Aflarea moaștelor Sfinților Mucenici din Evghenia

În vremile păgânilor împărați ai Romei fiind multe prigoniri asupra creștinilor și nenumărați mărturisitori ai numelui lui Iisus Hristos făcându-se mucenici cu diferite morți, iar trupurile lor cele sfinte lăsându-le neîngropate, spre mâncarea fiarelor și a păsărilor, se luau în taină de către credincioși și se îngropau cu cinste în locuri ascunse, prin case sau prin grădini. În acest fel și în locașurile Evgheniei au fost îngropate mulțime de moaște ale sfinților mucenici care au pătimit pentru Hristos și au rămas neștiute mulți ani. Încetând păgânătatea elinească și tiranii cu sunet pierind, iar împărații creștini luând cârmuirea, s-a luminat toată lumea cu lumina dreptei credințe și Biserica lui Hristos era în liniște adâncă. Atunci și sfintele moaște ale mucenicilor din Evghenia au fost scoase din pământ ca niște făclii de sub obroc, prin dumnezeiasca descoperire, adică cu minune.
În acel loc unde au fost îngropate a început a se da bolnavilor diferite tămăduiri, așa voind Dumnezeu, ca să fie robii lui arătați și cinstiți. Atunci a mers acolo arhiereul, cu clerul bisericesc și, săpând în acel loc, au aflat multe moaște ale sfinților mucenici, ale căror nume le știe numai Dumnezeu, Cel ce i-a scris pe ei în cartea vieții, sus în cer. Aceste sfinte moaște erau întregi și nestricate, încât s-a împlinit cu dânșii Sfânta Scriptură: „Păzi-vă Domnul toate oasele lor și niciunul dintr-însele nu se va zdrobi”. Încă și bună mireasmă ieșea din ele, și făceau minuni, toate neputințele tămăduind și duhurile cele rele și viclene din oameni gonind. Apoi s-au dus cu slavă în biserică, cu sobor mare de popor credincios, cu psalmi și cu cântări. După acestea s-a descoperit unui cleric, cu numele Nicolae, care era bărbat îmbunătățit, că între multele moaștele mucenicești ce s-au aflat în Evghenia, sunt și moaștele Sfântului Andronic, unul din cei 70 de apostoli, și ale Iuniei, ajutătoarea lui, pe care îi pomenește Sfântul Apostol Pavel în epistola către romani, zicând: „Închinați-vă lui Andronic și Iuniei, rudeniile mele, și împreună robiților mei, care sunt vestiți între apostoli”.