PĂCATUL BEŢIEI

PĂCATUL BEŢIEI

Unul din marile păcate ce macină omenirea dintotdeauna
este păcatul beţiei. La unii oameni
acest păcat este incurabil, devine o patimă de
netămăduit. Se ajunge la o asemenea stare datorită lipsei de
Spovedanie la timp, datorită lipsei de credinţă, datorită lipsei de
voinţă sau datorită unor necazuri pe care omul nu poate să le
depăşească şi nu cere ajutorul Bisericii.
Pentru a nu se ajunge la acest păcat se recomandă cele mai
sus amintite: Spovedanie la timp, cumpătare încă din fragedă
copilărie, evitarea de anturaje, depărtarea de prieteni ce ne
influenţează la asemenea patimă.
Beţia poate aduce cele mai mari rele asupra noastră ca
persoane, asupra familiei noastre şi asupra societăţii în care
trăim.
Beţia aduce: certuri, scandaluri, bătăi, crime, despărţiri,
sinucideri, desfrânări etc.

PĂCATUL PORTULUI INDECENT

PĂCATUL PORTULUI INDECENT

Păcatul, obiceiul rău sau viciul pot deveni la un
moment dat, în om, ca a doua natură, ca ceva firesc.
Pentru a nu se ajunge la o asemenea decadenţă
morală, a nu se ajunge la starea cronică a bolii spirituale, trebuie
neapărat să cerem ajutorul lui Dumnezeu prin Taina Sfintei Spovedanii.
Un mare păcat, cu o nocivitate morală deosebit de gravă asupra
oamenilor, este portul indecent. Spre exemplu, o femeie se îmbracă cu
o fustă foarte scurtă, merge la servici sau pe stradă. Pe orice bărbat care
se uită involuntar la ea, diavolul desfrânării parcă îl electrocutează; o
doreşte în inima lui, păcătuieşte în inima lui cu ea. Mântuitorul a spus
că: „dacă vezi o femeie şi o doreşti în inima ta, ai şi păcătuit cu ea”.
Deci, efectiv se curveşte sufleteşte cu acea femeie. Într-o zi acea femeie
poate să provoace involuntar şi inconştient la păcat pe
atâţia bărbaţi care o privesc în ziua respectivă... Deci ea poate să
facă zilnic zeci şi sute de păcate. Prin portul ei indecent: rochie
sau fustă scurtă, transparentă, pantaloni strâmţi pe ea, în aşa fel
încât se observă forma corpului foarte clar etc., poate răni zilnic
atâtea suflete omeneşti, atâţia bărbaţi cărora nici prin cap nu le-ar
fi trecut că vor păcătui în acea zi.
Ispita diavolului desfrânării vine prin acea femeie. „Vai de
cel prin care vine ispita” zice Mântuitorul. Trebuie să ne ferim
cu toată fiinţa noastră de a ispiti, de a răni pe cei care sunt
apropiaţii noştri.
Un asemenea păcat se poate face şi în familie, când tata
sau mama se poartă indecent prin casă faţă de copii. Ei zic că sunt
mici copiii, însă diavolul nu doarme. Orice imagine indecentă li se
întipăreşte uşor în minte. Mamele nu trebuie să lase nici chiar
fetiţele mici să se poarte indecent; încă de la acea vârstă fragedă
trebuie să le facă să fie conştiente de ceea ce înseamnă acest păcat.

TREI ISTORISIRI ÎNFRICOŞĂTOARE DESPRE UNELE FEMEI CE ŞI-AU ASCUNS UN PĂCAT GREU LA SPOVEDANIE MINŢIND PE DUHOVNIC ŞI PE DUMNEZEU

TREI ISTORISIRI ÎNFRICOŞĂTOARE DESPRE
UNELE FEMEI CE ŞI-AU ASCUNS UN PĂCAT
GREU LA SPOVEDANIE MINŢIND PE
DUHOVNIC ŞI PE DUMNEZEU

Foarte multe persoane sunt posedate de diavolul
îndoielii şi al minciunii chiar şi la Sfânta
Spovedanie.
Este o absurditate să te spovedeşti şi totuşi să-ţi ascunzi
unele păcate. Nu este de înţeles de ce se mai spovedesc! În
momentul în care te spovedeşti şi ascunzi un păcat, este mai rău
decât dacă nu te-ai fi spovedit, deoarece aici faci, pe lângă păcatele
pe care le ai, şi pe cel al minciunii şi încă ce minciună! Să minţi pe
duhovnic şi pe Dumnezeu!
Se povesteşte în cartea „Mântuirea păcătoşilor” la cap. VII
despre unele femei care în timpul Spovedaniei nu şi-au spus
tocmai păcatul cel mai mare. După ce au murit, Dumnezeu a
descoperit urmaşilor ce mare păcat este acela al nesincerităţii
unor oameni în scaunul Spovedaniei.
O să redăm mai jos două cazuri ale unor femei care au
căzut în acest mare păcat.

ISTORISIREA ÎNTÂI

O femeie care a făcut un păcat de moarte, nu a îndrăznit
niciodată să-1 mărturisească, de ruşinea şi urâciunea faptei. Însă a
făcut alte fapte bune: a dat milostenie, postea mult, priveghea, se
ruga şi se spovedea de toate celelalte păcate şi se împărtăşea cu
Sfintele Taine, socotind că va afla mila lui Dumnezeu, ca să-i
ierte păcatul ascuns, pentru celelalte fapte bune.
În sfârşit a căzut în grea boală şi şi-a mărturisit toate
păcatele, iar pe cel mare nu a îndrăznit, nenorocita, nici măcar la
moarte să-1 mărturisească, ci plângând s-a împărtăşit cu
Dumnezeieştile Taine şi apoi s-a sfârşit.
După multe zile, una din fiicele sale, rugându-se în odaia
ei, a simţit la un moment dat atâta duhoare (miros urât), încât nu
mai putea să stea de multa împuţiciune pe care o simţea.
Uitându-se într-o parte şi în alta a casei, ca să înţeleagă de
unde vine atâta duhoare, a văzut deasupra patului o umbră atât de
urâtă şi înfricoşătoare, încât nu a mai putut sta în picioare, şi
căzând jos, chemă în rugăciune pe Stăpânul Hristos şi pe Maica
Lui într-ajutor. Atunci a venit glas de la acea umbră, zicând:
„Nu te teme fiică, eu sunt nenorocita ta mamă”. Din acel
cuvânt, tânăra a luat îndrăzneală şi sculâdu-se i-a zis ei: „Cum este cu
putinţă, o mama mea, să fii atât de urâtă şi cu rea putoare mirositoare,
tu care ai fost atât de îmbunătăţită şi ai făcut atâta bine?” Iar maica sa
i-a răspuns: „Adu-ţi aminte că ţi-am spus odată că am făcut un păcat
mare, de moarte şi niciodată nu l-am spus la vreun duhovnic,
pentru ruşinea faptei mele. Deci, pentru acest păcat am fost osândită
în munca cea veşnică, ca să mă chinuiesc nesfârşit şi nu mi-au folosit
celelalte bunătăţi pe care le-am făcut în toată viaţa mea”.
Atunci a zis fiica către dânsa: „Dar acum pot eu să-ţi ajut
cu ceva, să plătesc la preot pentru a face liturghie şi alte multe
milostenii, să dau săracilor şi să ajut mănăstirile, ca doar să poţi
dobândi iertare?”
Iar ea a zis: „Nu mai este posibilă pocăinţa în iad. Când
am avut vreme, nu m-am îndreptat, în viaţa pământească, cu
puţină osteneală, nepriceputa de mine, iar acum orice vei face
pentru mine nu îmi foloseşte. Că imediat ce m-am despărţit de
trup, m-au răpit viclenii diavoli şi înfăţişându-mă la Judecata lui
Hristos. Acesta m-a privit cu căutătura înfricoşată şi întorcând
faţa Sa de la mine, a zis cu glas tunător şi înfricoşat: «Du-te de la
Mine, blestemato, în gheena cea nesfârşită» şi îndată m-am aflat
în fundul iadului. Aşadar pentru mine nu mai este milă. Numai ca
să luaţi voi, cei vii, pildă, a slobozit Judecătorul Cel Drept să
mă arăt ţie astăzi, pentru a propăvădui tu la toţi munca mea şi să vă
păziţi să nu ajungeţi să pătimiţi ca şi mine.
Spune fratelui tău să-şi îndrepte petrecerea sa şi să laşi şi tu
machiajurile, rujatul şi celelalte împodobiri ale trupului femeiesc.
Niciodată să nu te împodobeşti sau să-ţi înfrumuseţezi faţa, că multe
şi nenumărate femei numai pentru această pricină s-au osândit în iad.
Iar dacă nu mă vei asculta, curând vei veni ca să mă însoţeşti în acel
loc întunecat şi plin de întristare. Acestea ţi le-am spus, ca să nu
crească chinurile mele când vă voi vedea şi pe voi chinuindu-vă
împreună cu mine în gheenă”.
Acestea auzindu-le, tânăra a întrebat-o şi alte multe despre
iad, iar ea a răspuns: „Numai atât am putut să-ţi spun şi nu întreba
mai multe”.
Acestea zicând, s-a stins ca vântul şi a rămas atâta duhoare, că
numai putea nimeni să intre în acea cameră.
Fata a făcut în alt loc patul său şi a zăcut bolnavă multe zile, de frica şi
groaza acestei vedenii.
Chemând pe duhovnicul ei cu numele Serafim, i-a povestit
amănunţit cea mai sus zisă vedenie, pe care a povestit-o apoi în tot
oraşul şi a scris-o pe o carte a sa, ca să o citească urmaşii şi să se
păzească cu osârdie, ca să nu se pângărească.
(Vezi „Mântuirea Păcătoşilor" cap. VII)

ISTORISIREA A DOUA

Într-o altă cetate, era o femeie bogată şi de foarte bun neam.
Ea a făcut un păcat foarte urâcios şi nu 1-a spus la duhovnic, pentru
ruşinea faptei, ca să nu-1 afle şi altcineva.
Într-o zi s-a întâmplat că un ieromonah, de la o mănăstire de
departe, care mergea cu ucenicul său să se închine la Sfântul
Mormânt din Ierusalim, a trecut pe acolo.
Femeia văzându-i în biserică la o sărbătoare mare, când
slujeau Sfânta Liturghie, şi-a pus în mintea ei gândul, ca să se
spovedească la el, fiindcă era străin şi nu o cunoştea şi astfel nu se
putea ruşina de el pentru păcatul ce-1 avea pe suflet.
Deci s-au dus într-un colţ al bisericii şi a început să-şi spună
toate păcatele sale. Insă când a vrut să-şi spună şi păcatul ei cel mai
mare, pe care nu-1 spusese la nici un duhovnic, i-a venit atâta ruşine
din lucrare diavolească, încât a roşit şi nu putea să-1 spună.
Dar ucenicul duhovnicului, om simplu şi îmbunătăţit
duhovniceşte, stând deoparte în celălalt colţ al bisericii, vedea în
timpul Spovedaniei cum iese din gura femeii un şarpe la fiecare
păcat mărturisit, iar la urmă a văzut un şarpe foarte mare care de trei
ori a scos capul afară din gura ei, vrând să iasă afară, însă s-a tras
înapoi şi n-a ieşit.
După aceea a văzut ucenicul acela, cum şi ceilalţi şerpi care
ieşiseră mai înainte s-au întors înapoi şi au intrat din nou în femeie,
fiindcă nu a spus şi celălalt păcat, care era cel mare. Deci acel mare
păcat nespus, acel şarpe, a atras înapoi toate păcatele mărturisite.
Duhovnicul, la sfârşitul Spovedaniei, a dezlegat-o şi a plecat
împreună cu ucenicul lui.
Pe drum ucenicul uimit i-a spus vedenia ce o văzuse el în
timpul Spovedaniei. Atunci duhovnicul a înţeles pricina vedeniei şi
s-a întors înapoi ca sa arate femeii vedenia şi să o îndemne să spună
şi păcatul cel mare, şarpele cel mare pentru a-1 scoate din ea.
Ajungând la casa ei, au găsit-o moartă şi plângând ei au
făcut rugăciune la Dumnezeu ca să le descopere ce s-a întâmplat cu
sufletul ei. Şi iată că o văd pe dânsa, în vedenie, şezând pe un
înfricoşător balaur şi alţi doi şerpi o necăjeau şi o chinuiau cumplit.
Atunci a zis către dânşii: „Eu sunt acea ticăloasă femeie care m-am
mărturisit astăzi şi fiindcă nu am spus un păcat pe care l-am făcut,
m-a dat Judecătorul să mă omoare acest balaur şi să mă ardă în focul
cel veşnic, fiindcă m-a aşteptat atâta vreme să-1 mărturisesc; iar eu,
nepriceputa, de ruşine l-am ascuns. Şi acum nu am nici o nădejde de
mântuire, nenorocita de mine”.
Acestea zicându-le, s-a făcut nevăzută.
(Vezi „Mântuirea păcătoşilor” cap. VII)
Deci iată, fraţilor, cât de viclean şi perfid lucrează diavolul
cu noi, oamenii. Ne dă mare curaj atunci când facem păcatul şi ne
ruşinează în momentul când vrem să ne spovedim, să ne curăţim.
În tot timpul vieţii noastre este bine să nu avem nimic
ascuns, să fim mai transparenţi şi cât mai sinceri. Această
transparenţă şi această curăţenie o putem face numai aici pe
pământ în Scaunul Spovedaniei. Dincolo nu ne mai poate ajuta
nimeni. Să căutăm un duhovnic bun şi de încredere pentru a ne
mărturisi şi a ne curaţi de toate impurităţile, pentru a scoate toţi
şerpii din sufletul nostru.

ISTORISIREA A TREIA

Amânarea pocăinţei

Într-o carte veche, din Sfântul Munte, un duhovnic iscusit                                                                în poveţe a lăsat închisă într-o întâmplare învăţătura aceasta:                                                       Un preot, cu frica lui Dumnezeu şi grija păstoriţilor săi, se                                                                 ostenea zi de zi, prin toate mijloacele ce-i stăteau în putinţă, să

întoarcă pe cei rătăciţi din calea pierzaniei şi să-i întărească în
cuvântul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, vedea cu durere că
ostenelile sale rămân fără roadă. Credincioşii săi lepădară numai
făţărnicia: încolo, putrezeau în aceleaşi păcate, cum îi găsise.
Zadarnică era slujba, zadarnice predicile, zadarnice sfaturile
zilnice, zadarnice sfaturile date la spovedanie. Nimic nu-i clintea
din noroiul păcatelor.
Ce să facă bietul preot? Cum să-i îndrepte? Căci se
înflăcăra pentru lucrul lui Dumnezeu, ştiindu-se chezaş pentru
sufletele lor, şi se frământa zi şi noapte, cerând de la Dumnezeu
să-i arate pentru ce nu poate să-i atragă la mântuire?
Într-o sâmbătă seara, după vecernie, stătea amărât pe-o
piatră din grădină, covârşit de grija datoriei sale preoţeşti şi
mâhnit amarnic de truda-i fără roadă. Cum sta aşa, pierdut în
gânduri grele, iată că Dumnezeu îi deschise
ochii necăjitului său suflet, asupra unei vedenii înfricoşate: o gloată de
arapi, negri ca tăciunele, i se arătară ca un nor întunecat de duhuri
necurate. Era un divan al diavolilor în frunte cu Satana, marele şi
încruntatul tartor al lor.
Deodată, din mijlocul divanului un glas diavolesc zbieră de
clocoti văzduhul:
- Voi, drăceştilor gloate, sfătuiţi-vă, născociţi cu mintea voastră
meşteră în viclenii, şi să-mi spuneţi: cum aţi putea voi mai uşor şi mai
sigur înşela pe oameni, ca să umplem cu ei împărăţia beznei şi
pântecele flămând al iadului?
La această poruncă a tartorului celui mare, gloatele întunecate
ale încornoraţilor, intrară în putoarea diavoleştilor sfătuiri.
Nu trecu mult şi din mulţimea aprinsă de sfat ieşi înaintea
Satanei o căpetenie, lucind ca păcura, şi zise:
- Întunecimea ta, să furişăm în mintea oamenilor gândul
drăcesc că nu este Dumnezeu; astfel, neavând de cine să se teamă,
uşor ne vor cădea în gheare, vor face numai ceea ce vrem noi şi vom
umple iadul cu ei.
Ascultându-l, Satana chibzui şi apoi răspunse:
- Cu minciuna asta prea puţini vom putea prinde în undiţă:
pentru că lucrurile Celui de sus: cerul şi pământul şi toate câte le
împodobesc mărturisesc slava Lui şi toate dovedesc că El este. Să vie
altul, cu o născocire mai vicleană.
Atunci din gloatele întunericului, ieşi o altă căpetenie
încornorată şi zise:
- Întunecimea ta, părerea mea e să le spunem oamenilor că,
chiar dacă ar fi Dumnezeu, dar după moarte nu este suflet şi nu este
judecată şi, prin urmare, nici răsplată sau pedeapsă. Să le spunem că
nici rai, nici iad şi, prin urmare sunt slobozi să mănânce, să bea şi să-şi
facă toate poftele trupului şi ale inimii, căci, ca mâine vor muri şi după
moarte nu mai e nimic şi o să le pară rău că nu şi-au făcut toate
gusturile cât au fost în putere.
Satana îi cumpăni vorbele, apoi îi zise:
- Nici cu vicleşugul acesta nu vom putea câştiga prea mulţi: căci
printre oameni sunt unii răsăriţi la minte, care ştiu că este Dumnezeu
şi că în dreapta Lui stă răsplata sau pedeapsa după fapte. Şi apoi
mulţi ştiu că sufletul dăinuieşte şi după moarte şi va merge la
judecata cea de pe urmă, după cum îi învaţă Scripturile. Cu
vicleşugul acesta ne pică şi nouă ceva în gheare, dar mare lucru nu.
Eu vreau oameni mulţi, ca nisipul mării, să-i închid ca pe o turmă de
proşti în toate peşterile iadului! Răcni Satana şi trânti odată din
copită aşa de tare, că toată droaia dracilor sughiţă de groază.
Atunci din mulţime se rupse o altă căpetenie şi, sprijininduse
ţanţoş în coadă, duhni următoarea propunere:
- Prea întunecate jupâne şi tată al minciunii, lăudată să fie
grija ta de-a umple iadul nostru cu proştii şi destrăbălaţii
pământului! Am ascultat cu luare aminte vicleşugurile tovarăşilor
noştri despre pierzarea oamenilor, aşa de scumpă nouă, tuturor
dracilor tăi şi, văzând că ele nu sunt pe placul întunecimii tale, am
născocit la rândul meu un vicleşug şi mai mare: de ce să nu lăudăm
pe oameni pentru credinţa în Dumnezeu, în nemurirea sufletului, în
judecata de apoi şi în răsplata după fapte? De ce să nu le spunem şi
noi că este un rai şi un iad, care dăinuiesc în veacul veacului? Dar,
după ce le vom spune toate acestea - pe care ei le ştiu prea bine - să
le şoptim la ureche, o dată, de două ori, de mii de ori: „Nu vă grăbiţi
cu pocăinţa oameni buni! Mai e vreme destulă! Trăiţi mai întâi după
cum vă vine pofta. Pocăinţa lăsaţi-o mai la urmă! Nu vă grăbiţi!”
Ascultându-1, ochii Satanei fulgerară de bucurie drăcească.
El se ridică trufaş de pe jilţul de flăcări ca smoala şi, bătând cu laba
pe umeri pe diavolul care născocise acest vicleşug, glasul lui tună o
dată, de se cutremură tot întunericul iadului:
- Voi, duhuri puturoase ale împărăţiei mele, ca gândul
risipiţi-vă pe faţa pământului şi, ca o otravă dulce, strecuraţi în
urechile oamenilor şoapta cu adevărat după numele nostru: „Nu
vă grăbiţi cu pocăinţa, oameni buni, nici cu spovedania cea
adevărată. Mai e vreme destulă: mâine,
poimâine, la bătrâneţe. Până atunci, faceţi-vă datoria către
Dumnezeu şi suflet numai aşa, de ochii lumii. Vedeţi-vă mai întâi
de grijile pământeşti, aşa ca şi până acum. Pentru pocăinţa
adevărată mai aveţi vreme, că doar n-o să muriţi chiar mâine”!.
Şi, la porunca Satanei, duhurile iadului se împrăştiară cu
iuţeala gândului pe faţa pământului, să amăgească pe zăbavnicii
oameni în minciuna pierzării, cu amânarea pocăinţei pe mâine, pe
poimâine, la bătrâneţe...
Vedenia se stinse, şi preotul, trudit de soarta
credincioşilor săi, înţelese, în sfârşit, pricina zăbavei lor
de a se hotărî să se mântuiască cu adevărat. De formă şi de
ochii lumii, ei îşi îndeplineau datoriile creştineşti, dar, vrăjiţi de
şoapta ademenitoare a viclenilor, găseau că sfaturile părintelui
sunt bune mai mult pentru cei bătrâni. Cât despre ei înşişi
mai au vreme destulă: mâine, poimâine, la bătrâneţe...
Iată sfatul de primejdie care-i încâlceşte pe oameni în rele
şi-i bagă în toate necazurile şi în tot întunericul, iar mâine,
poimâine, ca nişte storşi de vlagă, nu mai sunt buni de nimic.
Dumnezeu iartă neştiinţa, dar viclenia ba. Iar omul cu socoteală
vicleană e acela care-şi dă cu voia toată tinereţea dracilor,
rămânând ca lui Dumnezeu să-I dea o bătrâneţe distrusă. Nu-i va
fi zvârlită şi bătrâneţea laolaltă cu tinereţea.
(vezi Ier. Arsenie Boca „Cărarea împărăţiei”, cap. III)
Imaginea aceasta ne arată cum Îngerul îi spune omului
să meargă la duhovnic, pentru a-şi mărturisi fără ruşine toate
păcatele sale. Vicleanul încearcă să-l convingă că mai are
timp, că nu acum este momentul potrivit pentru Spovedanie.
(Imagine reprodusă după pictorul Hermineanu)

TAINA SPOVEDANIEI ESTE NUMITĂ ŞI „AL DOILEA BOTEZ”

TAINA SPOVEDANIEI ESTE NUMITĂ ŞI „AL
DOILEA BOTEZ”

Aşa cum la Sfântul Botez se iartă toate păcatele
săvârşite până atunci de fiecare ins şi însuşi păcatul
strămoşesc, transmis din neam în neam până azi, tot
astfel se întâmplă la Sfânta Spovedanie.
Majoritatea sectanţilor, care au părăsit Biserica lui Hristos
autentică, socotesc că Botezul trebuie săvârşit numai la o vârstă cât
mai înaintată pentru a li se ierta păcatele şi a li se asigura mântuirea.
Ei spun că după Botez pot să facă orice pentru că, după părerea lor, au
asigurată mântuirea dacă s-au botezat în ritualul lor. Deci pe ei nu-i
mai interesează păcatele după Botez.
Însă Biserica Ortodoxă şi Sfinţii Părinţi socotesc că atunci
când te botezi ţi se iartă, în primul rând, păcatul strămoşesc pe care-1
moşteneşti şi, în al doilea rând, ţi se iartă toate păcatele făcute
personal până atunci. La copiii mici, când se botează, nu se mai pune
problema păcatelor personale. Însă de la vârsta de 7 ani în sus, fiecare
ins are păcate personale. De aceea de la 7 ani toţi trebuie să ne
spovedim, să ne curăţim de păcate, întocmai ca la Botez. Botezul nu
se poate repeta, însă Dumnezeu a lăsat Taina
Sfintei Spovedanii pentru a ne curaţi măcar de păcatele pe care le

facem zilnic, cu voie sau fără de voie. De aceea la Spovedanie i se
mai zice „al doilea Botez”.

FĂRĂ SFÂNTA SPOVEDANIE
NU NE PUTEM ÎMPĂRTĂŞI CU
TRUPUL ŞI SÂNGELE DOMNULUI

Atunci când dorim să ne împărtăşim cu Trupul şi
Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, trebuie să
facem o pregătire în prealabil. Adică să ne
curăţim de păcate prin Sfânta Spovedanie, să facem o nevoinţă cât
mai aspră cu câteva zile înainte, să ţinem cel puţin 5-6 zile de post
înainte, şi în aceste zile să ne rugăm cât mai mult, să facem metanii
cât mai multe, să ne împăcăm cu toţi cei pe care i-am supărat sau
ne-au supărat şi să le cerem iertare.
Cu alte cuvinte, nu putem să ne împărtăşim fără Sfânta
Spovedanie. Chiar şi atunci când se întâmplă ca un om să cadă
bolnav la pat, dacă şi-a pierdut cunoştinţa şi preotul nu poate să se
înţeleagă cu el, să vorbească, să-1 întrebe de păcate şi să-i
răspundă, atunci nu are voie să-1 împărtăşească.
Deci, dacă nu poate să-şi mărturisească păcatele, chiar dacă
este muribund, nu poate fi împărtăşit, mai ales dacă nu s-a spovedit
niciodată şi nu-1 cunoaşte nici un preot din punct de vedere
duhovnicesc; dacă nu-şi revine, moare neîmpărtăşit.
Face o mare greşeală cel care, atunci când se îmbolnăveşte,
nu cheamă mai întâi un preot să-1 spovedească. Deoarece, dacă este
conştient şi-şi spune păcatele, poate fi împărtăşit indiferent de
păcate. Dacă, însă trece în inconştienţă şi nu se poate dialoga cu el,
nu poate fi împărtăşit.
Numai copiii până la 7 ani pot fi împărtăşiţi fără Sfânta
Spovedanie, deoarece, spun Sfinţii Părinţi, până la acea vârstă
nu au conştiinţa binelui şi a răului şi astfel, faptele lor nu pot fi
socotite păcate. De la 7 ani în sus nu are
voie nimeni să se împărtăşească cu Trupul şi Sângele

Domnului Iisus Hristos fără a se spovedi.

ÎN TIMPUL SPOVEDANIEI DUHUL SFÂNT
TRANSMITE ENERGIA SA PRIN MÂINILE
PREOTULUI ASUPRA PENITENTULUI

Conştient de importanţa acestei Taine, părintele
Dumitru Stăniloaie explică cum Duhul Sfânt îşi
transmite energia Sa, harul Său, asupra celui
care se spovedeşte, prin mâinile preotului. Chiar mulţi preoţi nu
sunt conştienţi cât de mari sunt puterile pe care le deţin şi câtă
energie posedă prin Taina Preoţiei.
„Prin mâna omului se scurg puteri spirituale asupra altui
om, fie direct prin trup, fie prin altă materie. Căci trupul
omenesc este constituit din simţuri, în care spiritul şi trupul sunt
nedespărţite.
Cel ce transmite această putere ce se scurge prin mână
este subiectul care gândeşte şi voieşte, adică un subiect cu o bază
spirituală; puterea ce se scurge prin trupul celui ce acţionează
asupra altuia merge până la spiritul celui din urmă. 

Cei doi întâlnindu-se prin simţiri, se întâlnesc prin spirit.

Dar puterea ce o transmite omul prin trupul său nu e numai a
spiritului şi a trupului său, ci şi o putere cu mult mai mare, ce
străbate prin ele. Este puterea Duhului Dumnezeiesc, cu care el se
pune de acord şi căreia i se deschide prin credinţă în ambianţa
Bisericii....
De aceea Taina se săvârşeşte la întâlnirea a două subiecte
umane deschise prin credinţa Duhului Sfânt, lucrător în ambianţa
Bisericii, întâlnire care se prelungeşte şi în atingerea trupească
directă între ele sau prin mijlocirea unei materii.
Nu materia, şi nici cuvintele rostite sau gesturile săvârşite,
luate în ele însele, constituie Taina, ci ea se constituie în întâlnirea
în credinţă a celor două persoane în ambianţa Bisericii plină de
Duhul Sfânt şi în atingerea trupească între cele două persoane, o
dată cu mărturisirea prin cuvinte a acestei credinţe a lor: a uneia care
săvârşeşte Taina şi a alteia care o primeşte”.

UNII SOCOTESC CA SPOVEDANIA TREBUIE SĂ O FACEM LA BĂTRÂNEŢE

UNII SOCOTESC CA SPOVEDANIA TREBUIE SĂ
O FACEM LA BĂTRÂNEŢE

O mare ispită diavolească îi paşte pe unii oameni
care, în necunoştinţă de cauză, comentează
zicând că Spovedania trebuie să o facă la
bătrâneţe. Este atâta vicleşug al diavolului în
această amânare care ne ţine departe de harul iertării, încât
răspunsul trebuie dat fără întârziere:
I. În primul rând, nu putem şti dacă fiecare dintre noi
oamenii ajungem la o vârstă înaintată. Câte morţi premature nu se
întâmplă?!
II. Chiar dacă ajungem la bătrâneţe, nu putem ştii dacă
vom reuşi să ne şi spovedim. Pe de o parte din cauza mândriei, pe
de altă parte, datorită obişnuinţei rele, nu se ştie dacă omul ajuns
la o vârstă înaintată se poate roti la asemenea grade mari, aşa
încât să facă o spovedanie curată, având în vedere că nu a mai
făcut-o niciodată. Cam ce semănăm la tinereţe, aceea culegem
la bătrâneţe! In cele mai multe cazuri oamenii ajunşi în
asemenea situaţii sunt iremediabili. Foarte greu este să îndrepţi un
bătrân care a trăit toată viaţa lui departe de Dumnezeu şi de
poruncile Lui, departe de Biserică şi de tot ceea ce este sfânt.
Numai mila lui Dumnezeu mai poate face minuni!
III. Cei căsătoriţi, cu familii, cu copii şi nepoţi, trebuie să
se gândească foarte serios la transmiterea păcatelor lor peste
urmaşi. De ce să sufere un copil pentru păcatele părinţilor? Nu
poţi să ştii cât trăieşti, dacă mai ai timp de Spovedanie şi canon
pentru păcate.
IV. A te spovedi înseamnă a te curaţi de păcate şi a te
apropia de Dumnezeu. Ori, dacă stai toată viaţa nespovedit şi
necurăţit de păcate, de unde mai poţi avea garanţia curăţirii de
păcate, a iertării şi a apropierii de Dumnezeu? Cunoaştem cum
foarte mulţi sfinţi din tinereţe au trăit aproape de Dumnezeu şi,
ajunşi la bătrâneţe, le era frică să nu piardă pe Dumnezeu şi
mântuirea lor.
V. Păcatele le facem continuu. Chiar dacă ne spovedim la
tinereţe, nu înseamnă că nu mai facem păcate. Dar ce să mai
vorbim de cei ce nu s-au spovedit niciodată în viaţă?! Este greu să
întreţii o haină curată permanent, să o speli de fiecare dată de cea
mai mică murdărie. Dar, ce să mai spunem dacă nu ţi-ai spălat
haina toată viaţa?! Se mai poate spăla? Sau, dacă reuşeşti s-o
speli, se mai poate garanta portul ei pe mai departe? Se riscă o
degradare totală. Ideal este curăţarea ei periodică, fapt care-i
garantează viaţă lungă. Aşa este şi cu Spovedania periodică, adică
curăţarea periodică a sufletului; acest lucru îţi poate garanta titlul de
cetăţean al raiului, casnic al lui Dumnezeu şi prieten al sfinţilor.
VI. Atunci când un părinte într-o familie nu se spovedeşte,
nu merge la biserică, nu are habar de Tainele bisericii, cum poate
da el o educaţie sănătoasă copilului său? Ce exemplu poate lua
copilul de la el, decât numai rău. Nu trebuie să ne mirăm de
apucăturile rele ale copiilor ce nu au primit o educaţie religioasă
în casă.
VII. Pentru a avea o căsnicie cât mai sănătoasă, cei doi tineri
care se căsătoresc, dacă nu se vor spovedi continuu, nu vor avea
decât de pierdut. Fidelitatea conjugală se păstrează, cel mai
bine şi sigur în viaţă, atunci când ambii soţi se spovedesc periodic.
Ignorarea Spovedaniei în căsnicie aduce certuri, beţii, desfrânări,
bătăi, despărţiri, crime, avorturi etc.
VIII. Tot timpul în viaţă, indiferent de vârstă, tânăr sau
bătrân, atunci când se spovedeşte, pe lângă iertarea de păcate,
primeşte noi forţe de la Duhul Sfânt pentru înfruntarea răului.
IX. Indiferent de vârstă, atunci când ne spovedim trebuie să
cerem sfaturi pentru viaţă: „înţelepciunea stă întru sfat mult”
spune Sfânta Scriptură sau „Cine vrea să se mântuiască, cu
întrebarea să călătorească" spun Sfinţii Părinţi în Paternic. Tot
timpul în viaţă să nu facem nimic fără sfatul duhovnicului. Dacă
întrebăm întru smerenie avem protecţia Duhului Sfânt.
Cu alte cuvinte, a te spovedi tot timpul în viaţă înseamnă
smerenie, înseamnă conştientizarea nimicniciei noastre
omeneşti, înseamnă creştere în virtuţi, înseamnă apropiere de
Dumnezeu, înseamnă mântuirea sufletului.

CUM TREBUIE SĂ NE PREGĂTIM PENTRU A MERGE LA SFÂNTA SPOVEDANIE?

CUM TREBUIE SĂ NE PREGĂTIM PENTRU A
MERGE LA SFÂNTA SPOVEDANIE?

Atunci când facem o Spovedanie generală la un
preot, trebuie să ţinem 5-6 zile de post. În acele
zile să nu mâncăm carne, lapte, brânză şi ouă. Să
facem cât mai multe metanii. Să ne rugăm cât mai mult şi să citim
dacă avem timp şi din Psaltire. Să ne împăcăm cu cei pe care i-am
supărat sau ne-au supărat. Cu câteva zile înainte de Sfânta
Spovedanie să ne facem un examen al conştiinţei, să citim dintrun
ghid de Spovedanie păcatele şi cele pe care ştim că le-am făcut
să le notăm pe o hârtie pentru a nu le uita (putem foarte bine
folosi ghidul din această carte).
În ziua în care mergem la Spovedanie să citim rugăciunile
înainte de Sfânta Spovedanie. Să citim păcatele din ghidul de
Spovedanie şi să le notăm pe cele care le-am făcut pe o hârtie
pentru a nu le uita.
Când nu ne împărtăşim şi nu facem o Spovedanie generală,
atunci putem să ne spovedim fără post, numai să avem păcatele
notate pe hârtie.

SPOVEDANIA NU TREBUIE FĂCUTĂ FORMAL

Există o mulţime de oameni care nu sunt conştienţi
de actul spovedaniei sau nu sunt sinceri şi merg şi
ei de ochii lumii sau dintr-un reflex condiţionat la
preot să se spovedească. Ajungând la preot nu spun mai nimic, nu
au nici o căinţă pentru greşelile pe care le-au făcut, nu realizează
că sunt în faţa lui Dumnezeu şi că se petrece o Taină mare în acel
moment. Acei oameni merg la Spovedanie dintr-un formalism şi
se spovedesc formal. Efectul este acelaşi, deoarece se cunoaşte că
atunci când te osteneşti primeşti un rezultat, pe loc sau mai târziu.
Iar dacă nu te osteneşti real, ci te faci doar
că te osteneşti, cazi în păcatul vicleniei, şireteniei. Pe om poţi să-1
înşeli, însă pe Dumnezeu niciodată.
De aceea, pentru cei care nu sunt sinceri şi nu sunt dispuşi
pentru o Spovedanie cu căinţă şi cu sinceritate, este
recomandabil, deci mai bine, să nu se spovedească în acel moment.
Spovedindu-se în acest fel, nu primesc nici iertare de la
Dumnezeu şi în plus păcătuiesc pentru acel formalism de ochii
lumii. În asemenea situaţie se găsesc chiar şi acei creştini care
merg la biserică regulat, însă fără nici o simţire duhovnicească.
Esenţa Spovedaniei şi efectul ei nu constau într-o Spovedanie
regulată şi stereotipă, ci dimpotrivă într-o Spovedanie spontană
ieşită din adâncul inimii, cu multă durere şi părere de rău.

TREBUIE SĂ NE SPOVEDIM CU
MULTĂ SINCERITATE

Este de preferat ca sinceritate şi transparenţă
totală să avem faţă de orice preot. Însă
vremurile tulburi de azi au adus o mulţime de
preoţi fără vocaţie şi aceasta ne face să-i ocolim şi să căutăm pe cei
cu vocaţie pentru a ne destăinui. Niciodată nu trebuie să disperăm
sau să ne pierdem nădejdea datorită lipsei de duhovnic. Trebuie
doar să ne rugăm Bunului Dumnezeu pentru a ni-1 descoperi. Cel
ce se roagă lui Dumnezeu, cu toată sinceritatea, pentru a-i scoate
un duhovnic în faţă, cu siguranţă va fi miluit. Ne trebuie nouă,
în primul rând, sinceritate pentru ca Dumnezeu să ne descopere
un preot sincer. Cel ce nu luptă toată viaţa pentru a fi sincer în toate
împrejurările cotidiene se înşeală şi înşeală la rândul lui pe alţii.
Sinceritatea este una din marile virtuţi aducătoare de
curăţenie şi dobândire a Duhului Sfânt. Dacă nu ne spovedim
sincer înaintea duhovnicului păcătuim foarte mult. De nu avem
încredere în duhovnic, mai bine să nu ne spovedim, să nu-1
amăgim şi să nu ne amăgim şi pe noi înşine.
Spovedania, dacă nu o facem din toată inima, mai bine să nu o
facem. Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru a nu cădea într-o
asemenea cursă satanică. Am observat în experienţa de duhovnic
un lucru foarte grav. Diferiţi oameni în vârstă au venit formal la
Spovedanie şi nu s-au spovedit deloc sincer. Am simţit acest lucru
mincinos. Unora le-am spus; altora, mai grosieri, nici măcar nu leam
atras atenţia deoarece am observat că ar fi fost inutil. Urât lucru
înaintea lui Dumnezeu! Să ajungi om bătrân plin de viclenie şi să
minţi chiar la Scaunul Spovedaniei?! Dumnezeu vrea să ne mai
întindă o mână chiar în ultimele clipe ale vieţii prin Taina
Spovedaniei, însă unii oameni, aşa cum am amintit, nu numai că
nu-i întind mâna lui Dumnezeu pentru a-L prinde, ci mai grav,
chiar refuză mâinile care i se întind pentru a-1 salva.

PREOTUL CARE DIVULGĂ SECRETUL
SPOVEDANIEI MAI BINE NU S-AR FI NĂSCUT

Responsabilitatea preoţiei înaintea lui Dumnezeu
este maximă. Vocaţia preoţiei este vocaţia
sacerdotală; misiunea este de ordin divin; de asemenea,
responsabilitatea depăşeşte umanul.
Preotul va răspunde înaintea lui Dumnezeu pentru orice
greşeală în săvârşirea vreunei Taine. Tot astfel va răspunde în
privinţa secretului Tainei Sfintei Spovedanii.
Spun Sfinţii Părinţi că acel preot care va divulga altor
persoane un păcat şi pe cel care 1-a săvârşit, este vrednic ca limba
cu care a vorbit să i se scoată prin ceafa. Nu mai vorbim de
răspunsul pe care-1 va da la Judecata de Apoi! Cei care nu cunosc
sunt vinovaţi de această necunoaştere. Trebuie să fie conştienţi de
misiunea la care s-au înrolat.
Penitentul, persoana care s-a spovedit, şi într-un nefericit
caz, întâmpină o asemenea ispită, nu trebuie să deznădăjduiască.
In momentul în care a aflat poate părăsi pe
Judecata de Apoi va fi locul unde fiecare va primi
pe măsura faptelor sale.
acel duhovnic ducându-se la altul. Chiar dacă va suferi o
asemenea ruşine, să o primească ca de la Dumnezeu.
Nu trebuie judecat un asemenea preot, ci trebuie compătimit
şi evitat. Mai mult, să ne rugăm lui Dumnezeu pentru el, ca să-1
îndrepte şi să-1 lumineze.

UNDE TREBUIE SĂ NE SPOVEDIM?

UNDE TREBUIE SĂ NE SPOVEDIM?

Fiecare creştin aparţine de o parohie şi este normal ca
fiecare să meargă şi să se spovedească acolo, la
parohia de care aparţine. Insă Taina Sfintei Spovedanii
impune o mare delicateţe duhovnicească, pe care, din păcate, nu toţi
preoţii o deţin. Spovedania trebuie să o faci dintr-o dragoste şi un
respect duhovnicesc deosebit faţă de cineva. Nu ni se poate impune
persoana la care trebuie să ne spovedim, ci duhovnicul trebuie să ni-1
alegem singuri cu rugăciune, cum spunea părintele Rafail
Domnul Iisus Hristos şi Sf. Nicodim: renaşterea la
viaţă prin Duh Noica răspunzând la întrebarea
unuia care zicea: „Ce să facem, că nu avem duhovnic?”, „Să ne
rugăm pentru a ne descoperi Dumnezeu duhovnicul! Să ne
naştem duhovnicul!”.Un preot, fiind supărat pe un
credincios din parohia sa pentru că merge să se spovedească la o
mănăstire şi nu se spovedeşte la el, 1-a mustrat şi i-a interzis să nu
mai meargă la mănăstire, zicându-i: „Eşti din turma mea, din
parohia mea şi Dumnezeu te va întreba la judecată dacă te-ai ţinut
de turmă”.
Eu l-aş întreba pe acel preot care are în turma lui vreo 5 -
6.000 de suflete: ce a păstorit
până acum? Câte suflete din parohia lui a îndreptat el către
Dumnezeu până acum? Pe câţi i-a făcut creştini practicanţi? Câţi
din acei mii de oameni merg la biserică datorită ostenelii lui?
Acel om din parohia sa, s-a întors la Dumnezeu datorită
mănăstirii. În general oamenii care merg la mănăstiri fac cinste şi
preotului şi parohiei respective.
În definitiv, fiecare dintre noi creştinii putem să ne
spovedim unde simţim că suntem pe drumul cel mai bun, unde
simţim pace şi linişte. Împărţirea pe turme şi păstori în veacul de
dincolo va fi alta faţă de cea de acum. Vor fi chiar şi inversate
valorile şi responsabilităţile acestui veac. Bunul Dumnezeu să
ne facă şi nouă parte de mântuire.

CINE SE POATE SPOVEDI?

CINE SE POATE SPOVEDI?

In Biserica noastră Ortodoxă există învăţătura că
fiecare om, de la vârsta de 7 ani, are păcate
personale, şi deci, trebuie să se spovedească.
Unii se întreabă: ce păcate poate să aibă un copil?
La această întrebare noi răspundem: dacă înjură de mic şi nu
este oprit, ce va face când va fi mare? Sau dacă fură lucruri mărunte
(pare un fapt mărunt, dar furtul în sine este o faptă gravă) şi nu este
oprit şi mustrat la timp, când va fi mare poate fi prea târziu etc.
Copiii primesc cea mai puternică educaţie la Sfânta
Spovedanie şi, în plus, lucrează Duhul Sfânt peste ei prin această
Taină.
O mulţime de creştini cad în eroarea satanei care-i sfătuieşte
să se spovedească la bătrâneţe. Pe de o parte ei zic că nu au păcate,
iar pe de altă parte diavolul îi face să le fie ruşine să se spovedească.
Şi aşa trec prin toată viaţa fără a se spovedi.
Unii ajung să fie spovediţi, alţii nu mai apucă.
Cel mai groaznic lucru este să moară cineva nespovedit.
Responsabilitatea unui asemenea păcat cade peste toţi ai
casei. Atunci când avem pe cineva în familie: tata, mama,
unchiul, mătuşa etc. care nu s-au spovedit niciodată, noi, ca buni
creştini, avem obligaţia de a-i îndruma şi sfătui pentru Sfânta
Spovedanie.
Dacă ne dăm toată silinţa să-i ajutăm, şi Dumnezeu ne va
ajuta pe noi; însă dacă nu ne dăm silinţa să-i ajutăm, păcatul acela
se va răsfrânge peste noi.
Un alt păcat groaznic este a opri pe cineva să se
spovedească.
Fiecare creştin ortodox botezat, de la 7 ani în sus, trebuie
să se spovedească pentru a primi dezlegare şi iertare de păcate şi
pentru a primi harul Duhului Sfânt.
Nu se pot spovedi la Biserica Ortodoxă cei de alte credinţe
sau religii; numai dacă vor trece de bună voie la Ortodoxie.
De asemenea Spovedania este valabilă şi indispensabilă
chiar şi mântuirii clericilor. Toţi călugării, preoţii, episcopii
trebuie să se spovedească şi ei unii altora pentru a primi dezlegare
şi iertare.
Toţi suntem oameni egali şi toţi trebuie să ne spovedim
„de la vlădică la opincă”, de la cerşetor până la savanţi sau
conducători de state. Cu sufletul toţi suntem egali înaintea lui
Dumnezeu.

CÂND PUTEM SĂ NE SPOVEDIM?

CÂND PUTEM SĂ NE SPOVEDIM?

Taina Sfintei Spovedanii nu este condiţionată de timp
sau de loc. Când simte omul nevoia, atunci poate să
se spovedească. În general există în Biserică
învăţătura ca cel puţin în cele patru posturi de peste an să ne
spovedim. De ce în cele patru posturi? Pentru că atunci este timpul
cel mai potrivit, omul ţine post şi este pregătit pentru Spovedanie.
Ne mai putem spovedi în diferite cazuri speciale:
- am avut un necaz mare sau altceva - ţinem câteva zile de post
(3-4) şi ne spovedim, deoarece se poate întâmpla să avem un necaz
datorită păcatelor pe care le avem şi nu le-am spovedit;
- când avem un examen în viaţă, de asemenea să ne spovedim
şi chiar să ne împărtăşim cu Sfintele Taine înainte, pentru a primi
putere, înţelepciune şi luminarea minţii;
- când mergem la spital, la operaţie sau tratament, de asemenea
este recomandabilă Sfânta Spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie.
S-a întâmplat şi se întâmplă multor oameni ca atunci când
merg la operaţie să le fie ultimul drum în viaţă. De aceea trebuie să
fim precauţi şi în primul rând să recomandăm
celor ce merg la operaţii grele să se spovedească neapărat şi să se
împărtăşească cu Sfintele Taine.
În aceste cazuri extreme este voie să se împărtăşească
orice om, indiferent de canon şi de păcate:
- când merge femeia gravidă la spital pentru naştere, de
asemenea este foarte, foarte recomandabilă Sfânta Spovedanie şi
Sfânta Împărtăşanie, deoarece ajută atât mamei, cât şi pruncului
pe care-1 va naşte;
- Spovedania mai este recomandată şi atunci când
creştinul pleacă într-o călătorie îndelungată;
- Sfânta Spovedanie este fundamentală atunci când doi
tineri se căsătoresc. De aici vin succesul sau insuccesul în
căsnicie. Dacă doi tineri păşesc cu dreptul în căsnicie, adică
spovedindu-se curat, din copilărie, înainte de cununie şi totodată
se şi împărtăşesc, va fi bine pentru viitorul lor. Acei ce nu se
spovedesc înainte de cununie fac un mare păcat şi se lipsesc de un
mare dar de la Dumnezeu.

DE CE TREBUIE SĂ NE SPOVEDIM?

DE CE TREBUIE SĂ NE SPOVEDIM?

Omul este prin fire o fiinţă sociabilă, deci nu poate
trăi singur. Tot aşa de adevărat este faptul că omul
neputând trăi singur, nu poate să stea fără să
comunice cu cineva şi, mai ales, să se deschidă
sufleteşte aproapelui său, să-i spună păsurile sale. Parcă simţi o
uşurare şi-o descărcare când găseşti pe cineva de încredere şi i te
destăinuieşti. Durerile şi rănile mele sufleteşti i le spun lui, el le
primeşte şi mă compătimeşte. În acel moment, datorită compătimirii
şi iubirii persoanei căreia m-am destăinuit, simt o mare linişte şi
bucurie, simt că cineva mă mai iubeşte, că nu am fost părăsit
definitiv; simt o revigorare sufletească.
Este mare lucru ca în viaţa noastră, să ajungem „să ne
bucurăm cu cei ce se bucură şi să ne întristăm cu cei ce se
întristează” (Romani 12, 15). Atunci când vedem pe cineva că
suferă, să intrăm în dialog cu el, să-1 întărim prin vorbe bune, să-i
luăm, cu alte cuvinte, din durerea lui, şi să ne-o însuşim noi.
Comunicarea, dialogul sunt absolut necesare. Dar mai mult
decât acestea este mărturisirea în faţa duhovnicului. Te destăinui în
faţa prietenului, îi spui tot ce ai pe suflet, îl doare şi pe el, dacă ţine la
tine; îţi dă, eventual, un sfat sau, mai mult, se roagă pentru tine. Insă,
un prieten, oricât de apropiat ar fi, altceva nu are ce să-ţi mai ofere, nu
are cu ce să te mai ajute. Până aici merge afectivitatea umană.
Dar Dumnezeu, prin mila Sa faţă de oameni, ne-a dăruit un
mare ajutor: Sfintele Taine şi, în special, Taina Sfintei Spovedanii.
La această Sfântă Taină, credinciosul, în afară de faptul că
s-a destăinuit duhovnicului de tot ce are el mai intim, primeşte în
plus de la duhovnic dezlegarea şi iertarea de acele păcate şi mai ales
primeşte o mare putere de a învinge mai departe greutăţile vieţii.
Primeşte energia harului Duhului Sfânt prin punerea
mâinilor preotului.
Numai preotul are această imensă putere de a dezlega de
păcate şi de a împărtăşi harul Duhului Sfânt ca întăritor în viaţa
noastră.
Fără preot şi puterea lui sfinţitoare nu putem trăi o viaţă
creştină sau, dacă o trăim, suntem ofiliţi duhovniceşte; trăim
inconştienţi, în irealitate şi neadevăr.
Mântuitorul a spus „Eu sunt Calea, Adevărul si Viaţa”. Altă
cale şi adevăr nu există decât în Biserica Sa.
Puterea de a lega şi a dezlega, Mântuitorul a dat-o numai
Sfinţilor Apostoli şi aceştia la rândul lor episcopilor şi preoţilor prin
hirotonie, prin punerea mâinilor pe cap: „Oricâte veţi lega pe pământ,
vor fi legate şi în ceruri şi oricâte veţi dezlega pe pământ vor fi
dezlegate şi în ceruri” (Mt. 18, 18; Ioan 20, 23).
Deci puterea de dezlegare a păcatelor o primim numai aici pe
pământ şi numai de la preoţi. Cel mai groaznic lucru este ca cineva să
moară nespovedit, nedezlegat de păcate. Dincolo de mormânt nu-1
mai poate dezlega nimeni „nici chiar îngerii”.
De aceea trebuie să ne spovedim, să ne descărcăm sufleteşte,
să alungăm tot ce este negativ în fiinţa noastră umană.
Să primim dezlegare şi iertare de toate păcatele şi relele ce
le-am făcut în viaţă.
Să primim pe Duhul Sfânt, Cel care ne va călăuzi în viaţa
de dincolo.

PĂCATUL CURVIEI SI PRECURVIEI

PĂCATUL CURVIEI SI PRECURVIEI 

Păcatul curviei este când cineva necăsătorit se
împreunează cu altă persoană. Chiar şi ginerele cu
mireasa, înainte de a se cununa în biserică, nu au
voie să se împreune. Dacă se împreună, fac păcatul curviei. Mireasa,
când se îmbracă în haina albă, simbolizează curăţenia ei sufletească şi
trupească şi deci dacă s-a împreunat, chiar cu viitorul ei soţ, şi-a întinat
acea haină albă şi nu mai are voie să o îmbrace. Atât băiatul, cât şi
fata, dacă s-au împreunat cu alte persoane înainte de căsătoria lor,
au făcut păcatul curviei. De asemenea femeile văduve sau bărbaţii
văduvi, dacă greşesc cu alte persoane, fac păcatul curviei.

Păcatul precurviei este infidelitatea conjugală.

Adică după ce s-a căsătorit cineva şi greşeşte cu
altă persoană face păcatul precurviei. Deci păcatul curviei îl face
cel necăsătorit, iar păcatul precurviei îl face cel care s-a cununat.
Păcatul precurviei este mult mai greu decât al curviei,
deoarece atunci când cineva se căsătoreşte depune jurământ
înaintea lui Dumnezeu că va păstra fidelitatea conjugală până în
mormânt, adică nu va înşela soţia niciodată sau soţia nu-1 va înşela
pe soţ niciodată.
În momentul când unul din soţi cade în acest păcat de
infidelitate, cade în păcatul precurviei.
Păcatul curviei se pedepseşte cu 7 ani oprire de la
împărtăşanie, iar cel al precurviei cu 15 ani, deci dublu.
Din cauza acestui păcat al precurviei se întâmplă toate
relele în familie.
Când soţul, spre exemplu, a căzut în păcat cu altă femeie,
s-a spurcat, cu alte cuvinte cu ea, după aceea se împreună cu
femeia lui, o spurcă şi pe femeia lui şi implicit spurcă toată casa.
Această spurcăciune înseamnă introducerea diavolilor în casa sa.
Dacă este conştient de acest fapt grav, părăseşte păcatul, nu îl mai
face, se spovedeşte, face canonul rânduit de preot şi se căieşte din
toată inima lui. Atunci Dumnezeu îl poate ierta şi nu se mai
răsfrânge asupra familiei sale.
Însă dacă acea persoană nu încearcă să părăsească păcatul, nu
se spovedeşte sau, mai grav, nici nu ia în seamă gravitatea acestui
păcat şi continuă să-1 facă, urmările catastrofale în familie sunt
inevitabile.
O dată ce bărbatul se împreună cu acea femeie străină se produce o
legătură ilegală ce afectează legătura lui legală cu soţia sa.
Iubirea nu poate fi manifestată la două persoane în acelaşi grad.
Cu siguranţă iubirea de soţie se diminuează şi trece pe locul
secundar; dacă se continuă aşa poate să se stingă definitiv
dragostea soţului faţă de soţie. De aici încolo apar marile
probleme. Apar certurile, apare gelozia, apar invidia, ura, bătăile,
iar dacă se continuă mai mult timp se ajunge până la despărţire.
Iată ce poate face precurvia! Femeile foarte uşor cad în
această plasă atunci când au serviciu şi pleacă de acasă. Locul
femeii este acasă.
Un alt mare păcat al precurviei este împreunarea între
rude. Este atunci când cineva păcătuieşte cu o rudă: verişor,
unchi, naşi sau, mai grav, incestul, când părinţii păcătuiesc cu
proprii lor copii.
Iar altul din cele mai grave păcate ale precurviei este
perversitatea sexuală. Acest păcat poate fi făcut de către soţi în
mod anormal şi nenatural, în chip animalic şi demonic sau, mai
grav, când se face între persoane de acelaşi sex. Aceste păcate
făcute de oameni depăşesc chiar şi animalele. Aceste păcate aduc
foc din cer peste omenire, asemenea celor două cetăţi Sodoma şi
Gomora din Vechiul Testament, care1 au fost arse cu focul coborât
din cer din pricina acestor păcate.
„Lăsaţi copii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora
ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu.
Adevăr vă spun: Cel ce nu va primi împărăţia lui
Dumnezeu ca un copil, nu va intra în ea.
Şi luându-i în braţe, Şi-a pus mâinile pe ei şi i-a
binecuvântat”. (Marcu 10, 14-16).

PĂCATUL AVORTULUI

PĂCATUL AVORTULUI

Pentru ce se căsătoresc oamenii? Pentru a îndeplini

trei scopuri: să înmulţească neamul omenesc, să se

ajute reciproc, să stârpească patimile desfrânării.

Deci doi tineri când se căsătoresc, dacă încalcă unul din cele

trei scopuri, fac un mare păcat.

Unul din cele trei scopuri care se încalcă foarte des este cel

al înmulţirii oamenilor, al procreării. Nu lasă mersul normal al vieţii,

ci îşi programează câţi copii să facă, după bunul lor plac. Lasă un

copil sau doi să se nască şi restul îi aruncă la canal. Cea mai oribilă

crimă este avortul, când mama îşi omoară propriul copil. Nici

animalele nu fac aşa ceva, dimpotrivă nasc câţi pui le dă Dumnezeu

şi îi iubesc foarte mult.

Toate păcatele se pot ierta, spun Sfinţii Părinţi, dar păcatul

acesta al avortului, al crimei asupra unui suflet nevinovat poate fi

iertat doar cu preţul unor osteneli, nevoinţe, al unei pocăinţe care pot

dura viaţa întreagă.

Sângele acelui prunc nevinovat strigă din pământ. Acei

prunci avortaţi plâng înaintea lui Dumnezeu şi cer răzbunarea

sângelui vărsat de mamă.

Cel mai mare bine pe care-1 poţi face în viaţă, ca om căsătorit,

este să dai viaţă mai departe. Oricât ai posti, oricât te-ai ruga, oricât ai

da de pomană, oricâtă nevoinţă ai face în viaţă, nu este mai mare lucru

ca atunci când dai viaţă unui om. Toţi Sfinţii din ceruri cu toţi îngerii

şi întregul cer se bucură când se naşte un copil. 

Orice copil este un dar de la Dumnezeu, orice

copil este o minune! Femeia trebuie să îl primească cum

se cuvine: cu dragoste şi smerenie.Singură mama poate 

sa facă o asemenea minune, ea este singurul laborator 

ce poate da naştere unei fiinţe umane.

Dacă refuză a da naştere, a da viaţă, refuză ea însăşi a

avea viaţă veşnică. Majoritatea femeilor, foarte comod, justifică

faptul că nu nasc copii mai mulţi datorită contextului în care

trăiesc: că nu au cu ce să-i hrănească şi să-i crească. Insă aceasta

este o mare cursă pe care le-o întinde satana.

Trebuie să fim conştienţi că Dumnezeu niciodată nu va da

voie să se nască un copil fără a avea asigurată bucăţica lui de pâine.

Este un mers firesc şi natural al lucrurilor să se întâmple aşa.

Atunci când nu avem credinţă în Dumnezeu se produce

nefirescul, nenaturalul.

Atunci când cineva avortează nu are credinţă în Bunul

Dumnezeu, în faptul că El este deasupra şi va ocroti acel

copil; lipsind credinţa în Dumnezeu se ajunge la păcatul

pruncuciderii, adică al avortului.

PĂCATUL PORNOGRAFIEI

PĂCATUL PORNOGRAFIEI

O mare strategie psihologică a satanei pentru
întinarea minţii, inimii, trupului şi a întregii
fiinţe umane este pornografia. Acest păcat a luat
proporţii în ultimii ani, cum nu a fost de când este omenirea.
Imaginaţia are cea mai mare putere de penetrare asupra fiinţei
umane. O imagine, o fotografie când o vezi ţi se întipăreşte în minte şi
poate să ne-o reamintească diavolul şi peste zeci de ani de zile. Când
priveşti mai ales la o fotografie pornografică sau la un film
pornografic este cel mai nociv lucru pe care-1 poţi face. Mai ales acei
tineri care se spurcă cu acele imagini, foarte greu şi le vor putea
alunga din minte sau poate chiar toată viaţa vor fi obsedaţi.
Trebuie să fim foarte atenţi la ceea ce privim, la ceea ce
înmagazinăm în sufletul nostru prin imaginaţie. Nu trebuie să existe
niciodată curiozitate.
Acestea sunt momelile psihologice ale satanei. Diavolul vrea
să întineze toate minţile oamenilor de la cei mai tineri, până la cei mai
în vârstă.
Pornografia este cea mai distructivă armă a satanei. Se observă
la mulţi oameni cum poartă la ei sau în maşini asemenea spurcăciuni de
fotografii. Cum de nu le este ruşine de copii sau cum de nu se tem că
pot îndobitoci pe copiii lor, dându-le prilejul să se strice foarte uşor. Ne
întrebăm cum poate un om să gândească pozitiv, să aibă mintea
la Dumnezeu, când el tot timpul are în faţă asemenea imagini
murdare pornografice. Parcă a luat diavolul minţile cu totul unor
asemenea oameni! Nu trebuie să ne mai mire în aceste situaţii răul
care este în lume.
Feriţi minţile curate ale copiilor! Nu le spurcaţi!
Ajutaţi-vă ajutând pe aceşti copii!

PĂCATUL NEEDUCĂRII COPIILOR ÎN SPIRITUL RELIGIOS ŞI ÎN CREDINŢA DE DUMNEZEU

PĂCATUL NEEDUCĂRII COPIILOR
ÎN SPIRITUL RELIGIOS
ŞI ÎN CREDINŢA DE DUMNEZEU

O maximă responsabilitate pentru părinţi
este aceea de a insufla copiilor lor, încă din
fragedă copilărie, credinţa în Dumnezeu. Cel
mai productiv teren pentru sădirea credinţei în Dumnezeu
este sufletul copilului. Dacă nu este educat copilul de mic să
creadă în Dumnezeu, să se roage lui Dumnezeu, să se
spovedească, să meargă la biserică, să se împărtăşească etc.,
când creşte mare este foarte greu sau devine imposibil.
O mulţime de oameni se plâng de copiii lor când ajung
mari, că nu-i ascultă, că fac numai rele. Educaţia religioasă
este fundamentală pentru formarea personalităţii unui copil.
După cum îngrijeşti de o plantă să crească mare şi să
dea rod, tot aşa trebuie să îngrijim
şi de un copil pentru a da rod cât
mai bogat mai târziu.
Nu este suficientă îngrijirea
trupească (îmbrăcăminte şi
mâncare), deoarece acestea nu-1
formează şi nu-1 modelează în
viaţă, ci mai importantă este
îngrijirea sufletească, deoarece
aceasta este veşnică, aceasta îl
înnobilează, îi dă bunătate,
dragoste, milă şi toate virtuţile.
Dacă s-ar face o educaţie
religioasă atât în familie, cât şi la
şcoală, omenirea ar avea mult de
câştigat: s-ar reduce suferinţa şi
păcatele din lume, s-ar crea un echilibru al universului, s-ar
prelungi viaţa acestei lumi.
Ca părinte, când educi un copil nu este suficient să-i spui
doar, ci trebuie să faci împreună cu el, să te arăţi exemplu
personal şi viu. Să îngenunchezi împreună cu el în faţa icoanei la
rugăciune, să-1 iei de mână şi să mergi la biserică, să te fereşti a
vorbi orice cuvânt rău, a face orice gest necontrolat, pentru că el te
copiază întocmai.

PĂCATUL NERESPECTĂRII ZILELOR DE POST

PĂCATUL NERESPECTĂRII ZILELOR DE POST

Pentru a trăi viaţa în mod normal, fără abuzuri, fără
ignorarea şi încălcarea drepturilor membrilor
societăţii, omenirii i s-au impus tot timpul anumite
legi morale, religioase, pentru disciplinare. În creştinism, pentru
disciplinarea noastră sufletească şi trupească, avem lăsat de către
Sfinţii Părinţi legea postului trupesc şi sufletesc. Există cele patru
posturi mari de peste an, cât şi zilele de Miercuri şi de Vineri. In
aceste zile nu trebuie să mâncăm lapte, brânză, carne, ouă pentru
terapia trupească, ce la rândul ei produce terapia sufletească, adică
înfrânarea de la toate poftele păcătoase ce le putem face cu cele cinci
simţuri ale noastre.
Postul mai are şi un caracter de jertfa pe care noi oamenii o
aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm
depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu,
fiinţa noastră întreagă, trupul şi sufletul.
Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime,
cădem în stadiul animalităţii iraţionale.
Acei oameni care nu postesc nici măcar Miercurea şi
Vinerea, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să
aibă bucurii duhovniceşti în viaţă, nu pot să aibă ajutorul lui
Dumnezeu. Dumnezeu ne ajută în viaţă când îi cerem ajutorul, dar
numai dacă reuşim să facem cât de cât un efort, pe măsura puterilor
noastre omeneşti.
Postul în familie aduce cele mai mari realizări: alungă
ispitele, dă înţelegere şi dragoste între soţi, izbăveşte de duşmani, dă
înţelepciune şi luminare de minte celor care studiază, îndepărtează
vrăjitoriile şi toate duhurile satanei necurate din casă, izbăveşte de
patimi şi boli, curăţă păcatele şi ne dă mântuire.
A ţine Miercurea şi Vinerea post în casă este o regulă minimă
creştină. Dacă nu o ţinem pe aceasta, niciodată nu putem ajunge la
lucruri mari duhovniceşti sau la o simţire creştină matură.

SINAXAR PESTE TOT ANUL

SINAXAR PESTE TOT ANUL
EXPLICAREA SEMNELOR PUSE ÎNAINTEA ZILELOR ANULUI PENTRU
ARĂTAREA PRAZNICELOR ÎMPĂRĂTEŞTI, ALE NĂSCĂTOAREI DE
DUMNEZEU ŞI ALE SFINŢILOR

Praznicele sunt împărţite în: praznice mari, de mijloc şi mici.
(†) arată praznicele mari închinate: Sfintei Treimi,
Mântuitorului, Sfântului Duh, Născătoarei de Dumnezeu;
sărbătorile în cinstea Înaintemergătorului (naşterea şi tăierea
capului) şi a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, la care se face
priveghere mare.
†) arată praznicele de mijloc ale sfinţilor, la care se face
priveghere.
† arată praznicele de mijloc, la care nu se face priveghere, ci
se cântă numai polieleu.
X) arată praznicele mici, care au doxologie mare.
X arată praznicele mari, care au slujba pe şase.

LUNA SEPTEMBRIE

Are 30 de zile. Ziua are 12 ceasuri şi noaptea 12.
1. † În ziua întâi începutul Indictionului, adică al anului nou
bisericesc. Pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Simion
Stâlpnicul şi arhimandritul şi a mamei sale, Maria. Soborul în
cinstea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, cel de la Measine.
Sfântul Mucenic Aitala, Sfintele 40 de femei mucenice şi Sfântul
Amun diaconul, dascălul lor. Sfinţii Mucenici: Calista, Evod şi
Ermoghen, fraţi buni. Pomenirea dreptului Iosua. Aducerea
aminte de arderea cea mare. - Praznic şi dezlegare la vin şi la
untdelemn.
2. Sfântul Mucenic Mamant şi cel dintre sfinţi Părintele nostru
Ioan Postitorul, patriarhul Constantinopolului.
3. Sfântul sfinţitul Mucenic Antim, episcopul Nicomidiei, şi
Cuviosul Părintele nostru Teoctist.
4. Sfântul sfinţitul Mucenic Vavila, episcopul Antiohiei, şi
Sfântul Prooroc Moise, văzătorul de Dumnezeu.
5. † Sfântul Prooroc Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul;
Sfinţii Mucenici Urban şi Avdeu episcopul.
6. † Pomenirea minunii ce s-a făcut în Colose de Arhistrategul
Mihail. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
7. Înainteprăznuirea Naşterii Preasfintei Născătoarei de
Dumnezeu, Sfântul Mucenic Sozont, Sfinţii Apostoli Evod şi
Onisifor episcopul.
8. (†) Naşterea Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu
Născătoarea şi pururea fecioară Maria. - Praznic şi dezlegare la
peşte.
9. X Sfinţii şi drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana şi
Sfântul Mucenic Severian.
10. Închinarea Sfintei Cruci; Sfintele Muceniţe Minodora,
Mitrodora şi Nimfodora.
11. Închinarea Sfintei Cruci; Cuvioasa Maica noastră Teodora
cea din Alexandria şi Cuviosul Eufrosin.
12. Închinarea Sfintei Cruci; Sfinţii Mucenici Autonom,
Macedonie şi Teodul, Sfântul Teodor episcopul. Slujba lui se cântă
la 11 septembrie, pentru că în această zi este odovania praznicului
Naşterii Născătoarei de Dumnezeu.
13. †) Pomenirea înnoirii Bisericii Învierii lui Hristos,
Dumnezeul nostru, şi înainte-prăznuirea Înălţării Cinstitei şi de
viaţă făcătoarei Cruci; Sfinţii Mucenici: Cornelie sutaşul, Lucian şi
Leontie; † Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
14. (†) A toată lumea înălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei
Cruci. - Praznic şi post în orice zi s-ar întâmpla.
15. Sfântul mare Mucenic Nichita Gotul; Sfântul Părintele
nostru Visarion, arhiepiscopul Larisei, făcătorul de minuni;
Sfântul Ierarh losif de la Partoş; Cuviosul Filotei; † Sfântul mare
Mucenic Nichita Romanul.
16. X Sfintele şi întru tot lăudatele mari Muceniţe Eufimia şi
Meletina.
17. Sfânta Muceniţă Sofia şi cele trei fiice ale ei: Pistis, Agapis
şi Elpis.
18. Cuviosul Părintele nostru Eumenie, episcopul Gortinei,
făcătorul de minuni; Sfânta Muceniţă Ariadna.
19. Sfinţii Mucenici Trofim, Savatie şi Dorimedont.
20. X Sfântul mare Mucenic Eustatie şi soţia sa Teopisti cu cei
doi fii ai lor: Agapie şi Teopist.
21. Sfântul Apostol Codrat cel din Magnesia; Sfântul Prooroc
Iona. † Pomenirea celui între sfinţi Părintelui nostru Dimitrie,
mitropolitul Rostovului.
În această zi se odovăieşte praznicul Înălţării Cinstitei şi de viaţă
făcătoarei Cruci, şi se cântă toate ale praznicului; iar slujba Apostolului
se cântă la 22 septembrie.
22. Sfinţii sfinţiţii Mucenici: Foca, episcopul de la Sinopi, Isaac
şi Martin.
23. †) Zămislirea Sfântului Măritului Prooroc
Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; Cuvioasele Xantipa şi
Polixenia. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
24. † Sfânta întâia muceniţă şi întocmai cu apostolii Tecla;
Cuviosul Coprie.
25. Cuvioasa maica noastră Eufrosina; Sfinţii Mucenici Pavel
şi Tatis.
26. †) Mutarea Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan, de
Dumnezeu cuvântătorul. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
27. † Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul; Sfântul Mucenic
Calistrat şi cei împreună cu dânsul 49 de mucenici; Sfânta
Muceniţă Epiharia; Sfântul Apostol Marcu.
28. † Cuviosul Părintele nostru Hariton Mărturisitorul; Sfântul
Prooroc Varuh, Sfântul Mucenic Pimen. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
29. X Cuviosul Părintele nostru Chiriac Sihastrul; Sfânta
Muceniţă Gudelia.
30. X Sfântul sfinţitul Mucenic Grigorie Luminătorul,
arhiepiscop al Armeniei celei mari; Sfânta Muceniţă Ripsimia.

LUNA OCTOMBRIE

Are 31 de zile. Ziua are 11 ceasuri şi noaptea 13.
1. Sfântul Apostol Anania, unul din cei şaptezeci; Cuviosul
Părintele nostru Roman Melodul (făcătorul de cântări).
(†) Tot în această zi prăznuim şi Acoperământul Preasfintei
Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei
Maria.
2. X Sfântul sfinţitul Mucenic Ciprian; Sfânta Muceniţă Iustina
fecioara; Cuviosul Teofil Mărturisitorul.
3. X Sfinţii sfinţiţii Mucenici Dionisie Areopagitul, Dionisie,
episcopul Alexandriei, Elefterie şi Rustic.
4. Sfântul Părintele nostru Ierotei, episcopul Atenei; Sfinţii
Mucenici Audact, Domnina şi Clistena.
5. Sfintele Muceniţe Haritina şi Memelta.
6. X) Sfântul Apostol Toma; Sfânta Muceniţă Erotiida. -
Dezlegare la vin şi untdelemn.
7. Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah; Sfinţii Polihronie şi Chesarie
diaconul.
8. Cuvioasa maica noastră Pelaghia; Sfânta Taisia.
9. X) Sfântul Apostol Iacov al lui Alfeu; Cuviosul Părintele
nostru Andronic şi Atanasia, soţia lui. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
10. Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia, sora lui, şi Teofil
Mărturisitorul.
11. Sfântul Apostol Filip, unul din cei şapte diaconi; Cuviosul
Părintele nostru Teofan Mărturisitorul, mitropolitul Niceei;
Sfintele Muceniţe Zenaida şi Filonia.
Duminica, după 11 ale acestei luni, se cântă slujba Sfinţilor
Părinţi care au fost la al VII-lea Sobor ce s-a ţinut la Niceea (787).
12. Sfinţii Mucenici Prov, Tarah şi Andronic; Preacuviosul
Părintele nostru Cosma, făcătorul de canoane, episcopul
Maiumei.
13. Sfinţii Mucenici Carp, Papil, Agatodor, Agatonica şi
Florentie.
14. Sfinţii Mucenici Nazarie, Ghervasie, Protasie, Chelsie şi
Silvan, Cuviosul Savin.
†) În aceeaşi zi se prăznuieşte şi Cuvioasa maica noastră
Parascheva (ale cărei sfinte moaşte se află în biserica catedrală a
sfintei Mitropolii a Moldovei şi Bucovinei, în Iaşi).
15. Sfinţitul Cuvios şi Mucenic Luchian, preotul Antiohiei;
Cuviosul Părinte Eftimie cel Nou; Cuvioşii Savin, episcopul şi Vars,
episcopul Edesei.
16. Sfântul Mucenic Longhin, sutaşul; Cuviosul Mal.
17. Sfântul Prooroc Oseea; Cuviosul Mucenic Andrei
Criteanul.
18. X Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca; Sfinţii Mucenici
Iulian şi Martin. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
19. Sfântul Prooroc Ioil; Sfinţii Mucenici Uar şi Felix.
20. X Sfinţii mari Mucenici: Artemie, Evor, Evnoi şi Matroana;
Cuviosul Gherasim cel Nou.
21. † Cuvioşii Visarion, Sofronie şi Oprea; Sfinţii Preoţi
Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcenic din Sibiel; Cuviosul
Părintele nostru Ilarion cel Mare.
22. Sfântul şi întocmai cu apostolii Averchie, episcopul
Ierapolei, făcătorul de minuni. Sfinţii şapte tineri din Efes:
Maximilian, Iamvlih, Marţian, Dionisie, Antonin, Exacustodian şi
Constantin; Sfinţii Mucenici Ieraclie, Teodota şi Glicheria.
23. X) Sfântul Mucenic şi Apostol Iacov, fratele (ruda)
Domnului, şi Ignatie patriarhul. - Dezlegare la vin şi untdelemn.
24. Sfântul mare Mucenic Areta şi cei împreună cu dânsul;
Sfinţii Mucenici Valentin şi Sevastiana; Cuviosul Proclu patriarhul.
25. Sfinţii Mucenici Marcian şi Martirie; Sfânta Tavita.
26. †) Sfântul mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir;
pomenirea marelui şi înfricoşătorului cutremur. - Praznic şi
dezlegare la vin şi la untdelemn.
27. Sfântul Mucenic Nestor.
† Tot în această zi facem şi pomenirea Cuviosului Părintelui
nostru Dimitrie cel Nou (din Basarabi), ale cărui sfinte moaşte se
află în biserica catedrală a sfintei Patriarhii din Bucureşti.
28. Sfinţii Mucenici Terentie şi Neonila, soţia lui, şi cei şapte
copii ai lor: Sarvil, Nita, Ierax, Tcodul, Fota, Vil şi Eunichie;
Cuviosul Părintele nostru Ştefan Savaitul şi Firmilian.
29. Sfânta Cuvioasă Muceniţă Anastasia Romana; Cuviosul
Părintele nostru Avramie.
30. Sfinţii Mucenici Zenovie, episcopul, şi Zenovia, sora sa,
Eutropia; Apostolul Cleopa şi Iosif patriarhul.
31. Sfinţii Apostoli Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul,
Narcis; Sfinţii Mucenici Epimah şi Iacob, episcopul.

LUNA NOIEMBRIE

Are 30 de zile. Ziua are 10 ceasuri şi noaptea 14.
1. X Sfinţii doctori fără de arginţi şi făcători de minuni Cosma
şi Damian, din Asia; Sfântul Erminigheld. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
2. Sfinţii Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor,
Anempodist, Eudoxie şi Agapie.
3. Sfinţii Mucenici Achepsima, Iosif şi Aitala, diaconul;
pomenirea înnoirii bisericii Sfântului mare Mucenic Gheorghe din
Lida, unde este pus cinstitul lui trup.
4. Cuviosul Părintele nostru Ioanichie cel Mare; Sfinţii
Mucenici Nicandru, episcopul şi Ermeu, preotul.
5. Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia; Sfinţii Silvan şi
Grigorie, arhiepiscopul.
6. X Sfântul Părintele nostru Pavel Mărturisitorul, patriarhul
Constantinopolului; Cuviosul Luca.
7. Sfinţii 33 de Mucenici cei din Melitina; Cuviosul Părintele
nostru Lazăr, făcătorul de minuni, care a sihăstrit în Muntele
Galissiei.
8. †) Soborul mai-Marilor Voievozi şi cetelor începători Mihail
şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
9. Sfinţii mucenici Onisifor şi Porfirie; Cuvioasele Maici
Matroana şi Teoctisa; Sfântul Artemon.
10. Sfinţii Apostoli din cei 70: Olimp, Rodion, Erast, Sosipatru
şi Cvart; Sfinţii Mucenici: Orest şi Mil, episcopul.
11. Sfinţii Mucenici Mina, Victor şi Vichentie; Sfânta Muceniţă
Ştefaniada.
X) Cuviosul Părintele nostru Teodor Studitul Mărturisitorul.
12. X Sfântul Părintele nostru Ioan cel Milostiv, patriarhul
Alexandriei; Cuviosul Părintele nostru Nil, pustnicul.
13. †) Cel între sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur,
patriarhul Constantinopolului. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
14. † Sfântul şi întru tot lăudatul Apostol Filip, unul din cei 12
Apostoli, şi Sfântul Grigorie Palama, arhiepiscopul. - Dezlegare la
peşte.
15. Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori: Gurie, Samona şi Aviv,
diaconul. - Din această zi se începe postul Naşterii Domnului.
16. X) Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei. - Dezlegare la vin şi
la untdelemn.
17. X Cel între sfinţi Părintele nostru Grigorie, episcopul
Neocezareei, făcătorul de minuni; Cuviosul Lazăr Zugravul.
18. Sfinţii Mucenici Platon, Roman şi Zaheu.
19. Sfântul Prooroc Avdie; Sfântul Mucenic Varlaam.
20. Înainteprăznuirea Intrării în biserică a Preasfintei de
Dumnezeu Născătoarei; Părintele nostru Proclu, patriarhul
Constantinopolului; Sfinţii Mucenici Anatolie şi Dasie cel din
Durostor (Silistra).
†) Cuviosul Părintele nostru Grigorie Decapolitul (ale cărui
sfinte moaşte se află în sfânta mânăstire Bistriţa din judeţul
Vâlcea).
21. (†) Intrarea în biserică a Preasfintei Stăpânei noastre de
Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria. - Praznic şi
dezlegare la peşte.
22. Sfinţii Apostoli din cei 70: Filimon, Onisim, Arhip şi Apfia
şi cei împreună cu dânşii; Sfânta Muceniţă Cecilia.
23. Cei între sfinţi Părinţii noştri: Grigore, episcopul
Acragandelor, şi Amfilohie, episcopul Iconiei; Cuviosul Sisinie;
Cuviosul Antonie de la Iezerul, din judeţul Vâlcea.
24. Sfinţii Mucenici Clement, papa Romei, şi Petru al
Alexandriei.
25. X Sfânta mare Muceniţă Ecaterina; Sfântul mare Mucenic
Mercurie. - În această zi se odovăieşte praznicul Intrării în biserică. -
Dezlegare la vin şi la untdelemn.
26. Cuviosul Părintele nostru Alipie Stâlpnicul şi Cuviosul
Stelian Paflagonul.
27. X Sfântul mare Mucenic Iacob Persul; Cuviosul Natanael;
Sfântul Onufrie.
28. X Sfântul Cuviosul Mucenic Ştefan cel Nou; Sfântul
Mucenic Irinarh.
29. Sfinţii Mucenici Paramon şi Filumen; Cuviosul Părintele
nostru Acachie cel de la scară.
30. † Sfântul şi întru tot lăudatul Apostol Andrei, cel întâi
chemat; Sfântul Frumentie, episcopul. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.

LUNA DECEMBRIE

31, de zile. Ziua are 9 ceasuri şi noaptea 15.
1. Sfântul Prooroc Naum; Cuviosul Filaret Milostivul.
2. Sfântul Prooroc Avacum; Sfânta Muceniţă Meropi.
3. Sfântul Prooroc Sofonie; Cuviosul Ioan Sinaitul (Sihastrul),
episcopul Coloniei.
4. † Sfânta mare Muceniţă Varvara; Cuviosul Părintele nostru
Ioan Damaschin. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
5. † Preacuviosul şi purtătorul de Dumnezeu Părintele nostru
Sava cel Sfinţit; Sfântul Mucenic Anastasie. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
6. †) Cel între sfinţi Părintele nostru Nicolae, arhiepiscopul
Mirei Lichiei, făcătorul de minuni. - Praznic. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
7. Cel între sfinţi Părintele nostru Ambrozie, episcopul
Mediolanului.
†) Sfânta Muceniţă Filofteia fecioara (ale cărei sfinte moaşte
se află la Curtea de Argeş).
8. Cuvioşii Părinţii noştri Patapie şi Sofronie, episcopul
Ciprului; Sfinţii Apostoli Sosten, Apolo, Chifa, Tihic, Epafrodit,
Cezar şi Onisifor.
9. X) Zămislirea Sfintei Fecioare de către strămoaşa Ana;
Proorociţa Ana. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
10. Sfinţii Mucenici Mina, Ermoghen, Eugraf, Calicheladeu,
Ghemel.
11. Sfinţii Părinţii noştri Daniel Stâlpnicul şi Luca; Sfântul
Mucenic Varsava; Sfinţii Mucenici Achepsei, Aitala, Terentie,
Vichentie, Emilian şi Vevea.
12. † Cel între sfinţi Părintele nostru şi făcătorul de minuni
Spiridon; Sfântul Alexandru, arhiepiscopul. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
13. † Sfinţii Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie
şi Orest; Sfânta Muceniţă Lucia fecioara; Cuviosul Arsenie, cel din
Latro. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
Duminica Sfinţilor Strămoşi, adică a Sfinţilor Părinţi celor mai
dinainte.
14. Sfinţii Mucenici Tirs, Levchie, Calinic, Filimon, Apolonie şi
Arian.
15. † Sfinţii sfinţiţii Mucenici Elefterie, Suzana şi Vah cel Nou;
Cuviosul Părintele nostru Pavel cel din Latro.
16. Sfântul Prooroc Agheu; Sfântul Mucenic Marin; Sfânta
Teofana împărăteasa.
17. X Sfântul Prooroc Daniel şi Sfinţii trei tineri: Anania, Azaria
şi Misail. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
Duminica înaintea Naşterii lui Hristos, a Sfinţilor Părinţi.
18. Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul; Sfântul Mucenic Sebastian;
Sfânta Muceniţă Zoe şi cei împreună cu dânşii; Sfântul Părintele
nostru Modest, arhiepiscopul Ierusalimului; Cuviosul Fior.
19. Sfântul Mucenic Bonifatie; Cuviosul Grighentie; Sfânta
Aglaia.
20. X Înainteprăznuirea Naşterii după trup a Domnului
Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos; Sfântul
sfinţitul Mucenic Ignatie, purtătorul de Dumnezeu. - Dezlegare la
vin şi la untdelemn.
21. Sfânta Muceniţă Iuliana cea din Nicomidia; Sfântul
Temistocle.
22. Sfânta Mare Muceniţă Anastasia; Sfinţii Mucenici Hrisogon
şi Teodota.
23. X Sfinţii zece Mucenici din Creta; Cuvioşii Pavel şi Naum.
24. Sfânta Cuvioasă Muceniţă Eugenia şi cele împreună cu
dânsa. - Ajunul Crăciunului.
25. (†) Naşterea cea după trup a Domnului Dumnezeului şi
Mântuitorului nostru Iisus Hristos. - Praznic şi dezlegare la toate cele
de mâncare din aceasta zi până în ajunul Bobotezei. Mijloceasurile nu se
citesc.
26. (†) Soborul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu; Sfântul
Mucenic Eftimie, episcopul Sardelor.
† Tot în această zi se face şi pomenirea Preacuviosului
Părintelui nostru de Dumnezeu purtătorul Nicodim cel sfinţit de
la Tismana (din ale cărui sfinte moaşte se află o parte la a sa
sfântă Mânăstire Tismana din judeţul Gorj).
Duminică după Naşterea Domnului, pomenirea sfinţilor şi
drepţilor Iosif, logodnicul Fecioarei, David, împăratul şi Iacob,
fratele (ruda) Domnului. - (Despre Iacob vezi ziua de 23 octombrie).
27. †) Sfântul Apostol întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan;
Cuviosul Părintele nostru Teodor Mărturisitorul şi fratele său,
Teofan Pustnicul.
28. Sfinţii douăzeci de mii de Mucenici, cei arşi în Nicomidia.
29. Sfinţii paisprezece mii de prunci, cei ucişi de Irod;
Cuviosul Părintele nostru Marcel, egumenul mănăstirii celor
neadormiţi (achimiţilor).
30. Sfânta Muceniţă Anisia; Cuvioasa Teodora. Tot în această zi
se cântă slujba cuvioasei Melania, pentru că la 31 decembrie se
odovăieşte praznicul Naşterii Domnului.
31. Sfântul Mucenic Hermes; Cuvioasa Melania Romana;
Cuviosul Zotic preotul, hrănitorul copiilor sărmani. În această zi se
odovăieşte praznicul Naşterii Domnului.

LUNA IANUARIE

Are 31 de zile. Ziua are 10 ceasuri şi noaptea 14.
1. †) Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului nostru Iisus
Hristos; cel între sfinţi Părintele nostru Vasile cel Mare,
arhiepiscopul Cezareei Capadociei.
2. Înainte-prăznuirea Botezului Domnului; cei între sfinţi
Părintele nostru Silvestru, papa Romei, şi Serghie.
3. Sfântul Prooroc Maleahi; Sfântul Mucenic Gordie.
4. Soborul Sfinţilor 70 de Apostoli; Cuviosul Părintele nostru
Teoctist, egumenul de la Kucumia Siciliei.
5. Sfinţii Mucenici Teopempt şi Teona; Cuvioasa Sinclitichia. -
Ajunul Botezului Domnului. - Post în orice zi s-ar întâmpla.
6. (†) Sfântul Botez al Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului
nostru Iisus Hristos. - Praznic şi dezlegare la toate.
7. X) Soborul Sfântului măritului Prooroc Înaintemergătorului
şi Botezătorului Ioan. - Praznic şi dezlegare la peşte.
8. După-prăznuirea Botezului Domnului; Cuvioşii Părinţii
noştri Gheorghe Hozevitul, Emilian Mărturisitorul; Cuvioasa
Maica noastră Domnica.
9. După-prăznuirea Botezului Domnului; Sfântul Mucenic
Polieuct; Cuviosul Eustratie.
10. După-prăznuirea Botezului Domnului; cel între sfinţi
Părintele nostru Grigorie, episcopul Nisei; Cuvioşii Dometian,
episcopul Meletinei, şi Marcian preotul; Sfântul Cuvios Antipa de
la Calapodeşti.
11. † După-prăznuirea Botezului Domnului; Cuviosul Părintele
nostru Teodosie, începătorul vieţii călugăreşti de obşte. -
Dezlegare la vin şi la untdelemn.
12. După-prăznuirea Botezului Domnului; Sfintele Muceniţe
Tatiana diaconiţa şi Eutasia.
13. După-prăznuirea Botezului Domnului; Sfinţii Mucenici
Ermil şi Stratonic.
În această zi se cântă şi slujba Sfinţilor Părinţi celor ucişi în Sinai şi
Rait, pentru că la 14 ianuarie se odovăieşte praznicul Botezului
Domnului.
14. Cuvioşii Părinţii noştri cei ucişi în Sinai şi Rait. - În această
zi se odovăieşte praznicul Botezului Domnului.
15. X Cuvioşii Părinţii noştri Pavel Tebeul şi Ioan Colibaşul.
16. X Cinstirea lanţului Sfântului măritului şi întru tot
lăudatului Apostol Petru; Sfinţii Mucenici Pevsip şi cei împreună
cu el. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
17. †) Cuviosul şi purtătorul de Dumnezeu Părintele nostru
Antonie cel Mare. - Praznic şi dezlegare la vin şi la untdelemn.
18. † Cei între sfinţi Părinţii noştri arhiepiscopii Alexandriei,
Atanasie şi Chiril. - Praznic şi dezlegare la vin şi la untdelemn.
19. X Cuvioşii Părinţii noştri Macarie Egipteanul, Arsenie şi
Marcu.
20. † Cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru
Eftimie cel Mare. - Praznic şi dezlegare la vin şi la untdelemn.
21. Cuviosul Părintele nostru Maxim Mărturisitorul; Sfinţii
Mucenici Neofit, Evghenie, Candid, Valerian şi Achila.
22. X Sfântul Apostol Timotei; Sfântul Cuviosul Mucenic
Anastasie Persul. - Dezlegare la vin şi untdelemn.
23. X Sfinţii sfinţiţii Mucenici Clement, episcopul Ancirei, şi
Agatanghel.
24. Cuvioasa noastră Xenia; Sfântul Mucenic Vavila.
25. †) Cel între sfinţi Părintele nostru Grigorie de Dumnezeu
cuvântătorul, patriarhul Constantinopolului; † Sfântul Bretanion,
Episcopul Tomisului; Cuviosul Publie. - Praznic şi dezlegare la vin şi
untdelemn.
26. Cuviosul Părintele nostru Xenofont, soţia sa Maria şi fiii
lor: Arcadie şi Ioan.
27. † Aducerea moaştelor celui între sfinţi Părintelui nostru
Ioan Gură de Aur. - Praznic şi dezlegare la vin şi la untdelemn.
28. X Cuvioşii Părinţii noştri Efrem Sirul, Paladie şi Iacob.
29. X Aducerea moaştelor Sfântului sfinţitului Mucenic
Ignatie, purtătorul de Dumnezeu.
30. †) Cei între sfinţi Părinţii noştri mari Ierarhi: Vasile cel
Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur;
Sfântul sfinţitul Mucenic Ipolit, papa Romei. - Praznic şi dezlegare la
vin şi la untdelemn.
31. X Sfinţii doctori fără de arginţi şi făcători de minuni Chir şi
Ioan

LUNA FEBRUARIE

Are 28 de zile, iar de este an bisect, 29. Ziua are 11 ceasuri şi
noaptea 13.
1. Înainte-prâznuirea Întâmpinării Domnului Dumnezeului şi
Mântuitorului nostru Iisus Hristos; Sfântul Mucenic Trifon;
Sfintele Muceniţe Perpetua şi Felicitas.
2. (†) Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos. - Praznic şi
dezlegare la peşte.
3. X Sfântul şi Dreptul Simeon, de Dumnezeu primitorul;
Sfânta Ana, proorociţă.
4. Cuviosul Părintele nostru Isidor Pelusiotul; Sfântul Mucenic
Avramie.
5. Sfintele Muceniţe Agata şi Teodula.
6. Cuviosul Părintele nostru Vucol, episcopul Smirnei; Sfinţii
Mucenici Iulian, Fausta şi Fotie patriarhul.
7. Cuvioşii Părinţii noştri Partenie, episcopul Damascului, şi
Luca; Sfinţii 1003 mucenici din Nicomidia. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
8. X Sfântul mare Mucenic Teodor Stratilat; Sfântul Prooroc
Zaharia.
9. Sfinţii Mucenici Nichifor, episcopul Marcel şi Pangratie. - În
această zi se odovăieşte praznicul Întâmpinării.
10. † Sfântul sfinţitul Mucenic Haralambie; Sfânta Muceniţă
Valentina. De nu este Postul cel Mare se cântă şi slujba Sfântului
Mucenic Nichifor.
11. Sfântul sfinţitul Mucenic Vlasie, episcopul Sevastiei;
Sfânta Teodora împărăteasa.
12. Cei între sfinţi Părinţii noştri Meletie, arhiepiscopul
Antiohiei celei mari, şi Antonie patriarhul; Sfântul Mucenic
Hristea.
13. Cuviosul Părintele nostru Martinian; Sfinţii Apostoli Acvila
şi Priscila.
14. Cuvioşii Părinţii noştri Auxenţiu, Maron şi Avraam.
15. Sfântul Apostol Onisim; Sfântul Mucenic Maior.
16. Sfinţii Mucenici Pamfil, Valentin şi cei împreună cu dânşii;
Cuviosul Flavian.
17. X Sfântul mare Mucenic Teodor Tiron; Sfânta Mariamna. -
Dezlegare la vin şi la untdelemn.
18. Sfântul Părintele nostru Leon, papa Romei; Cuvioşii
Agapit, Mariam şi Pulheria.
19. Sfinţii Apostoli: Arhip, Filimon şi Apfia; Cuvioşii Evghenie
şi Macarie.
20. Cei între sfinţi Părinţii noştri Leon, episcopul Cataniei, şi
Agaton; Cuviosul Visarion.
21. Cuviosul Părintele nostru Timotei; Sfântul Eustaţiu,
episcopul Antiohiei.
22. Aflarea cinstitelor moaşte ale Sfinţilor celor din Eughenia.
Cuvioşii Atanasie, Talasie şi Irineu (Limneu).
23. † Sfântul sfinţitul Mucenic Policarp, episcopul Smirnei;
Sfânta Gorgonia.
24. †) întâia şi a doua aflare a cinstitului cap al Sfântului
măritului Prooroc, Înaintemergător şi Botezător Ioan. - Dezlegare
la vin şi la untdelemn.
25. Sfinţii Tarasie, arhiepiscopul Constantinopolului,
Alexandru şi Ipatie.
26. Cel între sfinţi Părintele nostru Porfirie, arhiepiscopul
Gazei; Sfânta Muceniţă Fotini; Sfântul Teodor.
27. Cuviosul Părintele nostru Procopie Mărturisitorul;
Cuviosul Talaleu.
28. Cuviosul Părintele nostru Vasile Mărturisitorul, care a
sihăstrit împreună cu Sfântul Procopie.
29. Cuviosul Părintele nostru Casian Romanul şi Gherman din
Dobrogea.

LUNA MARTIE

Are 31 de zile. ziua are 12 ceasuri şi noaptea 12.

1. Cuvioasa Muceniţă Evdochia; Cuvioasa Doranina.
2. Sfântul sfinţitul Mucenic Teodot, episcopul Cirenei; Sfinţii
Mucenici Isihie şi Nestor.
3. Sfinţii Mucenici Eutropie cu ai săi, Cleonic şi Vasilisc.
4. Cuviosul Părintele nostru Gherasim cel de la Iordan; Sfinţii
Mucenici Pavel şi Iuliana, sora lui.
5. Sfinţitul Mucenic Conon; Sfânta Muceniţă Iraida.
6. Sfinţii 42 de Mucenici din Amoreea; Sfântul Eufrosin.
7. Sfinţii sfinţiţi Mucenici episcopi din Cherson: Vasilevs,
Efrem, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatador şi Elpidie.
8. Cuviosul Părintele nostru Teofilact Mărturisitorul, episcopul
Nicomidiei.
9. †) Sfinţii 40 de Mucenici, care au pătimit în iezerul
Sevastiei. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
10. Sfinţii Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie şi cei împreună
cu dânşii.
11. Cel între sfinţi Părintele nostru Sofronie, patriarhul
Ierusalimului; Sfinţii Mucenici Trofim şi Lalu.
12. Cuviosul Părintele nostru Teofan Mărturisitorul al
Sigrianei; Sfântul Grigore Dialogul.
13. Aducerea moaştelor celui între sfinţi Părintelui nostru
Nichifor, patriarhul Constantinopolului.
14. Cuviosul Părintele nostru Benedict; Sfântul Mucenic
Alexandru preotul.
15. Sfinţii Mucenici Agapie, Plisie, Timolau şi cei împreună cu
dânşii.
16. Sfinţii Mucenici Sabin, Papa, Romano şi Amin.
17. Cuviosul Părintele nostru Alexie, omul lui Dumnezeu;
Sfântul Mucenic Marin.
18. Cel între sfinţi Părintele nostru Chiril, arhiepiscopul
Ierusalimului.
19. Sfinţii Mucenici Hrisant, Daria şi Ilaria.
20. Cuvioşii Părinţii noştri cei ucişi în mănăstirea Sfântul Sava
cel sfinţit.
21. Cuviosul Părintele nostru Iacob, episcopul şi
mărturisitorul; Sfinţii Toma şi Serapion.
22. Sfântul sfinţitul Mucenic Vasile, preotul bisericii din
Ancira; Sfânta Drosida.
23. Sfântul Cuviosul Mucenic Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui,
care au mărturisit împreună cu el.
24. X Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri; Sfântul Cuviosul
Părintele nostru Zaharia; Sfântul Mucenic Luca; Sfântul Artemon
episcopul.
25. (†) Buna Vestire, a Preasfintei Stăpânei noastre de
Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria.
Praznic şi dezlegare la peşte, dacă nu este în Săptămâna Patimilor.
26. X Soborul Arhanghelului Gavriil; Sfinţii Mucenici
Montanus, preotul şi soţia sa Maxima. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
27. Sfânta Muceniţă Matroana cea din Tesalonic; Sfântul
Prooroc Anania.
28. Cuviosul Ştefan, făcătorul de minuni, şi Ilarion cel Nou;
Sfinţii Mucenici Filit şi Lidia.
29. Cuviosul Părintele nostru Marcu, episcopul Aretuselor,
Chiril diaconul şi cei împreună cu dânşii.
30. Cuviosul Părintele nostru Ioan, care a scris «Scara»; Sfântul
Prooroc Ioad; Sfânta Evula.
31. Cuviosul şi făcătorul de minuni Ipatie, episcopul Gangrei;
Sfinţii Acachie şi Veniamin.

LUNA APRILIE

Are 30 de zile. Ziua are 13 ceasuri şi noaptea 11.
1. Cuvioasa Maica noastră Maria Egipteanca; Cuviosul
Macarie Mărturisitorul.
2. Cuviosul Părintele nostru Tit, făcătorul de minuni; Sfinţii
Mucenici Amfian şi Edesie.
3. Cuviosul Părintele nostru Nichita Mărturisitorul, egumenul
Mănăstirii Midichiei; Sfântul Mucenic Elpidifor.
4. Cuvioşii Părinţii noştri Iosif, scriitorul de cântări, Gheorghe
cel de la Maleon, Zosima şi Platon.
5. Sfinţii Mucenici Teodul, Agatopod şi cei împreună cu
dânşii, Claudie, Diodor, Serapion şi Nichifor.
6. Sfântul Irineu de Sirmium; Cel între sfinţi Părintele nostru
Eutihie, Patriarhul Constantinopolului; Cuvioasa Platonida.
7. Cuviosul Părintele nostru Gheorghe Mărturisitorul,
episcopul Meletinei; Sfântul Mucenic Caliopie; Sfânta Muceniţă
Achilina.
8. Sfinţii Apostoli din cei 70: Irodion, Agav, Ruf şi cei
împreună cu dânşii; Sfântul Celestin, papa Romei.
9. Sfântul Mucenic Eupsihie din Cezareea; Cuviosul Vadim.
10. Sfinţii Mucenici Terentie, Pompie, African, Maxim şi cei
împreună cu dânşii; Sfântul Dima.
11. Sfântul sfinţitul Mucenic Antipa, episcopul Pergamului
Asiei; Cuvioasa Trifina.
†) Tot în această zi, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.
12. Cuviosul Părintele nostru Vasile Mărturisitorul, episcopul
Pariei; Sfânta Antuza.
13. Sfinţii sfinţiţii Mucenici Artemon, Cvintilian şi Dada.
14. Cel între sfinţi Părintele nostru Martin Mărturisitorul, papa
Romei; Sfânta Muceniţă Tomaida.
15. Sfinţii Apostoli dintre cei 70: Aristarh, Pud şi Trofim.
16. Sfintele Muceniţe fecioare Agapia, Irina şi Hionia.
17. Cuvioşii Părinţii noştri Simeon, episcopul, Acachie,
episcopul, Avdela, Adrian şi Agapet, episcopul.
18. Cuvioşii Părinţii noştri Ioan, ucenicul Sfântului Grigorie
Decapolitul şi Ioan, Arhiepiscopul Antiohiei; Sfinţii Mucenici Sava
Gotul şi Cosma episcopul.
19. Cuviosul Părintele nostru Ioan cel de la Lavra veche; Sfinţii
Pafnutie şi Gheorghe.
20. Cuviosul Părintele nostru Teodor Trihina; Sfântul Apostol
Zaheu; Sfântul Mucenic Atanasie; Sfântul Teotim, episcopul
Tomisului.
21. Sfinţii sfinţiţii Mucenici Ianuarie, episcopul şi cei
împreună cu dânsul; Teodor cel din Perga şi Alexandra
împărăteasa; Sfânta Muceniţă Filipia; Cuviosul Atanasie Sinaitul.
22. Cuviosul Părintele nostru Teodor Sicheotul; Sfântul
Natanael.
23. †) Sfântul măritul mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de
biruinţă şi făcătorul de minuni. - Praznic şi dezlegare la vin şi la
untdelemn.
24. Sfântul Mucenic Sava Stratilat; Cuvioasa Maica noastră
Elisabeta, făcătoarea de minuni; † Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava,
mitropolitul Transilvaniei; Iosif Mărturisitorul din Maramureş.
25. X) Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu. - Dezlegare la vin
şi la untdelemn.
26. Sfântul sfinţitul Mucenic Vasile, episcopul Amasiei; Sfânta
Glafira.
27. X Sfântul sfinţitul Mucenic Simion, fratele (ruda)
Domnului.
28. Sfinţii Apostoli dintre cei 70: Iason şi Sosipatru; Sfinţii
Mucenici Maxim, Dada şi Cvintilian.
29. Sfinţii 9 mucenici cei din Cizic; Cuviosul Părintele nostru
Memnon, făcătorul de minuni.
30. X) Sfântul Apostol Iacob, fratele Sfântului Apostol Ioan, de
Dumnezeu cuvântătorul; Sfântul Donat. - Dezlegare la vin şi la
untdelemn.

LUNA MAI

Are 31 de zile. Ziua are 14 ceasuri şi noaptea 10.
1. Sfântul Prooroc Ieremia; Cuviosul Eftimie, Ignaţiu şi
Acachie; Cuvioasa Isidora.
2. X Aducerea moaştelor celui între sfinţi Părintelui nostru
Atanasie cel Mare (vezi ianuarie 18). - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
3. Sfinţii Mucenici Timotei şi Mavra; Sfântul Diodor.
† Tot în această zi pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru
Teodosie, egumenul Mănăstirii Pecerska, începătorul vieţii
monahiceşti de obşte pe pământul Rusiei.
4. Sfânta Cuvioasa Muceniţă Pelaghia; Cuviosul Valerian.
5. Sfânta şi mărita Muceniţă Irina; Sfinţii Mucenici Neofit şi
Gaian.
6. Sfântul şi dreptul Iov, mult-răbdătorul; Cuvioşii Mamant şi
Pahomie.
7. X Pomenirea semnului Cinstitei Cruci ce s-a arătat pe cer în
cetatea Ierusalimului; Sfântul Mucenic Acachie.
8. † Sfântul măritul şi întru tot lăudatul Apostol şi Evanghelist
Ioan, de Dumnezeu cuvântătorul; Cuviosul Părintele nostru
Arsenie cel Mare. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
9. Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae; Sfântul
Prooroc Isaia; Sfântul Mucenic Hristofor.
10. X) Sfântul Apostol Simon Zilotul; Cuviosul Isihie. -
Dezlegare la vin şi la untdelemn.
11. Sfinţii sfinţiţi Mucenici Mochie, Acachie şi Dioscur;
înnoirea Constantinopolului.
12. X Cei între sfinţi Părinţii noştri Epifanie, arhiepiscopul
Ciprului, şi Gherman, patriarhul Constantinopolului.
Tot în această zi, Sfântul Mucenic Ioan Valahul.
13. Sfânta Muceniţă Glicheria; Cuviosul Serghie
Mărturisitorul.
14. Sfinţii Mucenici Isidor cel din insula Hios şi Terapont.
15. X Cuviosul Părintele nostru Pahomie cel Mare; Sfântul
Ahile, arhiepiscopul Larisei, făcătorul de minuni. - Dezlegare la vin
şi la untdelemn.
16. Cuviosul Părintele nostru Teodor cel sfinţit, ucenicul
Cuviosului Pahomie; Sfântul Mucenic Isachie.
17. Sfântul Apostol Andronic şi cei împreună cu dânsul;
Sfânta Iunia.
18. Sfântul sfinţitul Mucenic Teodot, cel din Ancira; Sfinţii
Mucenici Petru, Dionisie şi Veniamin şi cei împreună cu dânşii;
Sfânta Hristina şi cele şapte fecioare împreună cu dânsa.
19. Sfântul sfinţitul Mucenic Patrichie, episcopul Prusiei, şi cei
împreună cu dânsul; Sfânta Muceniţă Chiriachi; Cuviosul
Memnon.
20. Sfinţii Mucenici Talaleu şi Talasie; Cuviosul Marcu
pustnicul.
21. †) Sfinţii mari împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin
şi mama sa Elena. - Praznic şi dezlegare la vin şi la untdelemn.
22. Sfinţii Mucenici Vasilisc şi Marcel; Sfinţii Părinţi de la
Sinodul al II-lea Ecumenic.
23. Cuviosul Părintele nostru Mihail Mărturisitorul, episcopul
Sinadei.
24. X Cuviosul Părintele nostru Simion, cel din Muntele
Minunat; Sfântul Mucenic Serapion; Sfânta Muceniţă Marciana. -
Dezlegare la vin şi untdelemn.
25. † A treia aflare a cinstitului cap al Sfântului, Măritului
Prooroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; Sfântul
Mucenic Celestin. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
26. Sfântul Apostol Iuda; Sfinţii sfinţiţi Apostoli Carp şi Alfeu
dintre cei şaptezeci; Sfinţii Mucenici Averchie şi Elena.
27. Sfinţii sfinţiţii Mucenici Terapont, episcopul Sardei, şi
Alipie.
28. Cuviosul Părintele nostru Nichita, episcopul Calcedonului;
Sfântul sfinţitul Mucenic Eladie; Sfânta Muceniţă Eliconida.
29. Sfânta Cuvioasa Muceniţă Teodosia, fecioara; Sfinţii
Mucenici Olivian, episcopul şi Alexandru, episcopul Alexandriei.
30. Cuvioşii Părinţii noştri Isaachie Mărturisitorul, egumenul
Mănăstirii Dalmaţiei, şi Varlaam; Sfântul Mucenic Natalie.
31. Sfântul Apostol Ermie; Sfinţii sfinţiţi Mucenici Ermie,
Eusebie şi Haralambie.

LUNA IUNIE

Are 30 de zile. Ziua are 15 ceasuri si noaptea 9.
1. Sfinţii Mucenici Iustin Martirul şi Filosoful; alt Iustin şi Firm
şi cei împreună cu dânşii.
2. † Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; Cel
între sfinţi Părintele nostru Nichifor Mărturisitorul, patriarhul
Constantinopolului.
3. Sfinţii Mucenici Luchilian, cu soţia şi copii lor: Ipatie, Paul şi
Paula.
4. † Sfinţii Mucenici Zotic, Atal, Camasis şi Filip de la Niculiţel;
Cel între sfinţi Părintele nostru Mitrofan, patriarhul
Constantinopolului; Cuvioasa Sofia.
5. Sfinţii sfinţiţi Mucenici: Dorotei, episcopul Tirului, Marcian,
Nicandru şi Leonid.
6. Cuvioşii părinţii noştri Visarion, făcătorul de minuni, şi
Ilarion cel Nou, de la Mănăstirea Dalmaţiei; Sfinţii Mucenici
Ghelasie, Eusebia şi Sosana.
7. Sfântul sfinţitul Mucenic Teodot, episcopul Andrei; Sfintele
Muceniţe Zenaida şi Sebastiani; Cuviosul Antim.
8. X Aducerea moaştelor Sfântului marelui Mucenic Teodor
Stratilat; Sfânta Muceniţă Caliopi, Cuvioasa Melania. - Dezlegare la
vin şi la untdelemn.
9. X Cel între sfinţi Părintele nostru Chiril, arhiepiscopul
Alexandriei; Sfintele Muceniţe Tecla, Mariamni, Marta şi Maria.
10. Sfinţii sfinţiţi Mucenici Timotei, episcopul Prusiei, şi
Alexandru; Sfânta Muceniţă Antonia.
11. X Sfinţii Apostoli Bartolomeu şi Barnaba. - Dezlegare la vin
şi la untdelemn.
12. X Cuvioşii Părinţii noştri Onufrie cel Mare şi Petru Atonitul.
13. Sfânta Muceniţă Achilina; Sfântul Trifilie, episcopul
Levcosiei din Cipru.
14. Sfântul Prooroc Elisei; cel între sfinţi Părintele nostru
Metodie, patriarhul Constantinopolului.
15. Sfântul Prooroc Amos; Fericiţii Austin şi Ieronim.
16. Sfântul Tihon făcătorul de minuni, episcopul Amatundei
din Cipru; Sfântul Mucenic Marcu episcopul.
17. Sfinţii Mucenici Manuel, Savel şi Ismael, Inochentie, Isavru
şi cei împreună cu dânşii.
18. Sfinţii Mucenici Leontie, Ipatie şi Teodul; Cuviosul Erasm.
19. X) Sfântul Apostol Iuda, fratele (ruda) Domnului; Cuviosul
Paisie cel Mare; Sfântul Mucenic Zosima. - Dezlegare la vin şi
untdelemn.
20. Sfântul sfinţitul Mucenic Metodic, episcopul Patarelor;
Cuviosul Calist patriarhul.
21. Sfinţii sfinţiţi Mucenici Iulian, din Tars, şi Afrodisie.
22. Sfinţii sfinţiţi Mucenici Eusebie, episcopul Samosatelor,
Zenon şi Zina.
23. Sfânta Muceniţă Agripina; Sfântul Mucenic Aristocle.
24. (†) Naşterea Cinstitului, Măritului Prooroc,
Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan; Aducerea moaştelor
Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava; Sfântul Niceta de
Remesiana. - Praznic şi dezlegare la peşte.
25. Sfânta Cuvioasa Muceniţă Fevronia; Sfinţii Mucenici
Procopie şi Orentie cu fraţii săi.
26. Cuviosul Părintele nostru David din Tesalonic; Sfântul
Ioan, episcopul Goţiei.
27. Cuviosul Părintele nostru Samson, primitorul de străini;
Sfântul Mucenic Anect.
28. X Aducerea moaştelor Sfinţilor doctori fără de arginţi şi
făcători de minuni Chir şi Ioan (vezi ianuarie 31); Sfântul Mucenic
Papia. - Praznic şi dezlegare la peşte.
29. (†) Sfinţii, măriţi şi întru tot lăudaţi şi mai-marii Apostolilor
Petru şi Pavel.
30. † Soborul Sfinţilor măriţilor şi întru tot lăudaţilor 12
Apostoli; † Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţi. - Praznic şi
dezlegare la peşte.

LUNA IULIE

Are 31 de zile. Ziua are 14 ceasuri şi noaptea 10.
1. Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi; Sfinţii doctori fără de
arginţi şi făcători de minuni Cosma şi Damian, cei din Roma;
Sfântul Mavrichie. - Dezlegare la vin şi untdelemn.
2. X) Punerea în raclă a cinstitului veşmânt al Preasfintei
Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne; Sfântul
Iuvenalie patriarhul; † Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. - Dezlegare
la vin şi la untdelemn.
3. Sfântul Mucenic Iachint; cel între sfinţi Părintele nostru
Anatolie, patriarhul Constantinopolului.
4. Cel între sfinţi Părintele nostru Andrei, arhiepiscopul Cretei,
şi Preacuvioasa Marta, mama Sfântului Simeon, făcătorul de
minuni; Cuvioasa Chiprila.
5. † Cuviosul şi purtătorul de Dumnezeu Părintele nostru
Atanasie al Atonului, cu ucenicii săi; Cuviosul Lampadie. -
Dezlegare la vin şi la untdelemn.
6. Sfântul Părintele nostru Sisoe cel Mare; Sfânta Muceniţă
Lucia.
7. Cuvioşii Părinţii noştri Toma cel din Maleon, Acachie cel de
la scară; Sfânta mare Muceniţă Chiriachi.
8. X Sfântul mare Mucenic Procopie; Sfânta Muceniţă
Teodosia.
9. Sfinţii Mucenici Pangratie şi Chiril, episcopul, Andrei şi
Prov.
10. Sfinţii 45 de mucenici cei din Nicopolea Arminiei.
† Tot în această zi şi pomenirea Preacuviosului Părintelui
nostru Antonie din Lavra Pecerska din Kiev, a celui ce a fost
începător al tuturor monahilor din Rusia.
11. X Sfânta şi lăudata Muceniţă Eufiraia, care a fost hotarul
părinţilor; Sfânta Olga împărăteasa; Sfântul Marcian.
12. Sfinţii Mucenici Proclu şi Ilarie; Cuviosul Părintele nostru
Mihael cel din Malein; Sfânta Veronica.
13. X Soborul Arhanghelului Gavriil; Preacuviosul Părintele
nostru Ştefan Savaitul.
14. Sfântul Apostol Achila; Sfinţii Mucenici Iust şi Iraclie.
15. X Sfinţii Mucenici Chiriac şi Iulita; Cuviosul Iosif,
arhiepiscopul Tesalonicului.
16. Sfinţii sfinţiţi Mucenici Atinoghen, cu cei zece ucenici ai
lui, Avudin şi Faust. În această zi facem şi pomenirea sfinţilor
părinţi de la Sinoadele: întâi, al doilea, al treilea, al patrulea, al
cincilea şi al şaselea Ecumenice.
17. X Sfânta mare Muceniţă Marina; Sfântul Eufrasie,
episcopul; Sfinţii Părinţi de la Sinodul al IV-lea Ecumenic.
18. † Sfântul Mucenic Emilian de la Durostor; Sfinţii Mucenici
Iachint, cel din Amastrida, Emilian şi Pavel; Sfânta Muceniţă
Valentina.
19. Cuvioşii Părinţii noştri Dia şi Teodor episcopul; Cuvioasa
Maica noastră Macrina, sora Marelui Vasile.
20. † Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul. - Dezlegare la vin
şi la untdelemn.
21. Cuvioşii Părinţii noştri Simeon, cel ce s-a făcut nebun
pentru Hristos, şi Ioan, cel ce a sihăstrit împreună cu dânsul;
Sfântul Prooroc Iezechiel.
22. X Sfânta mironosiţă şi întocmai cu Apostolii Maria
Magdalena; Cuvioasa Marcela. - Dezlegare la vin şi la untdelemn.
23. Aducerea moaştelor Sfântului sfinţitului Mucenic Foca;
Sfinţii Mucenici Apolinarie episcopul, Trofim, Teofil şi cei
împreună cu dânşii.
24. X Sfânta mare Muceniţă Hristina; Sfântul Mucenic
Ermoghen.
25. X) Adormirea Sfintei Ana, mama Născătoarei de
Dumnezeu; Sfintele femei Olimpiada şi Eupraxia. - Dezlegare la vin
şi la untdelemn.
26. Sfinţii sfinţiţi Mucenici Ermolae şi cei împreună cu dânsul
Ermip şi Erniocrat; Sfânta Cuvioasă Muceniţă Paraschevi. -
Dezlegare la vin şi la untdelemn.
27. † Sfântul mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon;
Cuvioasa Antuza; Cuviosul Marcel.
28. Sfinţii Apostoli şi Diaconi Prohor, Nicanor, Timon şi
Parmena şi Preacuviosul Părintele nostru Pavel Xiropotamiteanul.
29. Sfinţii Mucenici Calinic, Veniamin şi Mamant; Sfânta
Muceniţă Teodota.
30. Sfinţii Apostoli Sila, Silvan, Crescent, Andronic şi cei
împreună cu dânşii; Sfânta Muceniţă Iulita.
31. X Înainteprăznuirea scoaterii Cinstitei şi de viaţă
făcătoarei Cruci; Sfântul şi Dreptul Evdochim; Sfântul Iosif cel din
Arimateea. În această zi se lasă sec pentru postul Adormirii Maicii
Domnului.

Luna August

Are 31 de zile. Ziua are 13 ceasuri şi noaptea 11

1. X) Scoaterea cinstitelor lemne ale Cinstitei şi de viaţăfăcătoarei Cruci. Sfinţii şapte fraţi Mucenici Macabei, ale cărornume sunt: Avim, Antonie, Gurie, Eleazar, Evsevona, Ahim şiMarcel, şi maica lor, Solomoni, precum şi dascălul lor, Eleazar.

2. X Aducerea moaştelor Sfântului întâiului Mucenic şi
Arhidiacon Ştefan; binecredinciosul împărat Justinian.
3. Cuvioşii Părinţii noştri Isachie, Dalmat şi Faust; Sfânta
Salomeia mironosiţa; Sfântul Mucenic Ştefan, episcopul Romei.
4. Sfinţii şapte tineri din Efes; Sfânta Cuvioasa Muceniţă
Evdochia.
5. X Înainte-prăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului nostru
Iisus Hristos; Sfinţii Mucenici Evsignie şi Fabie, episcopul Romei;
Cuvioasa Nona.
6. (†) Schimbarea la Faţă a Domnului Dumnezeului şi
Mântuitorului nostru Iisus Hristos. – Praznic şi dezlegare la peşte.
7. † Sfânta Cuvioasa Teodora de la Sihla; Preacuviosul
Mucenic Dometie Persul; Sfinţii Mucenici Narcis, episcopul şi
Potamia.
8. Sfântul Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului; Sfinţii
Mucenici Leonid şi Stirachie; Sfântul Miron, episcopul.
9. X) Sfântul Apostol Matia; Sfântul Mucenic Antonin.
10. Sfinţii Mucenici Lavrentie arhidiaconul, Xist şi Ipolit.
11. Sfântul Mucenic şi Arhidiacon Evplu; Sfântul Părinte Nifon,
patriarhul Constantinopolului.
12. Sfinţii Mucenici Fotie şi Anichit; Sfântul Pamfil.
13. Mutarea moaştelor Cuviosului Părintelui nostru Maxim
Mărturisitorul. – În această zi se odovăieşte praznicul Schimbării la
faţă; iar slujba Sfântului Maxim se cântă la 12 ale lunii.
14. X Înainte-prăznuirea Adormirii Preasfintei de Dumnezeu
Născătoarei; Sfântul Prooroc Miheia; Sfinţii Mucenici Marcel,
episcopul şi Ursichie.
15. (†) Adormirea Preasfintei, măritei, Stăpânei noastre de
Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria. - Praznic şi
dezlegare la peşte.
16. X) Aducerea din Edesa la Constantinopol a icoanei
nefăcute de mână a Domnului nostru Iisus Hristos, adică a sfintei
mahrame; Sfinţii Mucenici Diomid, Alcibiad şi Stamatie; Sfinţii
Martiri Brâncoveni Constantin Vodă şi cei patru fii ai săi:
Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache.
17. Sfinţii Mucenici Miron, Straton, Ciprian şi Tirs.
18. Sfinţii Mucenici Fior şi Lavru; Sfântul Polien.
19. Sfântul Mucenic Andrei Stratilat şi cei împreună cu dânsul,
două mii cinci sute nouăzeci şi trei; Sfinţii Timotei şi Agapie;
Sfânta Tecla.
20. Sfântul Prooroc Samuel; Sfântul Mucenic Eliodor.
21. Sfântul Apostol Tadeu; Sfânta Muceniţă Vasa, cu fiii ei;
Sfânta Teoclita; Sfinţii Mucenici Donat diaconul, Romul preotul,
Silvan diaconul şi Venust.
22. Sfinţii Mucenici Agatonic şi cei împreună cu dânsul:
Antuza, Zotic, Irineu şi Or.
23. Sfinţii Mucenici Lup şi Irineu episcopul; Cuviosul Calinic
patriarhul. În această zi se odovaieşte praznicul Adormirii, iar slujba
Sfântului Mucenic Lup se cântă la 22 ale lunii.
24. Sfinţii sfinţiţi Mucenici Eutihie, ucenicul Sfântului Ioan,
cuvântătorul de Dumnezeu, şi Taţian.
25. X Întoarcerea moaştelor Sfântului Apostol Bartolomeu;
Sfântul Apostol Tit.
26. Sfinţii Mucenici Adrian şi Natalia, soţia sa, şi Atic.
27. Cuviosul Părintele nostru Pimen; Sfânta Muceniţă Eutalia;
Sfinţii Mucenici Fanurie şi Osie episcopul.
28. Cuviosul Părintele nostru Moise etiopianul; Sfântul
Mucenic Diomid; Sfânta Ana proorociţa.
29. (†) Tăierea cinstitului cap al Sfântului, Măritului Prooroc,
Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan. - Praznic şi post în orice zi sar
întâmpla.
30. Cei între sfinţi Părinţii noştri patriarhii
Constantinopolului: Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou; Cuviosul
Fantin.
31. X) Aşezarea în raclă a cinstitului brâu al Preasfintei
Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria. - Dezlegare la
vin şi la untdelemn.