26 Septembrie
Sfânta Cuvioasă Platonida (c. 1488 – 1554), cunoscută în lume ca Doamna Despina Milița, a fost soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab și doamnă a Țării Românești între anii 1512 și 1521.
După o viață marcată de mari realizări culturale și bisericești, dar și de cumplite încercări familiale, s-a retras din viața publică și a îmbrăcat haina monahală, devenind un reper de smerenie și credință.
Originea și căsătoria voievodală
Despina Milița provenea din dinastia sârbă a Brancovicilor, fiind fiica despotului Iovan Brancovici și a Helenei Jakšić. Prin obârșia ei, aducea o legătură strânsă cu tradițiile bizantine și sud-dunărene.
În jurul anului 1504–1505, s-a căsătorit cu Neagoe Basarab, pe atunci mare dregător la curtea Munteniei. În 1512, odată cu urcarea pe tron a soțului ei, Despina a devenit Doamna Țării Românești. Din această căsătorie au rezultat șase copii:
Fii: Teodosie, Petru și Ioan.
Fiice: Stana, Ruxandra și Angelina.
Marea ctitorire și mecenatul cultural
În timpul domniei soțului ei, Doamna Despina a fost o sprijinitoare directă a culturii, tiparului și artei sacre:
Mănăstirea Curtea de Argeș:
Originea și căsătoria voievodală
Despina Milița provenea din dinastia sârbă a Brancovicilor, fiind fiica despotului Iovan Brancovici și a Helenei Jakšić. Prin obârșia ei, aducea o legătură strânsă cu tradițiile bizantine și sud-dunărene.
În jurul anului 1504–1505, s-a căsătorit cu Neagoe Basarab, pe atunci mare dregător la curtea Munteniei. În 1512, odată cu urcarea pe tron a soțului ei, Despina a devenit Doamna Țării Românești. Din această căsătorie au rezultat șase copii:
Fii: Teodosie, Petru și Ioan.
Fiice: Stana, Ruxandra și Angelina.
Marea ctitorire și mecenatul cultural
În timpul domniei soțului ei, Doamna Despina a fost o sprijinitoare directă a culturii, tiparului și artei sacre:
Mănăstirea Curtea de Argeș:
A contribuit la ridicarea și înfrumusețarea copleșitoarei ctitorii voievodale, sfințită în 1517 în prezența Patriarhului Teolipt I al Constantinopolului.
Odorul bisericesc și broderiile: A comandat și lucrat broderii de o valoare artistică excepțională (epitafuri, acoperăminte de mormânt, dvera) brodate cu fir de aur, argint și mătase, precum și Tetraevangheliare și vase liturgice destinate mănăstirilor din țară și de la Muntele Athos (precum Hilandar și Cutlumuş).
Șirul încercărilor și tunderea în monahism
Existența Doamnei Despina a fost străbătută de drame profunde, care i-au marcat definitiv parcursul duhovnicesc:
Pierderea copiilor: Fiii Petru și Ioan, precum și fiica Angelina au murit la vârste fragede.
Moartea soțului (1521): Sfântul Neagoe Basarab a trecut la Domnul la doar 39 de ani, lăsând țara într-o perioadă de instabilitate politica.
Uciderea fiului Teodosie (1521): Tânărul Teodosie, urcat pe tron sub tutela mamei sale, a fost mazilit și ucis de otomani la scurt timp.
Lipsită de protecția tronului și afectată de pierderea celor dragi, Doamna Despina s-a refugiat în Transilvania (la Sibiu și în Țara Bârsei).
Odorul bisericesc și broderiile: A comandat și lucrat broderii de o valoare artistică excepțională (epitafuri, acoperăminte de mormânt, dvera) brodate cu fir de aur, argint și mătase, precum și Tetraevangheliare și vase liturgice destinate mănăstirilor din țară și de la Muntele Athos (precum Hilandar și Cutlumuş).
Șirul încercărilor și tunderea în monahism
Existența Doamnei Despina a fost străbătută de drame profunde, care i-au marcat definitiv parcursul duhovnicesc:
Pierderea copiilor: Fiii Petru și Ioan, precum și fiica Angelina au murit la vârste fragede.
Moartea soțului (1521): Sfântul Neagoe Basarab a trecut la Domnul la doar 39 de ani, lăsând țara într-o perioadă de instabilitate politica.
Uciderea fiului Teodosie (1521): Tânărul Teodosie, urcat pe tron sub tutela mamei sale, a fost mazilit și ucis de otomani la scurt timp.
Lipsită de protecția tronului și afectată de pierderea celor dragi, Doamna Despina s-a refugiat în Transilvania (la Sibiu și în Țara Bârsei).
A ales să lase deoparte mărirea lumească și îmbrăcat haina monahală, primind numele de Monahia Platonida.
Sfârșitul pământesc și moștenirea duhovnicească
Cuvioasa Platonida și-a petrecut ultimele trei decenii din viață în rugăciune, post și milostenie, trăind departe de curtea domnească pe care o condusese odinioară.
Trecerea la Domnul: A murit în anul 1554 la Sibiu, în timpul unei epidemii de ciumă.
Odinna veșnică: Rămășițele sale pământești au fost aduse ulterior la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde își doarme somnul de veci alături de Sfântul Voievod Neagoe Basarab și de copiii lor.
Cinstirea: Biserica Ortodoxă Română o pildă de demnitate, jertfă și asceză monahală, recunoscând-o ca model de soție creștină și cuvioasă maică care a transformat suferința pământească în desăvârșire duhovnicească.
Sfârșitul pământesc și moștenirea duhovnicească
Cuvioasa Platonida și-a petrecut ultimele trei decenii din viață în rugăciune, post și milostenie, trăind departe de curtea domnească pe care o condusese odinioară.
Trecerea la Domnul: A murit în anul 1554 la Sibiu, în timpul unei epidemii de ciumă.
Odinna veșnică: Rămășițele sale pământești au fost aduse ulterior la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde își doarme somnul de veci alături de Sfântul Voievod Neagoe Basarab și de copiii lor.
Cinstirea: Biserica Ortodoxă Română o pildă de demnitate, jertfă și asceză monahală, recunoscând-o ca model de soție creștină și cuvioasă maică care a transformat suferința pământească în desăvârșire duhovnicească.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasă un comentariu și spune-ne părerea ta! Te rugăm să păstrezi un ton politicos