Canoanele lui Teofil al Alexandriei

Canoanele lui Teofil al Alexandriei (412)

1 Teofil.

 POSTUL DIN ZIUA BOBOTEZEI. (EPIFANIA, ARĂTAREA DOMNULUI)

Atât obiceiul, cât si cuviinţa cer de la noi să cinstim toată duminica si să o
serbăm, fiindcă întru aceasta ne-a mijlocit Domnul nostru Iisus Hristos
învierea cea din morţi; din care cauză în Sfintele Scripturi s-a şi numit întâia,
ca una ce este începătura vieţii noastre, şi a opta, ca ceea ce întrece
sărbătoarea sabatului iudeilor. Deci fiindcă s-a întâmplat ca dumnezeiasca
arătare să fie zi de ajunare, să o ţinem cuviincios şi să procedăm înţelepţeşte
faţă de amândouă; pentru ca gustând puţine măsline, să ne ferim totodată si
de învăţăturile care nu cinstesc ziua învierii Domnului nostru Iisus Hristos, şi
să dăm zilei de ajunare ceea ce se cuvine, aşteptând slujba dumnezeiască cea
de seară, care cu voia lui Dumnezeu se săvârşeşte atunci. Deci să ne adunăm
atunci de la ceasul al nouălea.
66ap.; 56
Trul.; 18 Gang.
2 Teofil. PRIMIREA CLERICILOR ARIENI

În privinţa celor care au intrat în comuniune cu arienii şi deţin până acum
bisericile, să se facă precum este obiceiul. Astfel însă ca să se aşeze în locul
lor alţii, care sunt devotaţi (statornici) în ortodoxie, iar aceia să rămână (în
cler); procedându-se şi în privinţa acestora aşa cum şi în alte cetăţi au făcut
episcopii ortodocşi din Tebaida, iar cei ce au fost aşezaţi de episcopul Apolo şi
au intrat în comuniune cu arienii care deţin bisericile să se pedepsească, de
au făcut acestea după socotinţa lor. Iar dacă au ascultat de episcopul lor, să
rămână în cler, ca unii care n-au înţeles ceea ce este raţional. Şi dacă toate
popoarele i-ar înlătura împreună cu ceilalţi, sa se hirotonească alţii; iar dacă
îi păstrează pe ei împreună cu cei care au fost în comuniune, aceştia să se
trateze după acelaşi obicei pe cure l-au întrebuinţat toţi episcopii ortodocşi
din Tebaida.
92 ap.; 10 sin.
I ec; 1, 2, 3, 9,
12 Anc.; 10, 14
Petru Alex.; 3
Atanasie cel
Mare
3 Teofil. OSÂNDA
CLERICULUI
PENTRU ADULTER
Să se cerceteze în privinţa lui Vist, care a fost aşezat presbiter în Ereve, şi
dacă a siluit pe vreo femeie despărţită, fiind viu bărbatul ei, să nu-i fie iertat
a fi presbiter, încât nici ca mirean nu se cuvine a fi împreună în adunare, căci
Biserica pe unii ca aceştia obişnuieşte a-i despărţi. Insă aceasta nu-i atrage
episcopului Apolo osândă, dacă din necunoştinţă l-a aşezat pe el, poruncind
Sfântul Sinod să se scoată din cler cei ce după hirotonie se dovedesc
nevrednici din cauza vinovăţiei lor.
25, 61 ap.; 2,
9, 10 sin. I ec;
9, 10 Neocez.;
17 sin. I-II; 89
Vasile cel
Mare; 5, 6,
Teof. Alex.)
4 Teofil. JUDECATA
EPISCOPULUI.
(INSTANŢA
EPISCOPULUI)
In privinţa lui Sur, fiindcă episcopul Apolo a adeverit ca l-a şi îndepărtat şi l-a
făcut străin de biserică, să fie aşa precum a hotărât episcopul, folosindu-se
acela, dacă vrea, de apărarea drepturilor sale şi să atace hotărârea
episcopului.
28 ap.; 5 sin. I
ec; 9 sin. IV ec;
4, 12, 20
Antioh.; 3, 4,
14, 15 Sard.;
29, 65 Cartag.;
88 Vasile cel
Mare
5 Teofil. CĂSĂTORIA
NECANONICĂ A
CLERULUI.
(OSÂNDA
CĂSĂTORIEI
NELEGIUITE A
CLERULUI)
Iar în privinţa lui Panuf, cel ce s-a aşezat diacon în Lico, trebuie să se
cerceteze; şi de s-ar întâmpla să se afle că, fiind catehumen, a primit în
comuniune de nuntă pe nepoata sa de frate, iar după botezare a fost înaintat
în cler, să rămână în cler, dacă a murit aceea şi dacă după botez nu s-a
împreunat cu dânsa. Iar dacă credincios fiind a primit în comuniune de nuntă
pe nepoata sa de frate, să fie străin de cler; dar această împrejurare nu-i
atrage episcopului Apolo osândă, dacă din necunoştinţă l-a aşezat pe el.
19, 25, 61 ap.;
2, 9 sin. I ec;
12 Anc; 3, 6
Teof.
Nume DenumireExpl Continut Conexiuni
6 Teofil. PÂRA TREBUIE
CERCETATĂ BINE
În privinţa lui Iacob trebuie să se cerceteze dacă, citeţ fiind, s-a arătat vinovat
de vinovăţia desfrânării şi a fost apărat de către presbiter, apoi sa hirotonit,
acesta să se scoată după ce se va face cercetare amănunţită, iar nu numai
făcându-se bănuială asupra lui din denunţări şi defăimări. Iar de nu se va afla
vinovat, va rămâne în cler. Că nu se cuvine să se ţină seama de clevetirile
deşarte.
25, 61 ap.; 2,
9, 10 sin. I ec;
9, 10 Neocez.;
17 sin. I-II, 69,
70, 89 Vasile
cel Mare; 3, 5
Tim. Alex.
7 Teofil. ALEGEREA ŞI
ISPITIREA
CLERULUI
În privinţa celor care vor să se hirotonească, rânduiala să fíe aceasta: ca
preoţimea întreagă să consimţească şi să-i aleagă, şi apoi episcopul să-i
examineze şi, consimţind cu preoţimea, în mijlocul bisericii să-l hirotonească,
fiind de faţă poporul, iar episcopul se adresează poporului dacă
poate şi poporul să mărturisească pentru dânsul. Iar hirotonie clandestină să
nu se facă; căci dacă biserica este în pace, se cuvine ca hirotoniile să se facă
în biserică, sfinţii fiind de faţă. Iar în enorie, dacă vor fi unii care au fost
părtaşi cu părerile celor ce au fost în comuniune cu ereticii, într-alt chip să nu
se hirotonească, decât dacă clericii cu adevărat ortodocşi îi vor cerceta, iarăşi
fiind de faţă episcopul, şi acesta adresându-se poporului celui de faţă, numai
ca să nu se întâmple vreo abatere.
2 ap.; 9 sin. I
ec; 89 Vasile
cel Mare
8 Teofil. ÎMPĂRŢIREA
OFRANDELOR
Cele ce se aduc sub cuvânt de jertfă, după ce se folosesc câte sunt necesare
pentru taine, să le împărţească clericii, dar catehumenul nici să nu mănânce,
nici să nu bea din acestea, ci numai clericii si fraţii credincioşi cei ce sunt
împreună cu dânşii.
3, 4, 38, 41
ap.; 7, 8
Gang.; 37
Cartag.
9 Teofil. OSÂNDA
CLERICULUI
PENTRU DESFRÂU
Fiindcă Ierax zice că cineva, care a fost pârât pentru desfrânare, nu se cuvine
a fi în cler, dar episcopul a afirmat că atunci nici un acuzator nu a intervenit
împotriva lui, să se cerceteze şi aceasta; şi de se va ivi vreun acuzator vrednic
de credinţă si se va dovedi vinovăţia, aducându-se martori vrednici de
credinţă, să se scoată din biserică; iar de este vrednic de cler si se va dovedi a
fi în curăţenie, să rămână în acel cler.
25, 61 ap.; 2,
9, 10 sin. I ec;
6 sin. II ec.; 21
sin. IV ec; 8,
128, 129, 130,
131 Cartag.
10
Teofil.
ALEGEREA
ECONOMULUI
Astfel, prin hotărârea preoţimii întregi să se aşeze alt econom, pentru care să
consimtă şi episcopul Apolo, pentru ca să cheltuiască cele ale bisericii cu
folos.
38, 41 ap.; 25,
26 sin. IV ec;
35 Trul.; 11,
12 sin. VII ec;
15 Anc.; 7, 8
Gang.; 24, 25
Antioh.; 26, 33
Cartag.; 7 sin.
1-11; 11 Teofil
Alex.
11
Teofil.
AJUTORAREA
CELOR ÎN NEVOI
Văduvele, săracii şi străinii călători să se bucure de toată odihna; şi să nu-si
însuşească cineva cele ale bisericii.
38, 41 ap.; 25,
26 sin. IV ec;
35 Trul.; 11,
12 sin. VII ec;
15 Ane; 7, 8
Gang.; 24, 25
Antioh.; 26, 33
Cartag.; 10
Teofil Alex.
Nume DenumireExpl Continut Conexiuni
12
Teofil.
PRIMIREA UNOR
CLERICI ERETICI
Cucernicia ta ne-a făcut cunoscut că oarecare dintre cei ce se numesc pe sine
catari voiesc să vină la Biserică. Deci, deoarece marele sinod ţinut în Niceea
de către fericiţii noştri Părinţi a hotărât ca să se hirotonească cei ce vin de la
catari, voiesc ea potrivit acestei norme să-i hirotoneşti pe cei ce voiesc să
vină la Biserică, dacă viaţa lor este dreaptă şi nimic nu li se opune.
8 sin. I ec; 7
sin. II ec; 95
Trul.; 7 Laod.;
1, 47 Vasile cel
Mare
13
Teofil.
CĂSĂTORIA
NELEGIUITĂ SE
DESPARTE
Maxim a afirmat că necunoscând legile Bisericii s-a împreunat cu însoţire
nelegiuită. Şi fiindcă îl tulbură pe el situaţia de a nu fi în relaţie cu Biserica, a
dat asigurarea că, deoarece din neştiinţă a comis nelegiuirea, se va desface,
prin învoială, de însoţirea cea nelegiuită, căci şi acea femeie doreşte aceasta.
Deci de vei considera dovedit că dânşii fac aceasta prin învoială şi nu
amăgesc, căci timpul este de 10 ani, dacă socoteşti ca dânşii un timp
oarecare să se întrunească cu catehumenii, dispune în felul acesta. Iar dacă
vei observa că voiesc să amăgească şi că în privinţa lor este nevoie încă de
asprime, fă ceea ce îţi va arăta Dumnezeu, condus fiind întotdeauna de
precauţie; căci aflându-te în acele locuri, mai bine poţi cunoaşte gândurile lor.
48 ap.; 87, 93,
98 Trul.; 20
Anc.; 102
Cartag.; 9, 21,
31, 35, 36, 46,
48, 77, 87
Vasile cel Mare
14
Teofil.
CĂMĂTĂRIA.
OSÂNDA
CĂMĂTĂRIEI.
Legal lucru au făcut presbiterii din satul Gemin, dacă grăieşte adevărul
Eustatia, care a adus scrisoarea; căci ea zice că au exclus din adunarea
bisericii pe acea Kiradia, care a comis nedreptate şi nu vrea să împiedice
nedreptatea. Deci fiindcă am aflat că dânsa, vindecându-şi răul, vrea să intre
în comuniunea bisericească, să o pregăteşti ca mai întâi să lepede de la sine
nedreptatea şi să o îndupleci a se pocăi, ca astfel, dacă vei cunoaşte că se
apropie de legea lui Dumnezeu, dorind comuniunea bisericească, să-i dai
voie să fie în comuniune cu poporul.
12 sin. I ec; 16
sin. IV ec.; 102
Trul.; 5 Anc.;
74 Vasile cel
Mare