Canoanele lui Timotei al Alexandriei
Alex.
BOTEZUL UNOR CATEHUMENI
Întrebare. Daca un copil catehumen ca de şapte ani, sau un om matur
(catehumen), s-ar întâmpla a fi la vremea când se face aducerea Jertfei, şi
neştiind, s-ar împărtăşi, ce trebuie să se facă în privinţa acestuia?
Răspuns. Trebuie a se lumina, căci de Dumnezeu a fost chemat.
2, 14 sin. I
ec; 78, 96
Trul; 19, 46
Laod.
2 Tim.
Alex.
BOTEZUL CELUI ÎNDRĂCIT (CEL ÎNDRĂCIT SE BOTEAZĂ NUMAI PE
PATUL DE MOARTE)
Întrebare. Dacă catehumenul ar fi demonizat, şi însuşi el sau rudele lui ar
dori ca el să primească sfântul Botez, dacă trebuie să-l ia sau nu, şi mai
ales când este spre moarte?
Răspuns. Dacă cel îndrăcit nu se va curaţi de necuratul duh, nu va putea
primi Sfântul Botez; dar la sfârşitul vieţii se botează.
79 ap.; 7
Trul.; 3, 4, 15
Tim. Alex.
3 Tim.
Alex.
CUMINECAREA
CELUI ÎNDRĂCIT.
(CEL ÎNDRĂCIT
POATE FI
CUMINECAT)
Întrebare. Daca cineva credincios se îndrăceşte, se cuvine a se împărtăşi
cu Sfintele Taine, ori nu?
Răspuns. Dacă nu trădează Taina, nici în alt chip oarecare nu o huleşte, să
se împărtăşească, dar nu în fiecare zi, căci destul este numai duminica.
79 ap.; 7
Trul; 3, 4, 15
Tim. Alex.
4 Tim.
Alex.
BOTEZUL
CATEHUMENILOR.
(CATEHUMENUL
IEŞIT DIN MINTE SE
POATE BOTEZA)
Întrebare. Dacă oarecare catehumen, fiind bolnav, îşi iese din minte şi nu
poate însuşi mărturisi credinţa, şi rudele lui se roagă să primească Sfântul
Botez până este viu, se cuvine a i-l da sau nu ?
Răspuns. Se cuvine a-l lua, dacă nu se bântuieşte de duh necurat.
79 ap.; 60
Trul.; 12
Neocez.; 47
Laod.; 45
Cartag.; 5
Vasile cel
Mare; 2, 3,
14, 15 Tim.
Alex.; 5 Chirii
Alex.
5 Tim.
Alex.
ÎNFRÂNAREA
PENTRU
CUMINECARE
Întrebare. Dacă femeia s-ar împreuna noaptea cu bărbatul său, sau
bărbatul cu femeia, şi s-ar face liturghie, se cuvine a se împărtăşi sau nu?
Răspuns. Nu se cuvine, căci Apostolul spune lămurit: „Să nu vă lipsiţi unul
de altul fără numai prin înţelegere întreolaltă, la timpul potrivit, ca să vă
îndeletniciţi cu rugăciunea, şi (apoi) iarăşi să vă împreunaţi, ca să nu vă
ispitească pe voi satana pentru neînfrânarea voastră" (I Cor. 7, 5).
3 Dion. Alex.;
13 Tim. Alex.
6 Tim.
Alex.
BOTEZUL
CATEHUMENELOR.
(CATEHUMENA
AFLATĂ ÎN STARE DE
CURĂŢIRE LUNARĂ
NU SE BOTEAZĂ)
Întrebare. Dacă o femeie catehumenă si-a dat numele său ca să se
lumineze, iar în ziua botezării sale i s-au întâmplat cele după obiceiul
femeiesc, se cuvine ei a se lumina întru acea zi ? ori să amâne ? si cât să
amâne ? Răspuns. Se cuvine să amâne până ce se va curaţi.
2 Dion. Alex.;
6 Tim. Alex.
7 Tim.
Alex.
CUMINECAREA
FEMEILOR. (FEMEIA
ÎN STARE DE
CURĂŢIRE LUNARĂ
NU SE CUMINECĂ)
Întrebare. Dacă o femeie va sti că are cele obişnuite femeilor, se cuvine a
se apropia de Taine în ziua aceea, ori nu? Răspuns. Nu se cuvine până ce
nu se va curaţi.
2 Dion. Alex.;
6 Tim. Alex.
Nume DenumireExpl Continut Conexiuni
8 Tim.
Alex.
POSTUL
LEHUZELOR.
(FEMEIA CARE
NAŞTE ÎN POST
POATE SĂ NU
POSTEASCĂ)
Întrebare. Femeia de va naşte la Paşti, se cuvine a ajuna şi a nu bea vin,
sau să se dispenseze de ajunare şi de a nu bea vin pentru că a născut?
Răspuns. Ajunarea s-a rânduit în scopul rânduirii trupului. Deci de este
trupul întru smerenie şi slăbiciune, se cuvine să primească hrană şi
băutură după cum voieşte şi poate să suporte.
69 ap.; 29,
89 Trui; 49,
50 Laod.; 1
Dion. Alex.;
10 Tim. Alex.
9 Tim.
Alex.
ERETICII LA SF.
LITURGHIE.
(ERETICII CARE SE
POCĂIESC POT FI DE
FAŢĂ LA LITURGHIE)
Întrebare. Oare se cuvine clericului a se ruga fiind de faţă arieni sau alţi
eretici şi nu-i va strica în cazul când se va ruga sau va aduce jertfa în
prezenţa lor?
Răspuns. La dumnezeiasca aducere, diaconul strigă mai înainte de
sărutare: „Cei neîmpărtăşiţi (chemaţi) ieşiţi"; deci nu li se cuvine a fi de
faţă, fără numai de făgăduiesc a se pocăi şi a fugi de eres.
45, 65 ap.; 6,
9, 32, 33, 34
Laod.
10 Tim.
Alex.
BOLNAVII SE
DEZLEAGĂ DE POST
Întrebare. Dacă cineva ar fi bolnav şi foarte slăbit de boală îndelungată, şi
vor veni sfintele Paşti, se cuvine negreşit a ajuna, sau clericul poate să-l
absolve pe el să primească ce poate, sau şi untdelemn şi vin, din cauza
multei lui neputinţe?
Răspuns. Se cuvine a se îngădui sa ia cel bolnav şi hrană şi băutură cât
poate suporta; căci este cu dreptate ca mai cu seamă cel slăbit să se
împărtăşească de untdelemn.
69 ap.; 29,
89 Trul.; 49,
50 Laod.; 1
Dion. Alex.; 8
Tim. Alex.
11 Tim.
Alex.
CĂSĂTORIA
NELEGIUITĂ
(NEPRAVILNICĂ) NU
SE
BINECUVÂNTEAZĂ
De va chema cineva pe un cleric spre a încheia căsătoria, şi va auzi că
nunta este nelegiuită, ori căsătorie cu mătuşă, sau ceea ce voieşte a se
însoţi ar fi chiar sora celei moarte, se cuvine clericului a urma chemării,
sau sa săvârşească proaducerea (Sf. Jertfă)?
Răspuns. Am zis o dată: dacă clericul va auzi că nunta este nelegiuită, nu
se cuvine clericului a se face părtaş de păcate străine.
12 Tim.
Alex.
CUMINECAREA
CELOR CE SE
ISPITESC ÎN VIS
Întrebare. Dacă mireanul care a visat va întreba pe clerici, se cuvine a-i da
voie lui să se împărtăşească sau nu?
Răspuns. De este supus poftei de femeie, nu se cuvine; iar dacă satana îl
ispiteşte pe dânsul, ca sub motivul acesta să-l înstrăineze de la
împărtăşirea cu dumnezeieştile Taine, se cuvine a-l împărtăşi, fiindcă
ispititorul nu va înceta în timpul acela, când se cuvine a-l împărtăşi, de a
năvăli asupra lui.
1 Atanasie; 4
Dion. Alex.
13 Tim.
Alex.
ÎNFRÂNAREA
SOŢILOR. (SÂMBĂTA
ŞI DUMINICA)
Întrebare. Celor însoţiţi cu împreunarea nunţii, în care zile ale săptămânii
trebuie a li se propune să se ferească de împreunare unul cu altul, şi în
care au voie?
Răspuns. Cele ce le-am spus mai înainte le spun şi acum. Apostolul zice:
„Să nu vă lipsiţi unul de altul decât numai prin înţelegere la timp numit, ca
să vă îndeletniciţi cu rugăciunea, şi iarăşi să vă împreunaţi, ca să nu vă
ispitească pe voi satana pentru neînfrânarea voastră" (I Cor. 7, 5). De
nevoie însă trebuie a se feri sâmbăta şi duminica, pentru că în acestea se
aduce Domnului jertfa cea duhovnicească.
3 Dion. Alex.;
5 Tim. Alex.
Nume DenumireExpl Continut Conexiuni
14 Tim.
Alex.
UCIGAŞUL DE SINE
(SINUCIGAŞUL)
Întrebare. Dacă cineva nefiind în minţi ridică mâna asupra sa sau se
aruncă în prăpastie, să se facă pentru el proaducere sau nu?
Răspuns. în privinţa acestuia, clericul trebuie să lămurească dacă s-a făcut
aceasta cu adevărat ieşit din minţi fiind. Căci de multe ori rudeniile celui
ce a pătimit aceasta, vrând să obţină aducerea jertfei şi rugăciune pentru
el, mint şi zic că nu era în minţi. Uneori însă a făcut aceasta din cauza
tratamentului jignitor al oamenilor sau oarecum din scârbă, şi pentru
acesta nu trebuie să se aducă jertfa, că s-a făcut sieşi ucigaş. Deci clericul
negreşit trebuie să cerceteze cu deamănuntul, ca să nu cadă sub osândă.
(5 ap.;23
Anc.; 8, 11
Vasile cel
Mare; 5 Grig,
Nyssa)
15 Tim.
Alex.
ÎNDRACIREA NU-I
PRICINĂ DE
DESPĂRŢENIE
DIVORŢ
Întrebare. Dacă vreo femeie are duh necurat, încât să poarte şi fiare, iar
hârbului zice că nu se poate înfrâna şi vrea să ia alta, cuvine-se a lua alta
ori nu?
Răspuns. în această pricină intervine adulter, şi în privinţa aceasta nu am
si nu găsesc ce răspunde; dar după hotărârea duhovnicească nu se cuvine.
87 Trul; 20
Anc.; 102
Cartag.; 9,
21, 35, 39, 77
Vasile cel
Mare)
16 Tim.
Alex.
AJUNAREA PENTRU
CUMINECARE
Întrebare. Dacă cineva ajunând spre a se împărtăşi, spalându-şi gura sau
în baie a înghiţit apa nevrând, se cuvine a se împărtăşi?
Răspuns. Da; căci satana aflând prilej de a-l opri de la împărtăşire, mai des
va face aceasta.
69 ap.; 29,
89 Trul; 50
Laod.; 41
Cartag.
17 Tim.
Alex.
MUSTRAREA DE
SINE
Întrebare. Auzind deseori cuvântul lui Dumnezeu şi nefăcându-l, oare
suntem sub osândă?
Răspuns. Deşi nu-l facem, totuşi nu se poate a nu ne mustra pe noi înşine
că auzindu-l nu-l ascultăm. Că o parte din mântuire este şi a se mustra
cineva pe sine însuşi.
12 sin. I ec; 2
Laod.; 43, 45
Cartag.; 84
Vasile cel
Mare; 4, 5,
Grig. Nyssa
18 Tim.
Alex.
VÂRSTA DE LA CARE
SE OSÂNDESC
PĂCATELE
Întrebare. De la ce vârstă se osândesc de Dumnezeu păcatele? Răspuns.
După cunoştinţa şi înţelepeciunea fiecăruia. Unii de la vârsta de zece ani,
iar alţii si de la mai mare vârstă.
52 ap; 110
Cartag.
Nessun commento:
Posta un commento