anulează tot atacul satanic şi toată apucătura diabolică
îndreptată împotriva darului duhovnicesc; căci cu nici un chip nu admite ca
promovarea hirotoniei să se facă sau să se primească pentru bani, nici de cel
ce o săvârşeşte, nici de cel ce primeşte promovarea hirotoniei. Dar nu permite
a se da bani pentru hirotonie, nici mai înainte de timpul hirotoniei, nici după
timpul hirotoniei, nici in însuşi timpul hirotoniei; deoarece cu desăvârşire a
oprit mituirea pentru acest lucru. Totuşi, fiindcă acum, deşi acestea sunt oprite
lămurit, s-au vădit unii din Biserica galatenilor care dispreţuiesc şi calcă din
cauza lăcomiei ruşinoase şi a iubirii de argint aceste porunci mântuitoare şi
umane, am socotit şi noi că este bine a le reînnoi iarăşi pe acestea împreună
cu Sfântul Sinod ce se ţine întru această cetate împărătească, pentru ca fără de
29 ap.; 2 sin, IV
ec; 22, 23 Trul.;
4, 5, 15, 19 sin.
VII ec; 12 Laod.;
2 Sard.; 90
Vasile cel Mare;
Epist. lui Tarasie
Nume DenumireExpl Continut Conexiuni
nici o născocire şi fără de nici un pretext, şi fără de nici un sofism, să tăiem cu
desăvârşire acest obicei nelegiuit şi urât care nu ştiu cum a intrat în
preasfintele biserici, pentru ca într-adevăr fără de cârciumărire şi curată
făcându-se glăsuirea de către arhiereii cei ce hirotonesc, să vină de sus harul
Duhului Sfânt; deoarece acum, făcând ei pentru bani promovarea şi lucrând
fără curăţenie cu mâna, nu ştiu dacă vine asupra celui ce se prohiriseşte
potrivit glasului Evangheliei, ci mai vârtos de nu se restrânge harul Duhului
Sfânt. Deci să ştii, din toate părţile, preacinstitorule de Dumnezeu, că oricine
va fi vădit de una ca aceasta, ori episcop, ori horepiscop, ori periodeuţ, ori
presbiter, ori diacon, ori altul oricare din canon, ori laic, prin hotărârea
comună a arhiereilor şi cu vot obştesc se va osândi, după cum şi canonul
Sfinţilor Părinţi de mai înainte zice: că trebuie ca harul să fie har şi cu nici un
chip să nu mijlocească argintul in privinţa Iui. Aşadar, să fie şi lepădat şi străin
de orice demnitate ieraticească şi slujba şi supus blestemului anatemei atât
cel ce crede că-l va câştiga pe acesta cu bani, cât şi cel ce făgăduieşte a-1 da
acesta pe bani, ori cleric, ori mirean de ar fi, ori de s-ar dovedi, ori de nu s-ar
dovedi că a făcut aceasta; căci nu se pot cândva împăca întreolaltă cele
incompatibile, nici mamona să consimtă cu Dumnezeu sau ca cei ce slujesc
aceluia să slujească lui Dumnezeu; şi aceasta este hotărârea netăgăduită a
Domnului: „Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui mamona" (Mat. 6, 24). Punândune
cu tărie încrederea în aceasta şi supunându-ne acestora, împreuna cu cel ce
le-a spus acestea, am hotărât împotriva celor ce comit astfel de nelegiuiri.
Deci şi sfinţia ta să se îngrijească, procedându-se cu toată prevederea ca
acestea prin scrisori să se dispună lămurit, atât de Dumnezeu preaiubitorilor
episcopi şi periodeuţilor celor supuşi ţie, cât şi tuturor celorlalţi; pentru ca toţi
creştinii, într-un duh şi într-un suflet adunându-ne strâns laolaltă împotriva
vrăjmaşului comun, să putem tăia cu ajutorul lui Dumnezeu rădăcinii lăcomiei
de bani sădită de acela între noi, împreună cu toate ramurile răutăţilor vi.
Salutăm întreaga comunitate de fraţi întru Hristos de la tine. Fiind sănătos

întru Domnul, roagă-te pentru noi, de Dumnezeu preaiubitorule frate.