RÂNDUIALA la punerea Crucii deasupra acoperământului Bisericii nou zidite

RÂNDUIALA

la punerea Crucii deasupra acoperământului

Bisericii nou zidite

Luând Iereul epitrahilul pre sine, şi tămâind crucea cu tămâie

binecuvântată, începe după obicei: Binecuvântat Dumnezeul

nostru…, Corul Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, şi după

Tatăl nostru…, Iereul: Că a Ta este Împărăţia…, Şi îndată cântă,

sau citesc troparele acestea: Mântuieşte Doamne, poporul Tău…,

Slavă…, Cela ce Te-ai înălţat pre Cruce de bună voie…, Şi acum…,

Solitoare a creştinilor neînfruntată…, După aceasta zicând

Diaconul; Domnului să ne rugăm. Şi Corul: Doamne miluieşte,

citeşte Iereul rugăciunea aceasta.

Doamne Atotţiitorule, Dumnezeul părinţilor noştri, Cela

ce prin toiagul lui Moisi, şi prin lemnul acela pre carele ai

poruncit a se atârna şarpele cel de aramă în pustie, izbăvind

poporul de muşcarea şerpilor, ai preînchipuit chipul

cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a iubitului Fiului Tău,

Domnului nostru Iisus Hristos, prin care s-a nimicit puterea

diavolului, şi viu s-a făcut neamul nostru cel muşcat de tot

vicleanul şarpe cel de demult: cu umilinţă, procăzând la

filantropia Ta cea nemăsurată, Te rugăm şi implorăm,

trimite acum cereasca Ta binecuvântare, şi binecuvintează

semnul acesta al Crucii, şi dă-i puterea şi tăria lemnului cel

binecuvântat, carele s-a stropit cu sângele Fiului Tău, ca să

fie Bisericii acesteia, ce s-a zidit numelui Tău, acoperământ

puternic, tare apărare, pururea izbăvire de toată reaua

împresurare, bună cuviinţă şi înfrumuseţare, şi semn

înfricoşător şi spăimântător vrăjmaşilor celor văzuţi şi celor

nevăzuţi; iară pre toţi ceia ce intră în biserica aceasta şi

privesc la el cu credinţă, şi se închină Fiului Tău celui

răstignit pre Cruce, binecuvintează-i, şi apărându-i cu

puterea Crucii, păzeşte-i totdeauna nevătămaţi de tot răul.

Căci Crucea este frumuseţea Bisericii, împăraţilor potestate,

credincioşilor întărire, lauda lui Pavel, iară demonilor rană.

Aşa, Doamne Dumnezeul nostru, pre toţi cei ce privesc cu

credinţă la semnul aceasta, şi-şi amintesc moartea cea

mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos Fiul Tău, şi se

roagă Ţie cu sârguinţă, auzi-i cu îndurare, şi-i miluieşte cu

filantropie, şi le dăruieşte sănătate cu zile îndelungate, şi-i

învredniceşte împărăţiei Tale, cu harul şi cu îndurările şi cu

iubirea de oameni a Unuia-Născutului Tău Fiu, cu Carele

binecuvântat eşti, cu Preasfântul şi Bunul, şi de-viaţăfăcătorul

Tău Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor, Amin.

Iară Iereul luând apă sfinţită, stropeşte cu ea crucea zicând:

Binecuvintează-se şi se sfinţeşte semnul aceasta al Crucii,

cu harul Sfântului Duh, prin stropirea Sfinţitei apei acesteia,

în numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, Amin.

Şi îndată se cântă Condacul aceasta glasul al 4-lea.

Cela ce Te-ai înălţat pre cruce de bună voie, poporului

Tău celui nou, numit cu numele Tău, îndurările Tale

dăruieşte Hristoase Dumnezeule, veseleşte cu puterea Ta

pre evlaviosul Domnitorul nostru (N) dând lui învingere

asupra rebelilor, având ajutorul Tău armă de pace, nebiruită

biruinţă.

După aceea face obişnuitul apolis bisericii, iar lucrătorii luând

crucea, o pun la locul său deasupra Bisericii.