RÂNDUIALA LA FACEREA RASOFORULUI

RÂNDUIALA

LA FACEREA RASOFORULUI

Venind la monastire şi căzând înaintea Egumenului şi a toată

frăţimea, cela ce voieşte a primi începutul chipului monahicesc, îl

cercetează Egumenul, dacă în adevăr voieşte aceasta, apoi îl

învaţă cum i se cuvine să urmeze o viaţă ca aceasta. În urmă îl

încredinţează unuia din bătrânii cei mai încercaţi, ca să-l

povăţuiască la toată fapta bună şi să-l ferească de toată răutatea;

zicând şi noviciului că aşa să asculte pre bătrânul său, ca şi pre

Hristos, cercetându-şi pururea conştiinţa sa; toate gândurile şi

cuvintele şi faptele sale să le spună prin adevărata şi nefăţarnica

mărturisire Părintelui său duhovnicesc, în fiecare seară, sau şi

mai adesea ori. Şi nimic de la sine să nu facă după părerea sa,

măcar de ar fi şi bună, ci în toate să se supună şi să asculte pre

povăţuitorul său, ştiind că voia şi părerea sa este cu desăvârşire

tăiată. Apoi cu umilinţă şi cu lacrimi se împărtăşeşte cu Sfintele

Taine (de are voie spre aceasta).

Deci, după oarecare timp, noviciul fiind deprins la toate:

ascultare, umilinţă, cugetare, răbdare, înfrânare şi celelalte fapte

bune, porunceşte Egumenul bătrânului să-şi aducă ucenicul, şi

acela cu ucenicul venind la Biserică înainte de citirea orelor, fac

Egumenului cuvenita metanie, şi binecuvântându-se de dânsul, ia

bătrânul pre ucenicul său şi-l închină la Sfintele Icoane cu

datorita evlavie (citindu-se acum orele), asemenea, face

cuvenitele metanii şi la strane şi la fraţi; apoi îl duce la locul său.

Terminându-se orele, Egumenul ia epitrahilul şi felonul şi stând

înaintea sfintelor uşi, se aduce acolo cela ce vrea să primească

începutul Sfântului Chip, însoţit fiind de bătrânul său.

Şi Egumenul făcând început:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru…, Corul: Amin. Apoi:

Mărire Ţie Dumnezeul nostru, mărire Ţie; şi după: Tatăl nostru…,

Că a Ta este Împărăţia…, Doamne miluieşte (de 12 ori), Mărire…,

Şi acum…, Veniţi să ne închinăm (de trei ori), şi Psalmul 26:

Domnul este luminarea mea şi mântuitorul meu, de cine voi

teme? Apoi Psalmul 50: Miluieşte-mă Dumnezeul după mare mila

Ta…, şi terminându-se Psalmii iarăşi zice: Sfinte Dumnezeule…, şi

după: Tatăl nostru…, Troparul glasul al 4-lea:

Dumnezeul părinţilor noştri, cela ce faci pururea cu noi

după blândeţile Tale, nu depărta mila Ta de la noi; ci pentru

rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră.

Mărire… Şi acum…

Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu grăbire să

alergăm noi păcătoşii şi umiliţii, şi să cădem cu pocăinţă,

strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne,

îndurându-te spre noi. Grăbeşte că pierim de mulţimea

păcatelor. Nu întoarce pre servii tăi deşerţi, că pre tine

singură nădejde te-am câştigat.

Deci Diaconul: Domnului să ne rugăm. Corul: Doamne

miluieşte. Egumenul citeşte rugăciunea aceasta, stând în

genunchi cela ce voieşte a se tunde.

Mulţămim Ţie, Doamne Dumnezeul nostru, Carele după

multă mila Ta, ai scos pre servul Tău (N) din viaţa lumească

cea deşartă, şi l-ai chemat la această cinstită chemare.

Învredniceşte-l drept aceea să vieţuiască cu vrednicie în

această viaţă Îngerească, şi-l apară de cursele diavolului, şi

păzeşte sufletul şi trupul lui curat până la moarte, şi-l

învredniceşte a fi biserică Sfântă a Ta; înţelepţeşte-l ca să-şi

aducă aminte pururea de Tine şi de poruncile Tale;

dăruieşte-i lui umilită cugetare, dragoste şi blândeţe; pentru

rugăciunile Preasfintei Stăpânei noastre Născătoare de

Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria, şi ale tuturor Sfinţilor

Tăi, Amin.

Diaconul: Domnului să ne rugăm. Egumenul citeşte rugăciunea

aceasta:

În jugul Tău Cel mântuitor, Stăpâne, primeşte pre servul

Tău (N) şi-l învredniceşte pre dânsul a se uni cu turma

aleşilor Tăi. Îmbracă-l în veşmântul Sfinţirii; încinge mijlocul

lui cu minte întreagă; arată-l nevoitor la toată înfrânarea;

învredniceşte-l să rămână într-însul şi în noi darul cel deplin

al părinteştilor Tale haruri; pentru rugăciunile Preasfintei

Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu şi pururea

Fecioara Maria, şi ale tuturor Sfinţilor Tăi, Amin.

Apoi Egumenul luând foarfecele, îl tunde cruciş, zicând:

Tunde-se servul lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui,

Amin; şi al Fiului, Amin; şi al Sfântului Duh, Amin. Să zicem

pentru dânsul: Doamne miluieşte.

Şi cântă fraţii, Doamne miluieşte (de 3 ori)

Apoi îl îmbracă cu rasa punându-i şi potcapul şi camilafca, ne

zicând nimic. Deci fiind el îmbrăcat, zice Egumenul: Pace tuturor.

Corul: Şi Duhului tău. Diaconul: Capetele voastre Domnului să le

plecaţi. Egumenul citeşte rugăciunea aceasta în taină:

Preasfinte Bunule, Fiule al Preabunului Părinte, Cela ce

lepezi mândria, şi faci deşartă lupta protivnicului, şi verşi

mărire peste capetele umiliţilor cugetători, şi-i încununezi

cu cununa cea neveştejită, şi nestricăcioasă a vieţii celei

nemuritoare, şi-i povăţuieşti în calea în care au călătorit

Sfinţii Părinţi, prin care au primit locul cel de repaus. Tu,

Stăpâne, Doamne Dumnezeul nostru, dăruieşte puterea şi

harul Tău cel dumnezeiesc în duhul, în sufletul şi în trupul

servului Tău (N), carele a venit la Tine şi a primit începutul

Sfântului Chip, în numele Tău Cela ce sfinţeşte toate. Că şi

pre acesta Însuţi să-l sfinţeşti, cu numele Tău cel

Atotputernic şi preabun.

Că Sfânt eşti Dumnezeul nostru, şi Ţie mărire înălţăm,

Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în vecii

vecilor, Amin.

Apoi face Egumenul apolisul zilei. Şi luând pre Rasofor de

mână îl dă în mâna povăţuitorului zicând:

Iată înaintea lui Dumnezeu îţi încredinţez pre acest

novice, pre carele învaţă-l a vieţui întru frica lui Dumnezeu şi

în toate faptele bune, şi te păzeşte cu deadinsul ca nu din

neluare aminte şi lenevirea ta să piară sufletul lui; pentru că

ai a da răspuns lui Dumnezeu pentru dânsul în ziua

judecăţii.

Apoi zi ce Rasoforului:

Iar tu în toate să te supui povăţuitorului tău, ca lui

Hristos, şi în toate să fii răbdător, umilit, ascultător, blând şi

tăcut, şi vei afla har înaintea lui Dumnezeu, şi te vei mântui.