venerdì 5 dicembre 2014
Sinaxar 5 Decembrie
În această lună, în ziua a cincea, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Sava cel sfinţit.
Cuviosul Părintele nostru Sava cel sfinţit a trăit pe vremea împăratului Teodosie cel Mic. De loc era din Capadocia, iar părinţii lui se numeau Ioan şi Sofia. Chiar de la începutul vieţii lui a îndrăgit vieţuirea călugărească, aşa că a intrat de mic într-o mănăstire numită Flavian. Era atât de înfrânat încă din copilărie, ca văzând în grădină un măr şi dorind să-l mănânce, a zis: "Frumos era la vedere şi bun la mâncare fructul ce m-a omorât". A luat mărul cu mâinile, dar nu l-a mâncat, ci l-a călcat în picioare şi lege şi-a pus să nu mănânce măr niciodată.
La vârsta de optsprezece ani, a mers la marele Eftimie (prăznuit la 20 ianuarie); acesta l-a trimis la cuviosul Teoctist (prăznuit la 3 septembrie) în chinovie. Acolo a cunoscut vieţuirea dumnezeiască a fraţilor şi a mers pe urmele virtuţii celor pe care i-a cunoscut în chinovie. Din pricina covârşitoarei lui înduhovniciri, marele Eftimie îl numea copil cu suflet de bătrân. Şi cu cât creştea în vârstă cu atât sporea şi în virtute. De aceea a şi făcut multe minuni. Printre altele, prin rugăciunea lui, a făcut să izvorască apă în locuri fără de apă.
A fost învăţătorul multor monahi. A fost în două rânduri sol la Constantinopol, trimis de patriarhii Ierusalimului din acele vremuri: o dată la împăratul Anastasie, iar a doua oară la împăratul Iustinian. Ajungând deci la vârsta de nouăzeci şi patru de ani, s-a mutat către Domnul.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Anastasie.
Sfântul Mucenic al lui Hristos Anastasie a văzut odată cum sunt întrebaţi şi judecaţi de păgâni sfinţii mucenici şi cum li se taie mădularele pentru mărturisirea lui Hristos. Pentru că era creştin şi pentru ca ştia bunătăţile pregătite de Dumnezeu mucenicilor, dorea şi el să lupte pe aceeaşi cale pentru Hristos.
Şi într-una din zile i s-a înfierbântat inima lui, şi-a făcut semnul crucii şi s-a dus în stadion. Stând în mijlocul adunării de lume a strigat cu glas mare: "Găsit am fost de cei ce nu m-au căutat, vădit m-am făcut celor ce nu m-au cercetat!". Privirile tuturor s-au îndreptat spre el. Atunci el a zis: "Ascultaţi, toţi slujitorii diavolului, ascultaţi! Sunt creştin şi cred în Domnul meu Iisus Hristos; iar pe idolii voştri şi pe cei ce se închină lor îi dau anatemei şi-i urăsc". Mulţimea a rămas înmărmurită de curajul lui. Dar îndată l-au dezbrăcat, l-au biciuit cumplit şi au zis: "Asta pentru neruşinarea şi obrăznicia ta! Dar dacă cinsteşti pe Hristos şi nu te lepezi de El, ţi se va tăia capul şi vei fi mâncare peştilor, târâtoarelor şi păsărilor". Sfântul nu s-a lepădat. Atunci călăii l-au apucat îndată, i-au tăiat capul şi ducându-l cu corabia departe puţin de ţărm, l-au aruncat în mare.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Diogen, care s-a săvârşit fiind lovit cu pietre.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Averchie, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Non, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Grat, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Nectarie, cel din chilia lui Iagari, care se află lângă Careea Atonului, şi a pustnicit pe la anul 1470 şi în pace s-a săvârşit.
Acest cuvios părinte al nostru Filotei de la Careia (Careotul), care în pace s-a săvârşit.
Acesta a fost părintele duhovnicesc al sfântului Nectarie cel mai sus pomenit şi a fost învrednicit de darul mai înainte vederii, iar mai apoi în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor cuvioşi mucenici cei ce au locuit în chiliile Atonului şi au mustrat pe latino-cugetători, adică pe împăratul Mihail şi pe patriarhul Bec.
Cel dintâi dintre aceşti sfinţi cuvioşi mucenici a fost spânzurat, iar ceilalţi de sabie s-au săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
La vârsta de optsprezece ani, a mers la marele Eftimie (prăznuit la 20 ianuarie); acesta l-a trimis la cuviosul Teoctist (prăznuit la 3 septembrie) în chinovie. Acolo a cunoscut vieţuirea dumnezeiască a fraţilor şi a mers pe urmele virtuţii celor pe care i-a cunoscut în chinovie. Din pricina covârşitoarei lui înduhovniciri, marele Eftimie îl numea copil cu suflet de bătrân. Şi cu cât creştea în vârstă cu atât sporea şi în virtute. De aceea a şi făcut multe minuni. Printre altele, prin rugăciunea lui, a făcut să izvorască apă în locuri fără de apă.
A fost învăţătorul multor monahi. A fost în două rânduri sol la Constantinopol, trimis de patriarhii Ierusalimului din acele vremuri: o dată la împăratul Anastasie, iar a doua oară la împăratul Iustinian. Ajungând deci la vârsta de nouăzeci şi patru de ani, s-a mutat către Domnul.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Anastasie.
Sfântul Mucenic al lui Hristos Anastasie a văzut odată cum sunt întrebaţi şi judecaţi de păgâni sfinţii mucenici şi cum li se taie mădularele pentru mărturisirea lui Hristos. Pentru că era creştin şi pentru ca ştia bunătăţile pregătite de Dumnezeu mucenicilor, dorea şi el să lupte pe aceeaşi cale pentru Hristos.
Şi într-una din zile i s-a înfierbântat inima lui, şi-a făcut semnul crucii şi s-a dus în stadion. Stând în mijlocul adunării de lume a strigat cu glas mare: "Găsit am fost de cei ce nu m-au căutat, vădit m-am făcut celor ce nu m-au cercetat!". Privirile tuturor s-au îndreptat spre el. Atunci el a zis: "Ascultaţi, toţi slujitorii diavolului, ascultaţi! Sunt creştin şi cred în Domnul meu Iisus Hristos; iar pe idolii voştri şi pe cei ce se închină lor îi dau anatemei şi-i urăsc". Mulţimea a rămas înmărmurită de curajul lui. Dar îndată l-au dezbrăcat, l-au biciuit cumplit şi au zis: "Asta pentru neruşinarea şi obrăznicia ta! Dar dacă cinsteşti pe Hristos şi nu te lepezi de El, ţi se va tăia capul şi vei fi mâncare peştilor, târâtoarelor şi păsărilor". Sfântul nu s-a lepădat. Atunci călăii l-au apucat îndată, i-au tăiat capul şi ducându-l cu corabia departe puţin de ţărm, l-au aruncat în mare.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Diogen, care s-a săvârşit fiind lovit cu pietre.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Averchie, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Non, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Grat, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Nectarie, cel din chilia lui Iagari, care se află lângă Careea Atonului, şi a pustnicit pe la anul 1470 şi în pace s-a săvârşit.
Acest cuvios părinte al nostru Filotei de la Careia (Careotul), care în pace s-a săvârşit.
Acesta a fost părintele duhovnicesc al sfântului Nectarie cel mai sus pomenit şi a fost învrednicit de darul mai înainte vederii, iar mai apoi în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor cuvioşi mucenici cei ce au locuit în chiliile Atonului şi au mustrat pe latino-cugetători, adică pe împăratul Mihail şi pe patriarhul Bec.
Cel dintâi dintre aceşti sfinţi cuvioşi mucenici a fost spânzurat, iar ceilalţi de sabie s-au săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
giovedì 4 dicembre 2014
Sinaxar 4 Decembrie
În această lună, în ziua a patra, pomenirea pătimirii Sfintei marii Muceniţe Varvara (Barbara).
Rugăciune către Sfânta Mare Muceniță Varvara
Către tine ca la un adevărat izvor de vindecări şi grabnică tămăduire şi mult-minunată, Sfântă Fecioară Mare Muceniţă Varvara, noi, ticăloşii, scăpăm şi către sfântul tău chip cu nevoinţă căzând, ne rugăm: vezi rănile păcatelor noastre cele de peste tot trupul, vezi neputinţa sufletelor noastre, şi pe acestea cu obişnuita învăţătură a milosârdiei tale şi cu bună silinţă vindecă-le degrabă. Ia aminte la glasul rugăciunii noastre, nu trece cu vederea suspinele aduse din ticăloasele noastre inimi şi ascultă strigarea noastră, ca ceea ce eşti singura noastră scăpare, care ai închipuit prin trei ferestre pe Preasfânta cea de o fiinţă şi nedespărţită Treime în baia părintească ce ţi se zidea. Pe Aceea roag-O pentru noi, păcătoşii şi netrebnicii robii tăi, ca să ne miluiască acum şi în ziua morţii noastre. Închină-te Părintelui ceresc, ca pe noi cei căzuţi sub povara păcatelor să ne ridice spre cuvântarea slavei Sale şi să ne îndrepteze, ca întotdeauna să avem sus inimile, să gândim la calea de sus, iar nu la cele pământeşti.
Roagă-L pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care în temniţă ruga ta cea mucenicească a auzit, ca şi pe noi, leneşii, cei ce şedem în trândăvie ca într-o temniţă, degrabă să ne întoarcă spre rugăciune şi spre alergarea la poruncile lui Dumnezeu şi să ne dea inimă ca să dorim a ne ruga neîncetat. Cheamă şi pe Sfântul Duh, Izvorul care te-a întărit pe tine, fecioară curată, la lupta muceniciei şi te-a ferit de ruşine cu aripile Sale, ca şi nouă, ruşinaţilor şi necuraţilor, să ne zidească inimi curate şi duh drept să înnoiască întru cele dinăuntru ale noastre; şi mai vârtos să ne întărească spre facerea faptelor bune.
Credem, Sfântă Mare Muceniţă Varvara, că la toate acestea poţi să ne ajuţi şi nouă, şi de vei vrea, puternică eşti să mijloceşti la Sfânta Treime, ca ceea ce ai proslăvit pe Dumnezeu întru mădularele tale cele muceniceşti. Sfântă fecioară, știm că nimic nu este cu neputinţă ţie, de aceea nu trece cu vederea lacrimile şi suspinele noastre. Pentru acestea cădem către cinstita raclă a sfintelor tale moaşte cele făcătoare de minuni şi ţie, celei ce petreci în cer cu sufletul, ne închinăm, îndrăznind rugăciuni a grăi, ca să fie urechile tale luând aminte la glasul rugăciunii noastre; trupul tău cel mult chinuit să tămăduiască patimile cele multe ale sufletelor şi ale trupurilor noastre; capul tău cel plecat sabiei să dea capetelor noastre apa curăţiei păcatelor; părul tău cel rupt fără milă să ne lege de dragostea lui Dumnezeu; buzele tale cele cinstite să împiedice gurile noastre a grăi în deşert şi să le deschidă ca să vestească totdeauna lauda Domnului; ochii tăi cei ce văd Lumina Treimii să vadă şi a noastră bună dorire, ca şi noi să ne întoarcem ochii să nu mai vadă deşertăciuni, ci totdeauna să căutăm spre fericirea cea cerească; mâna ta cea tăiată să ne scrie în cartea vieţii şi să ne învrednicească ca totdeauna să ridicăm mâinile către Cel de Sus şi să nu împletim cu dânsele înşelăciuni; sânii tăi, cei tăiaţi fără milă, să ne fie nouă turn tare în faţa vrăjmaşului; picioarele tale, cele ca nişte făclii luminoase, degrabă alergând către Mirele ceresc în cămara cea dumnezeiască, să ne facă şi pe noi cu picioarele noastre să călătorim către tot lucrul bun, ca Legea Domnului să fie făclie picioarelor noastre şi lumină cărărilor noastre.
Rănile tale să ne slobozească din rănile păcatelor; sângele tău, cel ce de multe ori în chinuri s-a vărsat, să cureţe sufletele şi trupurile noastre de toată spurcăciunea; moartea ta să ne dea nouă să murim spovediţi şi împărtăşiţi cu Trupul şi Sângele lui Hristos, căci în fiecare facere de bine eşti preamărită, şi mai vârtos întru aceasta, că tot cel ce are nădejde la tine şi pururea te cheamă spre ajutor de moartea cea grabnică scapă; de care şi pe noi, ticăloşii, ne izbăveşte, fecioară curată, Mare Muceniţă Varvara. Și cu rugăciunile tale întru tot puternice învredniceşte-ne a sta de-a dreapta lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi să auzim glasul ce va zice: „Slugă bună şi credincioasă, intră întru bucuria Domnului tău”. Amin.
Roagă-L pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care în temniţă ruga ta cea mucenicească a auzit, ca şi pe noi, leneşii, cei ce şedem în trândăvie ca într-o temniţă, degrabă să ne întoarcă spre rugăciune şi spre alergarea la poruncile lui Dumnezeu şi să ne dea inimă ca să dorim a ne ruga neîncetat. Cheamă şi pe Sfântul Duh, Izvorul care te-a întărit pe tine, fecioară curată, la lupta muceniciei şi te-a ferit de ruşine cu aripile Sale, ca şi nouă, ruşinaţilor şi necuraţilor, să ne zidească inimi curate şi duh drept să înnoiască întru cele dinăuntru ale noastre; şi mai vârtos să ne întărească spre facerea faptelor bune.
Credem, Sfântă Mare Muceniţă Varvara, că la toate acestea poţi să ne ajuţi şi nouă, şi de vei vrea, puternică eşti să mijloceşti la Sfânta Treime, ca ceea ce ai proslăvit pe Dumnezeu întru mădularele tale cele muceniceşti. Sfântă fecioară, știm că nimic nu este cu neputinţă ţie, de aceea nu trece cu vederea lacrimile şi suspinele noastre. Pentru acestea cădem către cinstita raclă a sfintelor tale moaşte cele făcătoare de minuni şi ţie, celei ce petreci în cer cu sufletul, ne închinăm, îndrăznind rugăciuni a grăi, ca să fie urechile tale luând aminte la glasul rugăciunii noastre; trupul tău cel mult chinuit să tămăduiască patimile cele multe ale sufletelor şi ale trupurilor noastre; capul tău cel plecat sabiei să dea capetelor noastre apa curăţiei păcatelor; părul tău cel rupt fără milă să ne lege de dragostea lui Dumnezeu; buzele tale cele cinstite să împiedice gurile noastre a grăi în deşert şi să le deschidă ca să vestească totdeauna lauda Domnului; ochii tăi cei ce văd Lumina Treimii să vadă şi a noastră bună dorire, ca şi noi să ne întoarcem ochii să nu mai vadă deşertăciuni, ci totdeauna să căutăm spre fericirea cea cerească; mâna ta cea tăiată să ne scrie în cartea vieţii şi să ne învrednicească ca totdeauna să ridicăm mâinile către Cel de Sus şi să nu împletim cu dânsele înşelăciuni; sânii tăi, cei tăiaţi fără milă, să ne fie nouă turn tare în faţa vrăjmaşului; picioarele tale, cele ca nişte făclii luminoase, degrabă alergând către Mirele ceresc în cămara cea dumnezeiască, să ne facă şi pe noi cu picioarele noastre să călătorim către tot lucrul bun, ca Legea Domnului să fie făclie picioarelor noastre şi lumină cărărilor noastre.
Rănile tale să ne slobozească din rănile păcatelor; sângele tău, cel ce de multe ori în chinuri s-a vărsat, să cureţe sufletele şi trupurile noastre de toată spurcăciunea; moartea ta să ne dea nouă să murim spovediţi şi împărtăşiţi cu Trupul şi Sângele lui Hristos, căci în fiecare facere de bine eşti preamărită, şi mai vârtos întru aceasta, că tot cel ce are nădejde la tine şi pururea te cheamă spre ajutor de moartea cea grabnică scapă; de care şi pe noi, ticăloşii, ne izbăveşte, fecioară curată, Mare Muceniţă Varvara. Și cu rugăciunile tale întru tot puternice învredniceşte-ne a sta de-a dreapta lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi să auzim glasul ce va zice: „Slugă bună şi credincioasă, intră întru bucuria Domnului tău”. Amin.
mercoledì 3 dicembre 2014
martedì 2 dicembre 2014
Paraclisul Sfântului Cuvios Porfirie Kavsokalivitul
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin
Slavă..., Și acum...
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru (de trei ori).
Apoi Psalmul 142:
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Dumnezeu este Domnul... (de trei ori).
Apoi troparele acestea, podobie: Cel ce Te-ai înălțat pe cruce..., glasul al 4-lea:
Dă-mi minte întreagă și cuget bun, curăță-mi împietrirea inimii, Dumnezeule, și dă-mi cuvânt mie, cinstitorul și slujitorul Tău, ca să Îți alcătuiesc laude și imne sfinte și să slăvesc cum se cuvine pe preacinstitul Porfirie, bărbat preasfânt, care a trăit în cuvioșie pe pământ și pe toți oamenii cu înțelepciunea lui i-a uimit.
Slavă... și acum...
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Nu ne vom depărta de tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Apoi Psalmul 50:
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Cântarea 1, Glasul al 8-lea:
Irmosul:
Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Dăruiește-mi mie cuvânt bineplăcut lui Dumnezeu, ca să mă închin ție, Părinte, Sfinte Porfirie, iar atunci când sunt necăjit, pomenirea ta cea preacinstită să o laud.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Părinte, ai fost mereu plin de bunătate, fericite, ai fost împodobit cu daruri mai presus de fire, căci pe Dumnezeu Cel desăvârșit tu L-ai iubit cu toată puterea și cu toată inima ta.
Slavă...
În Muntele Athos, Sfinte Porfirie, în preacinstitul și sfântul Schit al Kavsokaliviei te-ai supus cum se cuvine Domnului, în chilia cea preacinstită a purtătorului de biruință Gheorghe.
Și acum... a Născătoarei
Preacurată Maică, sunt zdrobit de patimi grele și stricătoare de suflet, de aceea vin la tine, te rog să scoți la liman sufletul meu, ceea ce ești apărătoarea și sprijinul lumii.
Cântarea a 3-a:
Irmosul:
Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
O, Părinte preasfinte, dă harul și bunăvoința ta celor aflați pe marea tulburată, care îndurerați fiind de greutățile vieții, aleargă la tine ca să le fii binevoitor și să călătorești împreună cu ei.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Ca o stea dumnezeiască a Oropoului ai strălucit ani îndelungați, căci aici veneau întotdeauna mulțimi de oameni îndurerați, suferind de boli și de chinuri de nevindecat, în tine având nădejde, Sfinte Porfirie.
Slavă...
Adunarea cuvioșilor pe tine te-a primit cu bucurie, împreună-locuitor fiind socotit cu aceștia, de unde caută spre noi, credincioșii, care ne rugăm ție, cel care ești plin de bucurie și de iubire.
Și acum... a Născătoarei
În toate nevoile oamenilor tu ai venit în ajutor, ca ceea ce ești Maică plină de iubire și fără de hotar, de răutatea șarpelui pe noi ne-ai izbăvit.
Izbăvește-ne pe noi, o, Sfinte Părinte, se roagă ție toți, nu ne lăsa în nenoricirile venite asupra noastră din lenevie, ci fii alături de noi, ca un mare călăuzitor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.
Preotul zice ectenia: Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule..., la care pomenește pe cei pentru care se face paraclisul, strana: Doamne miluiește (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni...
Îndată sedealna, glasul al 2-lea:
Podobie: Ceea ce ești rugătoare caldă...
Darul lui Dumnezeu, ca o comoară nesfârșită ție ți s-a dăruit în vremurile grele, de Dumnezeu cugetătorule Porfirie, vino, Sfinte, și ne ajută, ca cel ce vezi cu totul boala noastră.
Cântarea a 4-a:
Irmosul:
Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Ca un trandafir ai răsărit și te-ai înfrumusețat, prin lucrarea dumnezeiască a Sfântului Duh, Părinte Porfirie, cel ce ești lauda kavsokaliviților.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Te-ai făcut cunoscut tuturor prin fapte îndumnezeite și prin ajutorul tău, ca toți să știe locurile pe care tu, Părinte, le-ai miluit.
Slavă...
Încălcând noi toți, sărmanii, poruncile Dumnezeului nostru, tu, Sfinte Porfirie, ajută-ne pe noi, robii tăi, să nu mai greșim înaintea Lui.
Și acum... a Născătoarei
Preacurată, îngrădește atacurile și uneltirile vrăjmașului nostru de suflet ucigător și ne ridică la înălțimea nepătimirii.
Cântarea a 5-a:
Irmosul:
Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
În locuri sfinte în care te-ai sfințit, Părinte, precum Kalisia și Oropo, ai fost cunoscut de toți și ai avut o faimă vrednică de minunare.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Cu adevărat te-ai lepădat de toată deșertăciunea, te-ai înălțat cu adevărat mai presus de cele pământești, apără-ne și pe noi de capcanele șarpelui.
Slavă...
Fiind în multe suferințe, noi cei mult chinuiți de durere și de suferință, alergăm la tine, Părinte preasfinte, cerându-ți să ne izbăvești de ele.
Și acum... a Născătoarei
Pe Dumnezeu Cel fără de început întrupând în pântecele tău, fără urmă de stricăciune și de patimă ai născut, Curată, ca ceea ce ești începătoarea maicilor.
Cântarea a 6-a:
Irmosul:
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad, și ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Fiind ținut de somnul leneviei și omorât de norul nepăsării, vin la tine, având în tine nădejdea cea dumnezeiască și singurul ajutor, ție îți strig cu durere, Sfinte Porfirie, te rog, nu mă părăsi pe mine, cel nenorocit.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Dăruiește-mi binecuvântarea și harul tău mie, cel ce am căzut în păcat înfricoșător, dă-mi acum binecuvântare și har, o, preaiubite Porfirie, făcătorule de minuni, nu te depărta, ci dă-mi sprijinirea ta cea grabnică.
Slavă...
Toate părțile cele cinstite ale Athosului se bucură și dănțuiesc, și mai întâi de toate Schitul Kavsokaliviei și chilia Marelui Mucenic Gheorghe în care a sihăstrit Porfirie, cel nou arătat și preastrălucit.
Și acum... a Născătoarei
S-au împlinit în tine, Maică, fiică de Dumnezeu slăvită, cele prefigurate prin simboluri, căci tu ești izvorul mântuirii lumii și arătarea desăvârșită a legii, o, Preacinstită Maică Fecioară, bucuria cea mare a sufletului meu.
Toți se roagă ție, o, Părinte sfinte, grăbește-te spre ajutor, nu înceta a ne sprijini pe noi, vino și fii alături de noi ca un călăuzitor dumnezeiesc.
Preacurată, care la plinirea vremii ai născut în chip de netâlcuit prin cuvânt pe Cuvântul, ne rugăm ție, ca ceea ce ai îndrăznire de maică.
Preotul pomenește pe cei pentru care se face paraclisul, așa cum s-a arătat după Cântarea a 3-a.
Apoi ecfonisul și condacul, glasul 4:
Adunările credincioșilor ortodocși cu dorire vin la tine, Părinte Porfirie, cu smerenie strigând: dă-ne dezlegare suferințelor și necazurilor.
Prochimenul, glasul 4:
Minunat este Dumnezeu întru sfinții Lui.
Stih: Sfinților în pământul Lui...
Evanghelia Cuviosului.
Slavă..., glasul 2:
Pentru rugăciunile Cuviosului Porfirie, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Și acum... a Născătoarei
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale curățește fărădelegile noastre.
Și stihira aceasta, glasul 6:
Podobie: Toată nădejdea...
Fiind tulburat de patimi și greu suferind, alerg la tine, Sfinte, cerând de la tine vindecare și har, mântuiește-mă pe mine, mântuiește-mă, Sfinte Părinte Porfirie preaiubite, căci în afară de tine sufletul meu cel nenorocit nu are altă apărare, fiind străpuns din toate părțile de săgețile păcatului, de aceea către tine strig: vino și apără-mă, preacinstite, și viața mea o înțelepțește cu poruncile lui Hristos.
Preotul zice:
Mântuiește, Dumnezeule, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta, cercetează lumea Ta cu milă și cu îndurări, înalță fruntea creștinilor ortodocși și trimite peste noi milele Tale cele bogate. Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, cu folosirile cinstitelor puteri cerești fără de trup, cu rugăciunile cinstitului măritului proroc Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan, ale sfinților măriților și întru tot lăudaților Apostoli, ale celor între sfinți Părinții noștri, mari dascăli și ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul și Ioan Gură de Aur, Atanasie cel Mare, Chiril, Nicolae al Mirelor Lichiei și Spiridon al Trimitundei, făcătorii de minuni, ale sfinților, măriților, bunilor biruitori mucenici, ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtători Părinții noștri: Grigorie Decapolitul, Nicodim cel Sfințit și Dimitrie cel Nou, ale sfinților și drepților dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, ale Sfântului Porfirie Kavsokalivitul și pentru ale tuturor sfinților, rugămu-ne, Mult-Milostive, Doamne, auzi-ne pe noi păcătoșii și ne miluiește pe noi.
Strana: Doamne, miluiește (de 12 ori), apoi ecfonisul: Cu mila și cu îndurările și cu iubirea de oameni...
Cântarea a 7-a:
Irmosul:
Tinerii, cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
La sfârșitul veacurilor a răsărit ca o stea Cuviosul lui Hristos, împrăștiind ceața păcatului prin trecerea lui prin lume, fiind plin de har și strălucit, Porfirie, pe care cu adevărat îl laud.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Schitul Kavsokalivia al Marii Lavre te-a primit să te veselești întru ascultare desăvârșită și să înaintezi în virtute, mărturisind măreția ta cea prin har primită.
Slavă...
Bolile și infecțiile, rănile cele aducătoare de multe dureri și tumorile cancerigene le-ai văzut dinainte, o, Părinte, și întunecarea sufletelor tuturor ai prevestit-o, înțeleptule, dăruind sănătate și vindecare.
Și acum... a Născătoarei
În Sinai, muntele cel vechi și cinstit, rugul a preînchipuit nașterea ta cea nespusă, iar scara lui Iacob, ca un stâlp ceresc și cortul lui Avacum, te-au preînchipuit pe tine, care ești Maică Născătoare de Dumnezeu.
Cântarea a 8-a:
Irmosul:
Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Fiind plin de darurile lui Dumnezeu, o, Părinte, ai răspândit din belșug harul tuturor credincioșilor.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Mulțimi de oameni, din toate orașele și satele, aleargă la tine, Părinte sfinte, fiecare primind prin tine dezlegarea neputinței lui.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Datu-ți-s-a de la Dumnezeu din belșug slavă și cinste, purtătorule de Duhul Sfânt, neputându-se trece sub tăcere creșterea ta cea dumnezeiască în har.
Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.
Cu adevărat buzele tale au picurat miere dumnezeiască și nectar minunat, din care cetele oamenilor cu îmbelșugare s-au adăpat.
Și acum... a Născătoarei
Maică a milei, ca ceea ce ești izvor al milostivirii, ai născut oamenilor pe marele Domn al slavei, pe Hristos Împăratul.
Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.
Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Cântarea a 9-a:
Irmosul:
Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Toți s-au bucurat când Biserica te-a pus pe tine ca o lumânare în sfeșnic, Sfinte Porfirie, Părinte care îi luminezi și îi sprijini pe credincioșii care se roagă ție.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Dă-ne credință și curaj pentru a ne împotrivi demonului cel viclean și de rele născocitor, cel cu totul urât, care uneltește viclenii împotriva noastră.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Dar preastrălucit și prealuminat ți s-a dat ție de către Dumnezeu, Părinte Porfirie, cel ce ești ca un nou stâlp de foc, care pe noi ne călăuzești.
Slavă...
Vino degrabă ca un iubitor și ajută-ne să ne schimbăm viața noastră cea plină de răutate, de păcat și de cumplite fărădelegi.
Și acum... a Născătoarei
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, sfințește-mi mintea, sufletul, inima și simțurile, călăuzindu-mă întotdeauna, Maică, către o viață mai sfântă.
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
În timp ce preotul cădește Sfântul Altar și poporul, se cântă aceste tropare, glasul 8:
Bucură-te și te veselește, Schit preastrălucit al Kavsocaliviei, căci în tine cu adevărat a răsărit tuturor o stea luminoasă, iar pe toate cetele ortodocșilor le-a umplut de har.
Ca o stea a tuturor ortodocșilor, plină de harisme duhovnicești, ai răsărit cu adevărat din Sfântul Munte și ai luminat întreg pământul, căci pe noi ne-ai îndemnat la o viață mai sfântă.
A luminat harul tău, Sfinte, în toată lumea cu darurile tale dumnezeiești, de toate vindecările i-ai umplut pe toți, iar pe noi ne-ai îmbogățit cu felurite haruri.
Părinte ceresc făcător de minuni, Sfinte Porfirie, la tine nădăjduim, căci vedem mulțimea harismelor tale cu care ai fost împodobit, slăvindu-L pe singurul Domn, Care pe tine te-a slăvit.
Bucură-te, făclie nouă a Bisericii, stea prealuminoasă și iubită a Sfântului Munte, căci ai sfințit lumea în vremurile cele anevoioase din urmă, mărite Porfirie.
Ție, cel ce ești păzitor, apărător și călăuzitor, vindecător a toată boala și suferința și ajutător al tuturor, izbăvitorule cel mare, Sfinte Porfirie, îți lăudăm slava ta cea mai presus de cuvânt.
Toate oștile îngerești, Înaintemergătorul Domnului, cei doisprezece Apostoli și toți Sfinții, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu faceți rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin
Troparele de umilință
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tăi; miluiește-ne pe noi.
Slavă...,
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum...,
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Preotul spune ectenia:
Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.
Doamne, miluiește (de trei ori).
Încă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, iertarea, buna-sporire și chivernisire a robilor lui Dumnezeu (N) și pentru ca să li se ierte toată greșeala cea de voie și cea fără de voie.
Doamne, miluiește (de trei ori).
Încă ne rugăm ca să fie păzit sfânt locașul acesta, țara aceasta, orașul (statul) acesta și toate orașele și satele de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, blând și lesne iertător să ne fie nouă Bunul și Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru și să-și întoarcă toată mânia care se pornește asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de îngrozirea Lui cea dreaptă, care este asupra noastră și să ne miluiască pe noi.
Doamne, miluiește (de 40 ori).
Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, și milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre și ne miluiește pe noi.
Apoi ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă Îți înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Și otpustul
Apoi stihirile acestea, glasul 2:
Podobie: Când de pe lemn...
Bunule, dăruiește-ne nouă, robilor tăi, har, luminare și pace, credință și răbdare, dă-ne tărie în ispitele vieții, căci diavolul cu tărie se năpustește asupra noastră zi și noapte, ispitindu-ne și chinuindu-ne, însă crezând noi în acoperământul tău, preacinstite Porfirie, grăbește-te și ne izbăvește din ispite pe noi, nevrednicii robii tăi.
Stăpână, primește rugăciunile nevrednicilor robilor tăi și ne izbăvește pe noi din toată nevoia și necazul.
Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, păzește-ne pe noi sub sfânt acoperământul tău.
Preotul spune: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.
Strana: Amin.
Notă: Traducerea din limba greacă veche a paraclisului de Pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu, 1 iunie 2015, la slăvitul praznic al Sfintei Treimi și pomenirea Sfântului Justin Popovici Mărturisitorul.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin
Slavă..., Și acum...
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru (de trei ori).
Apoi Psalmul 142:
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Dumnezeu este Domnul... (de trei ori).
Apoi troparele acestea, podobie: Cel ce Te-ai înălțat pe cruce..., glasul al 4-lea:
Dă-mi minte întreagă și cuget bun, curăță-mi împietrirea inimii, Dumnezeule, și dă-mi cuvânt mie, cinstitorul și slujitorul Tău, ca să Îți alcătuiesc laude și imne sfinte și să slăvesc cum se cuvine pe preacinstitul Porfirie, bărbat preasfânt, care a trăit în cuvioșie pe pământ și pe toți oamenii cu înțelepciunea lui i-a uimit.
Slavă... și acum...
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Nu ne vom depărta de tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Apoi Psalmul 50:
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Cântarea 1, Glasul al 8-lea:
Irmosul:
Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Dăruiește-mi mie cuvânt bineplăcut lui Dumnezeu, ca să mă închin ție, Părinte, Sfinte Porfirie, iar atunci când sunt necăjit, pomenirea ta cea preacinstită să o laud.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Părinte, ai fost mereu plin de bunătate, fericite, ai fost împodobit cu daruri mai presus de fire, căci pe Dumnezeu Cel desăvârșit tu L-ai iubit cu toată puterea și cu toată inima ta.
Slavă...
În Muntele Athos, Sfinte Porfirie, în preacinstitul și sfântul Schit al Kavsokaliviei te-ai supus cum se cuvine Domnului, în chilia cea preacinstită a purtătorului de biruință Gheorghe.
Și acum... a Născătoarei
Preacurată Maică, sunt zdrobit de patimi grele și stricătoare de suflet, de aceea vin la tine, te rog să scoți la liman sufletul meu, ceea ce ești apărătoarea și sprijinul lumii.
Cântarea a 3-a:
Irmosul:
Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
O, Părinte preasfinte, dă harul și bunăvoința ta celor aflați pe marea tulburată, care îndurerați fiind de greutățile vieții, aleargă la tine ca să le fii binevoitor și să călătorești împreună cu ei.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Ca o stea dumnezeiască a Oropoului ai strălucit ani îndelungați, căci aici veneau întotdeauna mulțimi de oameni îndurerați, suferind de boli și de chinuri de nevindecat, în tine având nădejde, Sfinte Porfirie.
Slavă...
Adunarea cuvioșilor pe tine te-a primit cu bucurie, împreună-locuitor fiind socotit cu aceștia, de unde caută spre noi, credincioșii, care ne rugăm ție, cel care ești plin de bucurie și de iubire.
Și acum... a Născătoarei
În toate nevoile oamenilor tu ai venit în ajutor, ca ceea ce ești Maică plină de iubire și fără de hotar, de răutatea șarpelui pe noi ne-ai izbăvit.
Izbăvește-ne pe noi, o, Sfinte Părinte, se roagă ție toți, nu ne lăsa în nenoricirile venite asupra noastră din lenevie, ci fii alături de noi, ca un mare călăuzitor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.
Preotul zice ectenia: Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule..., la care pomenește pe cei pentru care se face paraclisul, strana: Doamne miluiește (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni...
Îndată sedealna, glasul al 2-lea:
Podobie: Ceea ce ești rugătoare caldă...
Darul lui Dumnezeu, ca o comoară nesfârșită ție ți s-a dăruit în vremurile grele, de Dumnezeu cugetătorule Porfirie, vino, Sfinte, și ne ajută, ca cel ce vezi cu totul boala noastră.
Cântarea a 4-a:
Irmosul:
Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Ca un trandafir ai răsărit și te-ai înfrumusețat, prin lucrarea dumnezeiască a Sfântului Duh, Părinte Porfirie, cel ce ești lauda kavsokaliviților.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Te-ai făcut cunoscut tuturor prin fapte îndumnezeite și prin ajutorul tău, ca toți să știe locurile pe care tu, Părinte, le-ai miluit.
Slavă...
Încălcând noi toți, sărmanii, poruncile Dumnezeului nostru, tu, Sfinte Porfirie, ajută-ne pe noi, robii tăi, să nu mai greșim înaintea Lui.
Și acum... a Născătoarei
Preacurată, îngrădește atacurile și uneltirile vrăjmașului nostru de suflet ucigător și ne ridică la înălțimea nepătimirii.
Cântarea a 5-a:
Irmosul:
Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
În locuri sfinte în care te-ai sfințit, Părinte, precum Kalisia și Oropo, ai fost cunoscut de toți și ai avut o faimă vrednică de minunare.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Cu adevărat te-ai lepădat de toată deșertăciunea, te-ai înălțat cu adevărat mai presus de cele pământești, apără-ne și pe noi de capcanele șarpelui.
Slavă...
Fiind în multe suferințe, noi cei mult chinuiți de durere și de suferință, alergăm la tine, Părinte preasfinte, cerându-ți să ne izbăvești de ele.
Și acum... a Născătoarei
Pe Dumnezeu Cel fără de început întrupând în pântecele tău, fără urmă de stricăciune și de patimă ai născut, Curată, ca ceea ce ești începătoarea maicilor.
Cântarea a 6-a:
Irmosul:
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad, și ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Fiind ținut de somnul leneviei și omorât de norul nepăsării, vin la tine, având în tine nădejdea cea dumnezeiască și singurul ajutor, ție îți strig cu durere, Sfinte Porfirie, te rog, nu mă părăsi pe mine, cel nenorocit.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Dăruiește-mi binecuvântarea și harul tău mie, cel ce am căzut în păcat înfricoșător, dă-mi acum binecuvântare și har, o, preaiubite Porfirie, făcătorule de minuni, nu te depărta, ci dă-mi sprijinirea ta cea grabnică.
Slavă...
Toate părțile cele cinstite ale Athosului se bucură și dănțuiesc, și mai întâi de toate Schitul Kavsokaliviei și chilia Marelui Mucenic Gheorghe în care a sihăstrit Porfirie, cel nou arătat și preastrălucit.
Și acum... a Născătoarei
S-au împlinit în tine, Maică, fiică de Dumnezeu slăvită, cele prefigurate prin simboluri, căci tu ești izvorul mântuirii lumii și arătarea desăvârșită a legii, o, Preacinstită Maică Fecioară, bucuria cea mare a sufletului meu.
Toți se roagă ție, o, Părinte sfinte, grăbește-te spre ajutor, nu înceta a ne sprijini pe noi, vino și fii alături de noi ca un călăuzitor dumnezeiesc.
Preacurată, care la plinirea vremii ai născut în chip de netâlcuit prin cuvânt pe Cuvântul, ne rugăm ție, ca ceea ce ai îndrăznire de maică.
Preotul pomenește pe cei pentru care se face paraclisul, așa cum s-a arătat după Cântarea a 3-a.
Apoi ecfonisul și condacul, glasul 4:
Adunările credincioșilor ortodocși cu dorire vin la tine, Părinte Porfirie, cu smerenie strigând: dă-ne dezlegare suferințelor și necazurilor.
Prochimenul, glasul 4:
Minunat este Dumnezeu întru sfinții Lui.
Stih: Sfinților în pământul Lui...
Evanghelia Cuviosului.
Slavă..., glasul 2:
Pentru rugăciunile Cuviosului Porfirie, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Și acum... a Născătoarei
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale curățește fărădelegile noastre.
Și stihira aceasta, glasul 6:
Podobie: Toată nădejdea...
Fiind tulburat de patimi și greu suferind, alerg la tine, Sfinte, cerând de la tine vindecare și har, mântuiește-mă pe mine, mântuiește-mă, Sfinte Părinte Porfirie preaiubite, căci în afară de tine sufletul meu cel nenorocit nu are altă apărare, fiind străpuns din toate părțile de săgețile păcatului, de aceea către tine strig: vino și apără-mă, preacinstite, și viața mea o înțelepțește cu poruncile lui Hristos.
Preotul zice:
Mântuiește, Dumnezeule, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta, cercetează lumea Ta cu milă și cu îndurări, înalță fruntea creștinilor ortodocși și trimite peste noi milele Tale cele bogate. Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, cu folosirile cinstitelor puteri cerești fără de trup, cu rugăciunile cinstitului măritului proroc Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan, ale sfinților măriților și întru tot lăudaților Apostoli, ale celor între sfinți Părinții noștri, mari dascăli și ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul și Ioan Gură de Aur, Atanasie cel Mare, Chiril, Nicolae al Mirelor Lichiei și Spiridon al Trimitundei, făcătorii de minuni, ale sfinților, măriților, bunilor biruitori mucenici, ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtători Părinții noștri: Grigorie Decapolitul, Nicodim cel Sfințit și Dimitrie cel Nou, ale sfinților și drepților dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, ale Sfântului Porfirie Kavsokalivitul și pentru ale tuturor sfinților, rugămu-ne, Mult-Milostive, Doamne, auzi-ne pe noi păcătoșii și ne miluiește pe noi.
Strana: Doamne, miluiește (de 12 ori), apoi ecfonisul: Cu mila și cu îndurările și cu iubirea de oameni...
Cântarea a 7-a:
Irmosul:
Tinerii, cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
La sfârșitul veacurilor a răsărit ca o stea Cuviosul lui Hristos, împrăștiind ceața păcatului prin trecerea lui prin lume, fiind plin de har și strălucit, Porfirie, pe care cu adevărat îl laud.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Schitul Kavsokalivia al Marii Lavre te-a primit să te veselești întru ascultare desăvârșită și să înaintezi în virtute, mărturisind măreția ta cea prin har primită.
Slavă...
Bolile și infecțiile, rănile cele aducătoare de multe dureri și tumorile cancerigene le-ai văzut dinainte, o, Părinte, și întunecarea sufletelor tuturor ai prevestit-o, înțeleptule, dăruind sănătate și vindecare.
Și acum... a Născătoarei
În Sinai, muntele cel vechi și cinstit, rugul a preînchipuit nașterea ta cea nespusă, iar scara lui Iacob, ca un stâlp ceresc și cortul lui Avacum, te-au preînchipuit pe tine, care ești Maică Născătoare de Dumnezeu.
Cântarea a 8-a:
Irmosul:
Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Fiind plin de darurile lui Dumnezeu, o, Părinte, ai răspândit din belșug harul tuturor credincioșilor.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Mulțimi de oameni, din toate orașele și satele, aleargă la tine, Părinte sfinte, fiecare primind prin tine dezlegarea neputinței lui.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Datu-ți-s-a de la Dumnezeu din belșug slavă și cinste, purtătorule de Duhul Sfânt, neputându-se trece sub tăcere creșterea ta cea dumnezeiască în har.
Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.
Cu adevărat buzele tale au picurat miere dumnezeiască și nectar minunat, din care cetele oamenilor cu îmbelșugare s-au adăpat.
Și acum... a Născătoarei
Maică a milei, ca ceea ce ești izvor al milostivirii, ai născut oamenilor pe marele Domn al slavei, pe Hristos Împăratul.
Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.
Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Cântarea a 9-a:
Irmosul:
Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Toți s-au bucurat când Biserica te-a pus pe tine ca o lumânare în sfeșnic, Sfinte Porfirie, Părinte care îi luminezi și îi sprijini pe credincioșii care se roagă ție.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Dă-ne credință și curaj pentru a ne împotrivi demonului cel viclean și de rele născocitor, cel cu totul urât, care uneltește viclenii împotriva noastră.
Stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Dar preastrălucit și prealuminat ți s-a dat ție de către Dumnezeu, Părinte Porfirie, cel ce ești ca un nou stâlp de foc, care pe noi ne călăuzești.
Slavă...
Vino degrabă ca un iubitor și ajută-ne să ne schimbăm viața noastră cea plină de răutate, de păcat și de cumplite fărădelegi.
Și acum... a Născătoarei
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, sfințește-mi mintea, sufletul, inima și simțurile, călăuzindu-mă întotdeauna, Maică, către o viață mai sfântă.
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
În timp ce preotul cădește Sfântul Altar și poporul, se cântă aceste tropare, glasul 8:
Bucură-te și te veselește, Schit preastrălucit al Kavsocaliviei, căci în tine cu adevărat a răsărit tuturor o stea luminoasă, iar pe toate cetele ortodocșilor le-a umplut de har.
Ca o stea a tuturor ortodocșilor, plină de harisme duhovnicești, ai răsărit cu adevărat din Sfântul Munte și ai luminat întreg pământul, căci pe noi ne-ai îndemnat la o viață mai sfântă.
A luminat harul tău, Sfinte, în toată lumea cu darurile tale dumnezeiești, de toate vindecările i-ai umplut pe toți, iar pe noi ne-ai îmbogățit cu felurite haruri.
Părinte ceresc făcător de minuni, Sfinte Porfirie, la tine nădăjduim, căci vedem mulțimea harismelor tale cu care ai fost împodobit, slăvindu-L pe singurul Domn, Care pe tine te-a slăvit.
Bucură-te, făclie nouă a Bisericii, stea prealuminoasă și iubită a Sfântului Munte, căci ai sfințit lumea în vremurile cele anevoioase din urmă, mărite Porfirie.
Ție, cel ce ești păzitor, apărător și călăuzitor, vindecător a toată boala și suferința și ajutător al tuturor, izbăvitorule cel mare, Sfinte Porfirie, îți lăudăm slava ta cea mai presus de cuvânt.
Toate oștile îngerești, Înaintemergătorul Domnului, cei doisprezece Apostoli și toți Sfinții, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu faceți rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin
Troparele de umilință
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tăi; miluiește-ne pe noi.
Slavă...,
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum...,
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Preotul spune ectenia:
Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.
Doamne, miluiește (de trei ori).
Încă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, iertarea, buna-sporire și chivernisire a robilor lui Dumnezeu (N) și pentru ca să li se ierte toată greșeala cea de voie și cea fără de voie.
Doamne, miluiește (de trei ori).
Încă ne rugăm ca să fie păzit sfânt locașul acesta, țara aceasta, orașul (statul) acesta și toate orașele și satele de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, blând și lesne iertător să ne fie nouă Bunul și Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru și să-și întoarcă toată mânia care se pornește asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de îngrozirea Lui cea dreaptă, care este asupra noastră și să ne miluiască pe noi.
Doamne, miluiește (de 40 ori).
Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, și milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre și ne miluiește pe noi.
Apoi ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă Îți înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Și otpustul
Apoi stihirile acestea, glasul 2:
Podobie: Când de pe lemn...
Bunule, dăruiește-ne nouă, robilor tăi, har, luminare și pace, credință și răbdare, dă-ne tărie în ispitele vieții, căci diavolul cu tărie se năpustește asupra noastră zi și noapte, ispitindu-ne și chinuindu-ne, însă crezând noi în acoperământul tău, preacinstite Porfirie, grăbește-te și ne izbăvește din ispite pe noi, nevrednicii robii tăi.
Stăpână, primește rugăciunile nevrednicilor robilor tăi și ne izbăvește pe noi din toată nevoia și necazul.
Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, păzește-ne pe noi sub sfânt acoperământul tău.
Preotul spune: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.
Strana: Amin.
Notă: Traducerea din limba greacă veche a paraclisului de Pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu, 1 iunie 2015, la slăvitul praznic al Sfintei Treimi și pomenirea Sfântului Justin Popovici Mărturisitorul.
lunedì 1 dicembre 2014
Viața Sfântului Proroc Naum
Sfântul Proroc Naum era din Elcheseea, de cea parte de Iordan, în dreptul Vegavariei, din seminția lui Simeon. Acesta, după Sfântul Proroc Iona, a prorocit ninivitenilor, cum că cetatea lor se va pierde cu apă și cu foc; lucru care s-a și făcut. Pentru că ninivitenii care se pocăiseră puțină vreme prin propovăduirea lui Iona, văzând că nu s-a împlinit asupra lor prorocirea acestuia, iarăși s-au întors la faptele lor cele rele dintâi și iarăși au pornit spre mânie îndelunga răbdare a lui Dumnezeu. Deci i-au ajuns pe ei această pierdere în chipul următor: era lângă Ninive un iezer mare de apă, care înconjura cetatea, și, făcându-se cutremur mare de pământ, s-a scufundat cetatea în iezerul acela; iar o parte a cetății, care rămăsese pe munte, ieșind foc din pustie a ars-o.
Așa s-a împlinit prorocirea lui Naum, pedepsind Dumnezeu pe poporul cel păcătos, cu judecată Sa cea dreaptă. Căci pe cei ce îi miluise în zilele lui Iona Prorocul pentru pocăința lor, pe aceia iarăși, după ce s-au răzvrătit, i-a pierdut mai pe urmă.
Sfântul Proroc Naum a mai prorocit și altele din cele ce aveau să fie și a adormit cu pace la patruzeci și cinci de ani de la nașterea sa și a fost îngropat cu cinste în pământul său.
Așa s-a împlinit prorocirea lui Naum, pedepsind Dumnezeu pe poporul cel păcătos, cu judecată Sa cea dreaptă. Căci pe cei ce îi miluise în zilele lui Iona Prorocul pentru pocăința lor, pe aceia iarăși, după ce s-au răzvrătit, i-a pierdut mai pe urmă.
Sfântul Proroc Naum a mai prorocit și altele din cele ce aveau să fie și a adormit cu pace la patruzeci și cinci de ani de la nașterea sa și a fost îngropat cu cinste în pământul său.
domenica 30 novembre 2014
Sinaxar 30 Noiembrie
În această lună, în ziua a treizecea, pomenirea Sfântului, slăvitului şi întru tot lăudatului Apostol Andrei, cel întâi chemat.
sabato 29 novembre 2014
Sinaxar 29 Noiembrie
În această lună, în ziua a douăzeci şi noua, pomenirea Sfântului Mucenic Paramon şi a Sfinţilor 370 de mucenici, care au mărturisit împreună cu el.
Aceştia au trăit pe vremea împăratului Deciu şi a lui Achilin, mai-marele Răsăritului. Iar pricina credinţei în Hristos şi a sfârşitului lor, aceasta a fost. La locul Balsatiei ce se cheamă Ieron, se afla multe şi bogate izvoare de ape fierbinţi, în chip minunat tămăduind bolile. Mergând la acel loc pentru tămăduirea trupului său, Achilin, care cârmuia Răsăritul, a poruncit să-i aducă după dânsul de la Nicomidia pe câţi creştini care erau acolo, legaţi pentru credinţa cea în Hristos. Şi mergând Achilin în capiştea Isidei, şi făcând întinatele jertfe, a poruncit sfinţilor mucenici să se închine şi să facă jertfă la idoli. Dar ei lepădându-se a face una ca aceea, a poruncit să fie daţi la moarte toţi. Şi aşa vitejii mucenici au luat cununa nevoinţei de la împăratul a toate Hristos Dumnezeu, întărindu-se cu puterea Lui, fiind la număr trei sute şaptezeci. Pe aceştia văzându-i Sfântul Paramon aşa fără milă omorâţi, a strigat cu glas mare, zicând: "Mare păgânătate văd, că necuratul acesta stăpânitor înjunghie ca pe nişte dobitoace atâţia drepţi". Iar Achilin auzind aceasta şi aprinzându-se de mânie, îndată a poruncit să-l omoare. Deci l-au prins trimişii şi nu îngăduiau ca unul să-i omoare, ci cu toţii înaintea judecătorului se sileau şi se nevoiau să verse sânge nevinovat cu mâinile şi cu armele lor, unii lovindu-l cu suliţele, alţii băgându-i trestii ascuţite prin limbă şi în celelalte mădulare ale trupului şi i-au dat sfârşitul în locul acela sub privirile tiranului şi l-au trimis la cereştile locaşuri, ca să se bucure veşnic împreună cu cei trei sute şaptezeci de mucenici. Deci sfintele lui moaşte au fost îngropate împreună cu moaştele sfinţilor celor zişi mai sus.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Filumen.
Sfântul Mucenic Filumen a trăit pe vremea împăratului Aurelian, trăgându-se din Licaonia (care este o parte a Capadociei). Lucrul său era să aducă grâu de vândut la Galatia. Acesta dar fiind pârât la mai-marele Ancirei, Felix, şi fiind adus înaintea lui, a mărturisit că este creştin. De aceea a fost supus la felurite şi nenumărate chinuri, după care şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, de la Care a primit cununa muceniciei cea neveştejită.
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Nicolae, arhiepiscopul Tesalonicului.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului sfinţitului Mucenic Ioan din Persida.
Tot în această zi, pomenirea Sf. sase Mucenici, care s-au săvârşit fiind prigoniţi.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Urban, episcopul Macedoniei, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Dionisie, episcopul Corintului, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Pancosmie, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Pitirun, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Valerin, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Fedros, care în chinuri s-a săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Aceştia au trăit pe vremea împăratului Deciu şi a lui Achilin, mai-marele Răsăritului. Iar pricina credinţei în Hristos şi a sfârşitului lor, aceasta a fost. La locul Balsatiei ce se cheamă Ieron, se afla multe şi bogate izvoare de ape fierbinţi, în chip minunat tămăduind bolile. Mergând la acel loc pentru tămăduirea trupului său, Achilin, care cârmuia Răsăritul, a poruncit să-i aducă după dânsul de la Nicomidia pe câţi creştini care erau acolo, legaţi pentru credinţa cea în Hristos. Şi mergând Achilin în capiştea Isidei, şi făcând întinatele jertfe, a poruncit sfinţilor mucenici să se închine şi să facă jertfă la idoli. Dar ei lepădându-se a face una ca aceea, a poruncit să fie daţi la moarte toţi. Şi aşa vitejii mucenici au luat cununa nevoinţei de la împăratul a toate Hristos Dumnezeu, întărindu-se cu puterea Lui, fiind la număr trei sute şaptezeci. Pe aceştia văzându-i Sfântul Paramon aşa fără milă omorâţi, a strigat cu glas mare, zicând: "Mare păgânătate văd, că necuratul acesta stăpânitor înjunghie ca pe nişte dobitoace atâţia drepţi". Iar Achilin auzind aceasta şi aprinzându-se de mânie, îndată a poruncit să-l omoare. Deci l-au prins trimişii şi nu îngăduiau ca unul să-i omoare, ci cu toţii înaintea judecătorului se sileau şi se nevoiau să verse sânge nevinovat cu mâinile şi cu armele lor, unii lovindu-l cu suliţele, alţii băgându-i trestii ascuţite prin limbă şi în celelalte mădulare ale trupului şi i-au dat sfârşitul în locul acela sub privirile tiranului şi l-au trimis la cereştile locaşuri, ca să se bucure veşnic împreună cu cei trei sute şaptezeci de mucenici. Deci sfintele lui moaşte au fost îngropate împreună cu moaştele sfinţilor celor zişi mai sus.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Filumen.
Sfântul Mucenic Filumen a trăit pe vremea împăratului Aurelian, trăgându-se din Licaonia (care este o parte a Capadociei). Lucrul său era să aducă grâu de vândut la Galatia. Acesta dar fiind pârât la mai-marele Ancirei, Felix, şi fiind adus înaintea lui, a mărturisit că este creştin. De aceea a fost supus la felurite şi nenumărate chinuri, după care şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, de la Care a primit cununa muceniciei cea neveştejită.
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Nicolae, arhiepiscopul Tesalonicului.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului sfinţitului Mucenic Ioan din Persida.
Tot în această zi, pomenirea Sf. sase Mucenici, care s-au săvârşit fiind prigoniţi.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Urban, episcopul Macedoniei, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Dionisie, episcopul Corintului, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Pancosmie, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Pitirun, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Valerin, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Fedros, care în chinuri s-a săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
venerdì 28 novembre 2014
Sinaxar 28 Noiembrie
În această lună, în ziua a douăzeci şi opta, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru şi Mărturisitorul Ştefan cel Nou.
Iscriviti a:
Post (Atom)