Originea, Familia și Lucrarea Ctitoricească (1661–1714)
Născută în jurul anului 1661, fiică a Agăi Neagoe din Popești și nepoată a domnului Antonie Vodă, Maria s-a căsătorit în 1674 cu Constantin Brâncoveanu. Împreună au crescut 11 copii: 4 fii (Constantin, Ștefan, Radu, Matei) și 7 fiice (Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Ancuța, Bălașa, Smaranda). În cei 26 de ani de domnie, Doamna Maria a fost administratoarea averilor familiale și o susținătoare ferventă a culturii brâncovenești. A fost ctitora Mănăstirii Surpatele și a restaurat lăcașuri precum Hurezi, Sfântul Gheorghe Nou, Dintr-un Lemn și Doicești, finanțând totodată tipărirea de cărți liturgice în română, greacă, slavonă, arabă și gruzină.
Calvarul din 1714 și Martiriul de la Constantinopol
În Săptămâna Mare a anului 1714, întreaga familie domnească a fost ridicată de otomani și dusă la Istanbul. Închisă în temnița Yedikule (Șapte Turnuri), Doamna Maria a fost supusă anchetelor crunte pentru divulgarea averilor. La 15 august 1714, chiar de Praznicul Adormirii Maicii Domnului și ziua de naștere a voievodului, soțul ei, cei patru fii și sfetnicul Ianache Văcărescu au fost decapitați sub ochii ei pentru că au refuzat trecerea la islam, trupurile fiindu-le aruncate în Marea Marmara.
Exilul, Aducerea Tainică a Sfintelor Moaște și Criptograma (1714–1720)
Aruncată din nou în temniță și ulterior exilată în Anatolia (Kutahya) alături de fiice, noră și singurul nepot supraviețuitor, Doamna Maria a trăit în mizerie extremă până în 1716, când a fost răscumpărată. Revenită în țară, deși deposedată de avere, a luptat pentru reconstituirea patrimoniului și a organizat aducerea în țară a rămășițelor soțului ei, salvate din marea Marmara și îngropate inițial la Mănăstirea Kamariotissa de pe insula Chalki. În 1720, a înhumat secret moaștele la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București. Pentru a preveni profanarea otomană, a lăsat piatra funerară neinscripționată și a așezat deasupra o candelă de argint cu o inscripție cifrată în chirilică („...luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu...”). Taina mormântului a rămas ascunsă aproape 200 de ani, fiind confirmată abia în 1914.
Trecerea la Domnul și Canonizarea
S-a stins din viață în decembrie 1729, la vârsta de 68 de ani, fiind înmormântată alături de soțul ei. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a trecut-o în rândul sfinților ca mărturisitoare fără de sânge, pilon al familiei și salvatoare a moaștelor martirice.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasă un comentariu și spune-ne părerea ta! Te rugăm să păstrezi un ton politicos