giovedì 18 dicembre 2014
Acatistul Sfântului Mucenic Sebastian
Cu roşeala sângiuirilor tale vopsindu-ţi haina pătimirii, te-ai îmbrăcat ca şi cu o porfiră, lăudate Sebastiane. Pentru aceasta te-ai sălăşluit împreună cu Hristos întru Împărăţia cea de sus şi fără de sfârşit, împreună cu cei ce au pătimit cu tine şi au primit cununi, înţelepte. Cu care împreună dănţuind, pomeneşte-ne totdeauna şi pe noi.
Condacul 1
Cu cunună de virtuţi ţi-ai împodobit sufletul, Sfinte Mucenice Sebastian, şi, răbdând durerea săgeţilor omorâtoare de trup, ai primit cu bucurie mucenicia şi te-ai înălţat de la cele trecătoare la cele veşnice, slăvind pe Dumnezeu şi cântând: Aliluia!
Icosul 1
Sfinte Sebastian, viteaz ai fost şi nu te-ai temut de durerile muceniciei, ci arzând de iubire pentru Hristos, singur ţi-ai mărturisit credinţa descoperind tuturor fericirea de a fi al lui Hristos; iar noi te cinstim cântând:
Bucură-te, mucenice mistuit pe altarul iubirii;
Bucură-te, erou ce te-ai dăruit singur jertfirii;
Bucură-te, lumină nebiruită pe pământ;
Bucură-te, doină cu dulce cuvânt;
Bucură-te, izvor al dăruirii dumnezeieşti;
Bucură-te, freamăt suav ce fericirii slujeşti;
Bucură-te, cel ce ai biruit amară suferinţă;
Bucură-te, cel ce ai dorit veşnicia cu stăruinţă;
Bucură-te, cel ce jertfă vie te-ai dăruit;
Bucură-te, gând curat şi neprihănit;
Bucură-te, rug prin iubire împlinit;
Bucură-te, glas ce în ceruri se aşterne;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 2-lea
Ai ştiut, Sfinte, să preţuieşti iubirea lui Dumnezeu pentru noi, şi ca un prinos de iubire ţi-ai dăruit viaţa, dându-ne nouă adevărată pildă; noi te rugăm fierbinte, întăreşte-ne în ale noastre suferinţe şi învaţă-ne să-L preamărim pe Dumnezeu, cântând alături de tine: Aliluia!
Icosul al 2-lea
O, Sfinte Sebastian, cât de mult te doresc sufletele noastre! Iată, exemplul jertfei tale sufletele ne hrănesc şi prin tine încă mai mult am învăţat să-L iubim pe Dumnezeu; primeşte acum glasurile noastre ce şoptesc:
Bucură-te, ostaş brav şi plin de nobleţe;
Bucură-te, a inimii mele adâncă frumuseţe;
Bucură-te, cel ce prin suferinţa lui Dumnezeu ai slujit;
Bucură-te, cel ce prin dureri inimi împietrite ai biruit;
Bucură-te, lacrimă născută din vitejie;
Bucură-te, neînţeleasă şi sfântă nebunie;
Bucură-te, al sufletelor noastre tainic ajutător;
Bucură-te, foc ce arzi, de-a pururi mistuitor;
Bucură-te, mărgăritar ce cerul împodobeşti;
Bucură-te, stea ce pe bolta inimilor noastre străluceşti;
Bucură-te, cel ce în suferinţe ne însoţeşti;
Bucură-te, cel ce ai grijă de noi;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 3-lea
Cel ce reverşi miresme de lumină către tronul lui Dumnezeu, te rugăm, mijloceşte pentru noi la Tronul Luminii, alături de Sfânta Fecioara, învaţă-ne să slăvim şi noi pe Cel Veşnic, cântând cu toată bucuria: Aliluia!
Icosul al 3-lea
O, Sfinte Sebastian, cel ce ai biruit întunericul prin curajul tău şi te-ai împodobit cu podoabele muceniciei, ajută-ne şi nouă în greutăţile noastre, învaţă-ne să fim curajoşi în războiul pe care-l purtăm pururea cu noi şi cu cele trecătoare, vino la noi, căci te chemăm strigând:
Bucură-te, prinos de slavă către Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce emani bucurie mereu;
Bucură-te, mireasmă de preacurată iubire;
Bucură-te, a celor mici însufleţire;
Bucură-te, soare arzând în plină măreţie;
Bucură-te, izvor nesecat de cerească energie;
Bucură-te, cel care ne hrăneşti cu sfântă energie;
Bucură-te, pisc de grandioase înălţimi;
Bucură-te, rug dătător de tainice lumini;
Bucură-te, rezonanţă curată a melodiei cereşti;
Bucură-te, fior de lumini, ce tainic străluceşti;
Bucură-te, că bucuria ta şi în noi se aşterne;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 4-lea
O, blândă lumină ce slujeşti Lumina supremă, ai grijă şi de noi, cei ce nu ştim să luminăm, şi cu bunătatea ta încarcă-ne sufletele şi transformă-ne, pentru numele Celui pe care-L iubeşti şi slujeşti, învaţă-ne să-L cinstim şi noi pe El cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Fiind topit în iubirea pentru cele cereşti, ai primit, Sfinte Sebastian, să fii torturat şi să înduri suferinţa săgeţilor care se năpusteau asupra ta fără milă, pentru aceasta noi te chemăm în ajutorul nostru zicând:
Bucură-te, torţă arzând pentru ale noastre suflete;
Bucură-te, bucurându-ne şi pe noi, Sfinte;
Bucură-te, cel ce ne încarci cu putere;
Bucură-te, cel ce ai înfrânt omeneasca durere;
Bucură-te, neînfricat luptător al lui Hristos;
Bucură-te, flacără arzând în veşnicie frumos;
Bucură-te, har ce împlineşti măreţia cerului luminos;
Bucură-te, al inimii mele tainic ocrotitor;
Bucură-te, freamăt născut din al nemuririi dor;
Bucură-te, şoim ce brăzdezi ale cerului înălţimi;
Bucură-te, cel ce Tronului de Lumină te închini;
Bucură-te, izvor de bucurii sublime;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 5-lea
O, Sfinte Sebastian, mireasmă plină de nobleţe te-ai dăruit lui Dumnezeu cu toată fiinţa ta, i-ai oferit tinereţea şi vigoarea ta, ca în schimbul lor să primeşti frumuseţea veşnică; învaţă-ne şi pe noi să fim demni eroi jertfei pe altarele nemuririi şi lui Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Sfinte Sebastian, alergăm către al tău ajutor, fiind uimiţi de aleasa ta mucenicie, fii alături de noi în suferinţe şi nevoi şi primeşte rugăciunile noastre pe care ţi le aducem din toată inima:
Bucură-te, crâmpei născut din lumină divină;
Bucură-te, cel ce te-ai dăruit lui Hristos ca o jertfă deplină;
Bucură-te, cel ce mângâi a noastră tristeţe;
Bucură-te, icoană ce ne hrăneşte cu speranţe;
Bucură-te, imn ce transformi prin a ta frumuseţe;
Bucură-te, nădejdea celor mici şi-mpovăraţi;
Bucură-te, alinarea celor infirmi şi întristaţi;
Bucură-te, psalm ce iubirea o cânţi;
Bucură-te, lumină ce ne binecuvântezi;
Bucură-te, cel ce prin suferinţă te-ai înălţat;
Bucură-te, cel ce cu florile biruinţei te-ai încununat;
Bucură-te, mireasmă blândă şi curată de rugăciune;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 6-lea
Fiind brav ostaş al lui Hristos, Sfinte Sebastian, ai luptat cu credinţă slujind pe aproapele tău, te-ai supus Lui cu devotament, căci ai vrut să fii undă a iubirii dumnezeieşti, prin care şi alţii să înţeleagă sensul dumnezeirii, fii cu noi şi acum, Sfinte, şi învăţă-ne să-L preamărim pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Deşi ai trăit între atâţia făţarnici, o, Sfinte Sebastian, ai convertit prin comportamentul tău armate întregi de soldaţi, care cu credinţă te-au urmat şi s-au mucenicit; nu ne uita acum şi pe noi, care te fericim spunând:
Bucură-te, corabie navigând pe-un ocean de lumină;
Bucură-te, anotimpul ce suferinţă grea alină;
Bucură-te, steag biruitor înălţat către veşnicie;
Bucură-te, cel ce-ai împlinit cereasca armonie;
Bucură-te, nimb radiind linişte şi sfântă energie;
Bucură-te, sol al păcii eterne, dumnezeieşti;
Bucură-te, cel ce ai ştiut pentru Hristos să te jertfeşti;
Bucură-te, cel ce în faţa morţii ai stat dârz şi neînfricat;
Bucură-te, netemător luptător ce vitejeşte ai luptat;
Bucură-te, a sufletului meu nemărginită iubire;
Bucură-te, oază de lumină şi de neprihănire;
Bucură-te, lacrimă de viaţă a suferinţei creştine;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 7-lea
Flacără arzând în altarul iubirii eşti, Sfinte Sebastian, căci luminând în Biserica lui Dumnezeu, ne mângâi şi pe noi, nemângâiaţii, şi ne topeşti cu focul dăruirii tale. Ajută-ne, Sfinte, şi învaţă-ne să-L slujim şi noi pe Hristos, cântând împreună cu tine: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Sfinte Sebastian, ca o rugăciune pururi te înalţi către Dumnezeu; te rugăm, cere şi pentru noi lumină şi iubire de la Tronul divin; fii cu noi şi ajută-ne, căci te chemăm şoptind:
Bucură-te, freamăt al iubirii neprihănite;
Bucură-te, balsamul frumuseţilor sfinte;
Bucură-te, vigoare ce te dăruieşti sufletului meu;
Bucură-te, cel ce ai învins chinul cel greu;
Bucură-te, ofrandă ce te-ai jertfit lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce prin suferinţă ai biruit pe farisei;
Bucură-te, cel ce te-ai împodobit cu cununile muceniciei;
Bucură-te, cel ce ai ars în doruri cereşti;
Bucură-te, cel ce ajutor de consolare ne dăruieşti;
Bucură-te, rouă ce cu splendoarea ta ne binecuvântezi;
Bucură-te, cel ce în slujba dumnezeirii lucrezi;
Bucură-te, cântec ce durerea ştie să aline;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 8-lea
Sfinte Sebastian, în tine am nădăjduit totdeauna, tu eşti o lumină ce hrăneşti sufletele noastre, tu ne-ai învăţat să ne apropiem mai mult de Dumnezeu, pentru aceasta, te rugăm, nu înceta a fi străjerul nostru şi ajută-ne să mergem pe cărarea ce duce către Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Ca zorii zilei te-am simţit de-a pururi, Sfinte Sebastian, tu aduci lumina şi bucuria inimilor noastre, tu, după Preacurata, ne-ai slujit nouă, alături de alţi sfinţi, acum te rugăm fierbinte, învaţă-ne să slujim şi noi Mirelui ceresc şi Lui să ne dăruim; primeşte nevrednica noastră rugăciune:
Bucură-te, adevărata şi nepătrunsa minune;
Bucură-te, apogeu de cerească raţiune;
Bucură-te, nectar ce bucuri nemuritoare flori;
Bucură-te, cel ce eşti îmbrăcat în ale veşniciei culori;
Bucură-te, cel ce prin chinuri te-ai împlinit;
Bucură-te, cel ce cu haruri te-ai împodobit;
Bucură-te, cel ce alinare şi iubire ne-ai dăruit;
Bucură-te, tezaur de cerească măreţie;
Bucură-te, imn ce preamăreşti dumnezeiasca Împărăţie;
Bucură-te, cel ce ai răbdat dureri cu bărbăţie;
Bucură-te, a lui Dumnezeu credincioasă solie;
Bucură-te, căci noi, pământenii, te fericim pe tine;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 9-lea
Cu neţărmurită iubire ai slujit lui Dumnezeu, Sfinte Sebastian, şi tot efortul tău ţi-a fost răsplătit din belşug; te rugăm, învaţă-ne şi pe noi să luptăm pentru a cuceri cereasca Împărăţie şi să-L preamărim pe Dumnezeu cântând împreună cu tine: Aliluia!
Icosul al 9-lea
O, Sfinte Sebastian, cu toată încrederea alergăm către tine, tu aleargă înaintea noastră; noi îţi cerem ajutorul tău, tu întâmpină-ne cu bunăvoinţa ta, avem nevoie de tine, să nu ne părăseşti când te chemăm înălţând către tine:
Bucură-te, cel ce prin curaj ai împlinit cerescul legământ;
Bucură-te, vânt ce adii peste noi fremătând;
Bucură-te, cel ce reverşi miresme de iubire;
Bucură-te, tainic cuvânt de dăruire;
Bucură-te, cel ce prin jertfă te-ai fericit întru nemurire;
Bucură-te, candelă ce arzi luminând ale noastre suflete;
Bucură-te, binecuvântare ce alungi ale necredinţei urlete;
Bucură-te, cel ce ne bucuri cu cereştile melodii;
Bucură-te, anotimp ce aduci duioase rapsodii;
Bucură-te, microinfinit împlinit în macroinfinit;
Bucură-te, rug Dumnezeului Celui Sfânt dăruit;
Bucură-te, esenţă de tainică minune;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 10-lea
O, Sfinte al lui Dumnezeu, Mucenice Sebastian, prin suferinţa ta ai devenit o lumină bineplăcută lui Dumnezeu, iar acum străluceşti fericit pe cerul veşniciei; tu luminează şi adâncul sufletelor noastre înlănţuite de întunericul acestei lumi, fii cu noi, ca împreună să-L slăvim pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Sfinte Sebastian, alergăm la tine ca la un altar şi te rugăm, învăţă-ne şi pe noi să ardem de iubire pentru Hristos, şi, precum tu ai ştiut a te mucenici, întăreşte-ne şi pe noi în nevoi, căci vrem să-I slujim lui Dumnezeu cu toată fiinţa şi toată viaţa noastră. Te rugăm, ascultă glasul inimilor noastre ce-ţi şoptesc:
Bucură-te, putere îmbrăcată în lumini şi iubire;
Bucură-te, cel ce ai primit chinuri într-o supremă jertfire;
Bucură-te, dar ce te dăruieşti celor aflaţi în nevoi;
Bucură-te, izvor ce hrăneşti pe cei însetaţi şi goi;
Bucură-te, aluat plămădit pentru a ne întări pe noi;
Bucură-te, nimb de împlinită armonie;
Bucură-te, a sufletelor noastre binecuvântată făclie;
Bucură-te, luceafăr ce străluceşti în noaptea acestei lumi;
Bucură-te, cel ce pentru noi flori de lumină aduni;
Bucură-te, cel ce mângâi în suferinţe sufletele noastre;
Bucură-te, rază ce străluceşti preamărind pe Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce întristarea ştie să aline;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 11-lea
Pe pământ ofiţer ai fost, slujind cu credinţă pe aproapele tău în numele lui Dumnezeu, dar acum ofiţer în armata cerească eşti, slujind nouă, celor neputincioşi, încurajându-ne cu exemplul tău; acum eşti în slujba lui Dumnezeu, şi, slujindu-I Lui, ne ajuţi nouă, celor ce cântăm cu bucurie: Aliluia!
Icosul al 11-lea
O, Sfinte Sebastian, mijlocitor fii nouă la Tronul dumnezeirii tu, cel ce ai cunoscut răutăţile acestei lumi, nu ne lăsa pe noi fără ajutorul tău, ca să fim înlănţuiţi de necazuri şi dureri, ci cu lumina ta ne luminează pe noi, ca să putem birui toate primejdiile, fii cu noi, căci te chemăm zicând:
Bucură-te, abis înalt până în cereasca Împărăţie;
Bucură-te, genune ce dăinuieşti în întreaga veşnicie;
Bucură-te, speranţa celor ce umili te cheamă-n ajutor;
Bucură-te, cel ce te-ai aprins cu al iubirii foc arzător;
Bucură-te, ostaş neînfricat ce prin jertfă ai devenit nemuritor;
Bucură-te, vis însetat de a paradisului armonie;
Bucură-te, a iubirii neînţeleasă sfântă nebunie;
Bucură-te, balsam ce fericirea ne-aduci în suflet;
Bucură-te, cel ce ne luminezi al nostru cuget;
Bucură-te, sabie ce ne vesteşti îndurarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, trandafir ce ne înmiresmezi mereu;
Bucură-te, căci bucuria noastră şi de la tine vine;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 12-lea
Aprins fiind, Sfinte Sebastian, de iubirea pentru Hristos, ai suferit sacrificiul suprem, oferindu-ţi viaţa ca jertfă în schimbul veşniciei, iar azi arzi pe rugul binecuvântat al Luminii şi-L preamăreşti pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Nu vom uita nicicând ajutorul tău, Sfinte Sebastian, căci prin tine am reuşit să biruim multe tristeţi şi dureri, de aceea, te rugăm, fii pururea cu noi şi veghează-ne paşii către veşnicie, căci te chemăm cântând:
Bucură-te, clopot ce la lumină ne chemi;
Bucură-te, rază ce mângâi ale noastre inimi;
Bucură-te, răsărit ce ne trezeşti conştiinţele adormite;
Bucură-te, cel ce porţi ale muceniciei veşminte;
Bucură-te, cel ce ai înmănuncheat în tine sfinte simţăminte;
Bucură-te, mugur născut din a iubirii splendoare;
Bucură-te, rod ce ne hrăneşti sufletele de haruri doritoare;
Bucură-te, rug ce arzi cu flăcări de veşnicie;
Bucură-te, îţi cântăm cu dragoste ţie;
Bucură-te, sceptru ce lupţi cu a lumii răutate;
Bucură-te, far ce străluceşti în imensa noapte;
Bucură-te, să-ţi mulţumim şi să-ţi cântăm se cuvine;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul al 13-lea
O, Sfinte Sebastian, erou mucenicit pentru numele lui Dumnezeu, te rugăm din adâncul sufletelor noastre, nu ne părăsi, ci fii cu noi totdeauna, învaţă-ne şi pe noi să devenim buni ostaşi, ca să putem lupta cu întunericul ce vine asupra noastră, să putem fi demni ostaşi ce luptă în armata lui Hristos, slujindu-I şi preamărindu-L cântând: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zic iarăşi Icosul 1: Sfinte Sebastian, viteaz ai fost…, Condacul 1: Cu cunună de virtuţi ţi-ai împodobit sufletul…,
Icosul 1
Sfinte Sebastian, viteaz ai fost şi nu te-ai temut de durerile muceniciei, ci arzând de iubire pentru Hristos, singur ţi-ai mărturisit credinţa descoperind tuturor fericirea de a fi al lui Hristos; iar noi te cinstim cântând:
Bucură-te, mucenice mistuit pe altarul iubirii;
Bucură-te, erou ce te-ai dăruit singur jertfirii;
Bucură-te, lumină nebiruită pe pământ;
Bucură-te, doină cu dulce cuvânt;
Bucură-te, izvor al dăruirii dumnezeieşti;
Bucură-te, freamăt suav ce fericirii slujeşti;
Bucură-te, cel ce ai biruit amară suferinţă;
Bucură-te, cel ce ai dorit veşnicia cu stăruinţă;
Bucură-te, cel ce jertfă vie te-ai dăruit;
Bucură-te, gând curat şi neprihănit;
Bucură-te, rug prin iubire împlinit;
Bucură-te, glas ce în ceruri se aşterne;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!
Condacul 1
Cu cunună de virtuţi ţi-ai împodobit sufletul, Sfinte Mucenice Sebastian, şi, răbdând durerea săgeţilor omorâtoare de trup, ai primit cu bucurie mucenicia şi te-ai înălţat de la cele trecătoare la cele veşnice, slăvind pe Dumnezeu şi cântând: Aliluia!
şi se face otpustul.
mercoledì 17 dicembre 2014
Sinaxar 17 decembrie
În această lună, în ziua a şaptesprezecea, pomenirea Sfântului Prooroc Daniel şi a Sfinţilor trei Tineri: Anania, Azaria şi Misail.
Acest fericit prooroc Daniel era din seminţia lui Iuda, dintr-un neam care se găsea în slujba împărătească. S-a născut în Vitora cea de sus. Încă de pe când era copil a fost dus rob din Iudeea în ţara haldeilor şi a proorocit 70 de ani. A trăit cu 460 de ani înainte de întruparea lui Hristos. Era bărbat tare înţelept, iar iudeii socoteau că este eunuc. A plâns mult pentru popor şi pentru cetatea Ierusalimului. Prin post se înfrâna de la orice mâncare dorită. Era uscăţiv la faţă, dar foarte frumos, cu harul Celui Preaînalt.
Cei trei Tineri, după cum spune istoria, erau din sfânta cetate a Ierusalimului. Tatăl lor se numea Iezechia, iar mama lor Caligona. Iezechia, când era bolnav, a cutezat să ceară lui Dumnezeu să nu-l dea morţii, căci a păzit cele plăcute înaintea Lui; iar Dumnezeu i-a mai adăugat 15 ani la anii vieţii lui. Când Ierusalimul a fost înconjurat şi robit de Nabucodonosor, împăratul babilonienilor, au fost luaţi şi ei robi împreună cu Proorocul Daniel şi duşi în Babilon. Pentru virtutea lor, au fost puşi mai-mari peste treburile împăratului.
Mai târziu, pentru că au batjocorit chipul pe care-l făcuse şi-l ridicase împăratul şi pentru că nu s-au închinat lui, au fost aruncaţi într-un cuptor ars de şapte ori. Acolo ei cântau psalmi lui Dumnezeu. Împăratul văzând minunea, a mărturisit că mare este Dumnezeul preaslăvit de cei trei Tineri. Căci văpaia se prefăcuse în rouă, iar ei rămăseseră nevătămaţi.
Cei trei Tineri, după cum spune istoria, erau din sfânta cetate a Ierusalimului. Tatăl lor se numea Iezechia, iar mama lor Caligona. Iezechia, când era bolnav, a cutezat să ceară lui Dumnezeu să nu-l dea morţii, căci a păzit cele plăcute înaintea Lui; iar Dumnezeu i-a mai adăugat 15 ani la anii vieţii lui. Când Ierusalimul a fost înconjurat şi robit de Nabucodonosor, împăratul babilonienilor, au fost luaţi şi ei robi împreună cu Proorocul Daniel şi duşi în Babilon. Pentru virtutea lor, au fost puşi mai-mari peste treburile împăratului.
Mai târziu, pentru că au batjocorit chipul pe care-l făcuse şi-l ridicase împăratul şi pentru că nu s-au închinat lui, au fost aruncaţi într-un cuptor ars de şapte ori. Acolo ei cântau psalmi lui Dumnezeu. Împăratul văzând minunea, a mărturisit că mare este Dumnezeul preaslăvit de cei trei Tineri. Căci văpaia se prefăcuse în rouă, iar ei rămăseseră nevătămaţi.
Daniel n-a fost aruncat în cuptor, deşi trăia, locuia şi petrecea împreună cu cei trei Tineri, şi din pricina lui fuseseră aceia cinstiţi. Pricina n-o putem afla din Sfânta Scriptură, pentru că Scriptura a trecut-o sub tăcere. Dar după cum mi se pare mie şi după cum este şi adevărat, pricina pentru care n-a fost aruncat Daniel în cuptor a fost aceea că lui i se pusese numele Baltazar, iar la babilonieni numele acesta era nume de covârşitoare cinste, nume de dumnezeu. Deci pentru ca să nu creadă babilonienii, care fără judecată îndumnezeiau focul, că minunea din cuptor a făcut-o Baltazar, a rânduit Dumnezeu ca Daniel, care purta numele dumnezeului lor, să nu intre în cuptor şi nici să nu se vorbească deloc de Daniel în istorisirea minunii din cuptor.
Sfinţii trei Tineri, după izbăvirea lor, mai presus de cuget, din foc, după ce dobândiseră iarăşi cinstea de mai înainte şi după ce au trăit cu cinste toată viaţa lor, s-au săvârşit cu pace împreună cu Daniel.
Spun unii că după moartea lui Nabucodonosor şi a celorlalţi împăraţi de după el, care cinsteau pe Daniel şi pe cei trei Tineri, s-a ridicat un alt împărat cu numele Atic. Acesta a făcut cercetare sfinţilor. Înfruntat de ei, a poruncit să li se taie capetele. Când a fost tăiat capul lui Misail, Azaria şi-a întins haina şi i-a prins capul; la fel şi Anania a prins capul tăiat al lui Azaria, iar Daniel a întins haina lui şi a prins capul lui Anania. În urmă i s-a tăiat şi lui capul. Se spune că după tăiere, capetele lor s-au lipit de trupuri, iar îngerul Domnului i-a luat şi i-a dus în muntele Gheval, unde i-a pus sub o stâncă. După 400 de ani, la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, au înviat şi ei şi iarăşi au adormit.
Hramul lor se săvârşeşte în biserica cea mare. Am primit de la părinţi să prăznuim pomenirea lor cu şapte zile înainte de arătarea Stăpânului şi de venirea dumnezeiască în trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru că după părerea mea şi ei sunt din seminţia lui Iuda, din care se pogoară, în ce priveşte neamul, şi Mântuitorul tuturor Hristos.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Patermutie, Copri şi Alexandru, care au suferit mucenicia pe vremea lui Iulian Apostatul.
Aceşti sfinţi mucenici au pătimit pe vremea lui Iulian Apostatul. Duceau viaţă de sihaştri în pustiul Egiptului. Când Apostatul a plecat cu război împotriva perşilor a auzit şi de sfinţii aceştia şi a trimis de i-a adus la el. A întrebat pe Patermutie de câţi ani este. Patermutie i-a răspuns că de 75 de ani. A întrebat şi pe Copri. Copri i-a răspuns că e de 45 de ani. Atunci tiranul a poruncit să fie scos afară Patermutie. Cu felurite linguşiri a înduplecat pe Copri să se lepede de Hristos. Patermutie i-a adus aminte de viaţa lui schimnicească de mai înainte, de ostenelile şi de postul lui şi l-a întors iarăşi la credinţa în Hristos. Şi îndată a poruncit tiranul să-i taie lui Copri limba şi să-l întindă pe un grătar înroşit în foc. Când a fost dus spre grătar s-a spăimântat. Sfântul Patermutie l-a încurajat din nou şi a intrat cu el pe grătar şi au ieşit nevătămaţi. Apoi au fost aruncaţi într-un cuptor cu foc. Odată cu ei a intrat şi monahul Alexandru, care a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos. Ieşind toţi trei nevătămaţi, li s-au tăiat capetele, la porunca tiranului.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului şi pururea pomenitului mărturisitor Dunale, care şi-a schimbat numele în Ştefan.
Cuviosul şi pururea pomenitul Dunale era stăpânul unei insule, numită de unii Nivertis, iar de alţii Veroi, alături de Gadira, înconjurată de apele oceanului. Era foarte bogat. Fiind crescut însă în curatele învăţături creştineşti, trăia mai mult cu Dumnezeu decât cu oamenii. De aceea, socotind totul în lume lucruri de nimic a lăsat pe fiii lui stăpâni pe insula şi pe bogăţia lui, s-a dus la Roma şi a îmbrăcat haina călugărească. Apoi s-a dus în vestita cetate Constantinopol. Acolo a stat de vorbă cu împăraţii Porfirogeneţi, Constantin şi Roman. Împăraţii l-au trimis la Ierusalim, căci aceasta le ceruse fericitul. Ajuns la Ierusalim şi-a împlinit dorinţa; a fost îmbrăcat cu marea schimă de Hristodul, patriarhul de atunci al Ierusalimului şi s-a numit Ştefan. A suferit multe ocări şi bătăi de la nelegiuiţii saracini, pentru că nu îşi rădea barba. S-a dus înapoi în Egipt, unde a fost prins şi băgat la închisoare cu cei doi preoţi care-l însoţeau. Şase luni a îndurat foamea, setea şi alte chinuri. După aceste luni a fost trimis iar la Amira, stăpânul Egiptului. Din porunca lui, a fost legat pururea pomenitul cu lanţuri şi silit să se lepede de Hristos. S-a împotrivit cu tărie. Şi pentru că n-a fost biruit, ci dimpotrivă mărturisea cu îndrăzneală pe Domnul nostru Iisus Hristos, a fost supus la multe şi nenumărate chinuri. De pe urma lor s-a îmbolnăvit şi de boală a părăsit viaţa aceasta de aici, vestindu-i-se mai dinainte, de la Dumnezeu, săvârşirea sa.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Iahu.
Sfinţii trei Tineri, după izbăvirea lor, mai presus de cuget, din foc, după ce dobândiseră iarăşi cinstea de mai înainte şi după ce au trăit cu cinste toată viaţa lor, s-au săvârşit cu pace împreună cu Daniel.
Spun unii că după moartea lui Nabucodonosor şi a celorlalţi împăraţi de după el, care cinsteau pe Daniel şi pe cei trei Tineri, s-a ridicat un alt împărat cu numele Atic. Acesta a făcut cercetare sfinţilor. Înfruntat de ei, a poruncit să li se taie capetele. Când a fost tăiat capul lui Misail, Azaria şi-a întins haina şi i-a prins capul; la fel şi Anania a prins capul tăiat al lui Azaria, iar Daniel a întins haina lui şi a prins capul lui Anania. În urmă i s-a tăiat şi lui capul. Se spune că după tăiere, capetele lor s-au lipit de trupuri, iar îngerul Domnului i-a luat şi i-a dus în muntele Gheval, unde i-a pus sub o stâncă. După 400 de ani, la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, au înviat şi ei şi iarăşi au adormit.
Hramul lor se săvârşeşte în biserica cea mare. Am primit de la părinţi să prăznuim pomenirea lor cu şapte zile înainte de arătarea Stăpânului şi de venirea dumnezeiască în trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru că după părerea mea şi ei sunt din seminţia lui Iuda, din care se pogoară, în ce priveşte neamul, şi Mântuitorul tuturor Hristos.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Patermutie, Copri şi Alexandru, care au suferit mucenicia pe vremea lui Iulian Apostatul.
Aceşti sfinţi mucenici au pătimit pe vremea lui Iulian Apostatul. Duceau viaţă de sihaştri în pustiul Egiptului. Când Apostatul a plecat cu război împotriva perşilor a auzit şi de sfinţii aceştia şi a trimis de i-a adus la el. A întrebat pe Patermutie de câţi ani este. Patermutie i-a răspuns că de 75 de ani. A întrebat şi pe Copri. Copri i-a răspuns că e de 45 de ani. Atunci tiranul a poruncit să fie scos afară Patermutie. Cu felurite linguşiri a înduplecat pe Copri să se lepede de Hristos. Patermutie i-a adus aminte de viaţa lui schimnicească de mai înainte, de ostenelile şi de postul lui şi l-a întors iarăşi la credinţa în Hristos. Şi îndată a poruncit tiranul să-i taie lui Copri limba şi să-l întindă pe un grătar înroşit în foc. Când a fost dus spre grătar s-a spăimântat. Sfântul Patermutie l-a încurajat din nou şi a intrat cu el pe grătar şi au ieşit nevătămaţi. Apoi au fost aruncaţi într-un cuptor cu foc. Odată cu ei a intrat şi monahul Alexandru, care a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos. Ieşind toţi trei nevătămaţi, li s-au tăiat capetele, la porunca tiranului.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului şi pururea pomenitului mărturisitor Dunale, care şi-a schimbat numele în Ştefan.
Cuviosul şi pururea pomenitul Dunale era stăpânul unei insule, numită de unii Nivertis, iar de alţii Veroi, alături de Gadira, înconjurată de apele oceanului. Era foarte bogat. Fiind crescut însă în curatele învăţături creştineşti, trăia mai mult cu Dumnezeu decât cu oamenii. De aceea, socotind totul în lume lucruri de nimic a lăsat pe fiii lui stăpâni pe insula şi pe bogăţia lui, s-a dus la Roma şi a îmbrăcat haina călugărească. Apoi s-a dus în vestita cetate Constantinopol. Acolo a stat de vorbă cu împăraţii Porfirogeneţi, Constantin şi Roman. Împăraţii l-au trimis la Ierusalim, căci aceasta le ceruse fericitul. Ajuns la Ierusalim şi-a împlinit dorinţa; a fost îmbrăcat cu marea schimă de Hristodul, patriarhul de atunci al Ierusalimului şi s-a numit Ştefan. A suferit multe ocări şi bătăi de la nelegiuiţii saracini, pentru că nu îşi rădea barba. S-a dus înapoi în Egipt, unde a fost prins şi băgat la închisoare cu cei doi preoţi care-l însoţeau. Şase luni a îndurat foamea, setea şi alte chinuri. După aceste luni a fost trimis iar la Amira, stăpânul Egiptului. Din porunca lui, a fost legat pururea pomenitul cu lanţuri şi silit să se lepede de Hristos. S-a împotrivit cu tărie. Şi pentru că n-a fost biruit, ci dimpotrivă mărturisea cu îndrăzneală pe Domnul nostru Iisus Hristos, a fost supus la multe şi nenumărate chinuri. De pe urma lor s-a îmbolnăvit şi de boală a părăsit viaţa aceasta de aici, vestindu-i-se mai dinainte, de la Dumnezeu, săvârşirea sa.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Iahu.
Tot în această zi, pomenirea celui între sfinţi părintelui nostru Dionisie cel Nou, cel din Zachint, care a fost arhiepiscop al Eginei şi care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului noului Mucenic Nichita.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului noului Mucenic Nichita.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
martedì 16 dicembre 2014
lunedì 15 dicembre 2014
Canon Sfântului Sfinţit Mucenic Elefterie, Episcopul Iliriei
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Elefterie, Episcopul Iliriei, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună...
Cu haină de preot fiind împodobit şi cu sângele curgând şiroaie, fericite, ai alergat la Stăpânul tău, Hristos, Înţelepte Elefterie, nimicitorul satanei. Pentru aceasta nu înceta a te ruga pentru cei ce cu credinţă cinstesc fericitele tale nevoinţe.
Cântarea 1, glasul 1.
Irmosul:
Cântare de biruinţă să cântăm toţi lui Dumnezeu, Cel Ce a făcut uimitoare minuni cu braţ înalt şi a mântuit pe Israel, că S-a preaslăvit.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefterie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind eu robit de negurile patimilor, eliberează-mă acum cu luminoasele tale rugăciuni, Sfinte Mucenice Elefterie, ca să te laud, cu cântări Dumnezeieşti, ca pe un rob al lui Hristos.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Strălucit-ai, preasfinţite, cu preacuratele lumini ale nevoinţelor, vopsituţi-ai cu sânge sfinţitul tău veşmânt şi prin Duhul te-ai făcut asemenea luminii.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Lipindu-te de Dumnezeu cu preacuratul cuget, din tinereţe depărtatu-ţi-ai sufletul de gândul cel trupesc şi te-ai îmbogăţit din destul cu har de minuni.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ca un Scaun în chipul focului porţi pe Ziditorul, ca o Cămară Însufleţită şi ca o Cămară plină de desfătare încapi pe Împăratul, făcându-Se precum suntem noi, fără schimbare şi fără amestecare.
Cântarea a 3-a.
Irmosul:
Să se întărească inima mea întru voia Ta Hristoase, Dumnezeule, Care ai întărit cerul al doilea peste ape şi ai întemeiat pământul pe ape, Puternice.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Voind a pătimi pentru Hristos rabzi durerile trupului, înţelepte, veselindu-te întru chinuri şi în necazuri. Pentru aceasta acum ai primit Viaţa cea fără de dureri.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu dragostea cea fierbinte a Făcătorului întărindu-te, pătimitorule, de Dumnezeu înţelepţite, singur te arunci în chinurile focului, răcorindu-te de Focul Duhului, Sfinte Elefterie.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Arătându-te între preoţi preasfinţit şi între mucenici mucenic prea tare, îndoită cunună ai luat, fericite, privind întotdeauna faţa lui Dumnezeu.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Toiag de Putere, ai odrăslit pe Hristos, întru Care ne întărim; că pe tine Ţarină Nelucrată, Preacurată Porumbiţă, pururea Fecioară, te-a închipuit odinioară toiagul lui Aaron, care a odrăslit.
Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Cu duhul văzând mai înainte, Proorocule Avacum, Întruparea Cuvântului, ai bine vestit strigând: când se vor apropia anii Te vei cunoaşte; când va veni vremea Te vei arăta; Slavă Puterii Tale, Doamne!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Nici gurile deschise ale leilor, nici para focului, nici cumplita întinsoare n-au înmuiat virtutea răbdării tale, sfinţite slujitor al Tainelor; ci, ca un diamant ai suferit cu bărbăţie chinurile, aprins de Dumnezeiască râvnă.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Umplându-ţi-se gura cu ape curgătoare de viaţă, ai făcut să izbucnească râuri de învăţături Dumnezeieşti, sfinţite mucenice, care au înecat bârfele celor fărădelege şi au adăpat inimile celor ce au cunoscut pe Hristos Dumnezeu.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mult mărindu-te pe tine Ziditorul tău, pentru Care ai voit a pătimi, nevoitorule, ţi-a trimis o porumbiţă să-ţi aducă hrană îngerească ţie, care te-ai făcut asemenea îngerilor, prin nevoinţele cele strălucite.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Spăimântatu-s-au Oştile îngerilor, văzând cum Cel Nevăzut S-a arătat din tine cu chip ca al nostru, Fecioară, Născătoare de Dumnezeu; pe Acela roagă-L să învrednicească de mântuire, pe cei ce te măresc pe tine cu credinţă.
Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Pacea Ta dă-ne-o nouă, Fiule al lui Dumnezeu; că afară de Tine alt dumnezeu nu cunoaştem; Numele Tău numim. Că Dumnezeu al celor vii şi al celor morţi eşti Tu.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Preavicleanul vrăjmaş străduindu-se să te înşele cu vorbe viclene, mucenice, s-a făcut de râs născocitorul răutăţii şi s-a surpat de înţelepciunea ta.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
În carul Dumnezeieştilor fapte bune fiind ridicat, mărite, ai ajuns pe înălţimea muceniciei şi ai surpat trufia cea înaltă a viclenilor demoni.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dorind să vezi Frumuseţea lui Iisus, cuvioase, te-ai înfrumuseţat pe tine însuţi cu frumuseţile muceniciei şi te-ai mutat la Dânsul, încununându-te cu Cunună Strălucitoare.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Minunea ta, Preacurată, uimeşte tot cugetul; că naşti pe Dumnezeu cu Trup şi pe Hrănitor Îl hrăneşti cu lapte, necunoscând ispitirea de bărbat.
Cântarea a 6-a.
Irmosul:
Proorocului Iona urmând, strig către Tine: scoate din stricăciune viaţa mea, Bunule şi mă mântuieşte, Mântuitorul lumii, pe mine, cel ce strig: Slavă Ţie!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Îndrumătorul cel ales al turmelor lui Hristos, păstorul cel cuvântător, cel cu petrecerea în chinuri, este mărit pentru că a slăvit pe Dumnezeu în mădularele sale.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Întărindu-te, înţelepte, cu privirile tale ridicate către Dumnezeu, mult ai slăbit pe vrăjmasul cel plin de meşteşugiri, pururea lăudate, fala mucenicilor, dreptarul preoţiei.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Prin chinuri într-armându-te şi în foc singur aruncându-te, ai adormit pornirile fiarelor celor sălbatice, având neadormită dragoste către Ziditorul.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ceea ce te-ai arătat Cort de sfinţenie, Marie, sfinţeşte ticălosul meu suflet cel spurcat cu dezmierdările şi mă fă părtaş Dumnezeieştii Slave.
CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Pe propovăduitorii cei tari...
Ca pe o podoabă a preoţilor şi îndemn al purtătorilor de biruinţă, toţi te lăudăm, cuvioase şi te rugăm, Sfinţite Mucenice Elefterie: pe cei ce prăznuiesc sfântă pomenirea ta eliberează-i din multele feluri de nevoi, rugându-te neîncetat pentru noi toţi.
Cântarea a 7-a.
Irmosul:
De tinerii Tăi cei din cuptor, Mântuitorule, focul nu s-a atins, nici nu i-a supărat. Şi atunci, cei trei ca şi cu o singură gură cântau şi binecuvântau, grăind: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mărit să fie acum în trupul meu Hristos, strigai înţelepte, chinuindu-te; pentru viaţa ce va să fie, nu mă tem de înfierbântarea căldurilor, nu mă îngrozesc de moarte, nici de năvălirile fiarelor.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Numai Frumuseţea lui Dumnezeu o caut, Slava Lui doresc s-o dobândesc; chinuiască-mă, arză-mi toate mădularele, strigai mărite, caut scăparea de aici, care mă face rob al lui Hristos.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Privind la viaţa cea de dincolo, fericite, pentru lume cu adevărat te-ai omorât şi cu încercarea prin chinuri ca nişte aur lămurit prin foc, pus la păstrare în Comorile Locaşurilor Cereşti, ai strălucit.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Numai pe tine, Ceea ce eşti fără de prihană, aflându-te Preacurată, Cuvântul Cel Preacurat al lui Dumnezeu, născându-Se din pântecele tău, curăţeşte pe credincioşi de întinăciunea pe care o avem din neorânduiala patimilor, Mireasă Dumnezeiască.
Cântarea a 8-a.
Irmosul:
Pe Acela de Care se înfricoşează îngerii şi toate Oştile, ca de Făcătorul şi Domnul, preoţi lăudaţi-L, tineri preaslăviţi-L, popoare binecuvântaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înflorit-aţi în nevoinţe ca nişte pomi înfloritori, împodobindu-vă cu chinurile, cei ce sunteţi frumuseţea mucenicilor; şi acum v-aţi arătat flori din Rai, trimiţând bună mireasmă Dumnezeiască, cu Putere de la Dumnezeu.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Maica ta amestecă sângele ei cu curgerile sângiurilor tale, cel născut dintr-însa; că îmbrăţişând cu sfinţenie trupul tău, cel acoperit de sânge, se săvârşeşte de sabie şi vieţuieşte în veci.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Sicriul tău, înţelepte, revarsă tuturor celor ce au trebuinţă ape de vindecări şi râuri de minuni, care spală întinăciunea patimilor celor pierzătoare de suflet; pentru aceasta te lăudăm, mucenice iera terhe.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ca o Ploaie S-a pogorât Hristos în pântecele tău şi cu adevărat a udat lumea, uscând, Fecioară, râurile cele tulburi ale nebuniei idoleşti, Însuşi Făcătorul de bine.
Cântarea a 9-a.
Irmosul:
Izvorul cel Primitor de Viaţă şi pururea Curgător, Sfeşnicul Darului Celui de lumină Purtător, Biserica cea Însufleţită, Cortul cel Preacurat, Ceea ce este mai Desfătată decât cerurile şi decât tot pământul, pe Născătoarea de Dumnezeu, credincioşii să o mărim.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Gură a lui Dumnezeu ajungând, din gura celui vrăjmaş ai smuls pe poporul cel ce cugeta cele deşarte şi moştenitor al harului l-ai arătat; şi tare luptând, locuieşti împreună cu preoţii şi cu pătimitorii, Sfinte Sfinţite Mucenice Elefterie.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Vasul cel curat de mir al Duhului, locaşul cel plin de desfătare al faptelor bune, mielul cel fără de răutate, luminătorul cel neapus, temelia ierarhilor şi a mucenicilor, Sfântul Elefterie, să fie lăudat cu credinţă.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Elefteriei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu adevărat locuieşti în Lumina Cea Neînserată, făcându-te lumină mai strălucitoare decât soarele. Pentru aceasta pe cei ce săvârşesc astăzi sfântă pomenirea ta cea purtătoare de lumină, izbăveşte-i de negura patimilor, cu rugăciunile tale cele către Dumnezeu, Sfinte Sfinţite Mucenice Elefterie.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Păzeşte-ne pe noi, robii Tăi, Doamne, care lăudăm Naşterea Ta cea de negrăit din Fecioară, izbăvindu-ne de ispite, de patimi şi de supărări, cu rugăciunile ei, ca un Făcător de bine şi Iubitor de oameni.
SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău...
Dobândind cuget liber de patimi, slugă preaaleasă lui Dumnezeu te-ai făcut şi ai eliberat din rătăcire pe cei ce bine te-au ascultat pe tine; şi nevoindu-te ca un preot şi ca un mucenic, Mucenice Elefterie, ai câştigat îndoită cunună. Roagă-te să ne mântuim noi.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Marie Preacinstită, Vasul Stăpânului, ridică-ne pe noi, cei căzuţi în adâncul cumplitei deznădejdi şi în greşeli şi întristări; că tu te-ai făcut Mântuire păcătoşilor şi Ajutor şi Ocrotitoare Puternică şi miluieşti pe robii tăi.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Văzând Mieluşeaua cea fără de prihană gol spânzurat pe Lemn pe Mieluşelul şi Păstorul, plângând striga, tânguindu-se ca o Maică: cum voi lăuda, Fiul meu, îngăduinţa Ta cea mai presus de grai şi Patima cea de bunăvoie, Preabunule Dumnezeule?
domenica 14 dicembre 2014
Sinaxar 14 Decembrie
În această lună, în ziua a paisprezecea, pomenirea pătimirii Sfinţilor Mucenici Tirs, Levchie şi Calinic.
Sinaxar 20 Decembrie
În această lună, în ziua a douăzecea, pomenirea Sfântului sfinţitului Mucenic Ignatie, purtătorul de Dumnezeu (Teoforul).
sabato 13 dicembre 2014
Sinaxar 13 Decembrie
În această lună, în ziua a treisprezecea, pomenirea pătimirii Sfinţilor Mucenici ai lui Hristos: Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie şi Orest.
venerdì 12 dicembre 2014
Sinaxar 12 Decembrie
În această lună, în ziua a douăsprezecea, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Spiridon, făcătorul de minuni.
giovedì 11 dicembre 2014
mercoledì 10 dicembre 2014
martedì 9 dicembre 2014
Iscriviti a:
Post (Atom)